6,426 matches
-
ăsta e genul meu, am făcut amor ca nebunii. Mirosea a bărbat tânăr, îmi plăcea la nebunie, era altceva, deja îl iubeam, dar a greșit după tăvăleala aia, când eram în baie, a strigat la mine: te-a învățat ceva dom’ profesor! Avea dreptate într-un fel, dar a fost nedelicat și am plecat repede, bolborosind ceva despre bărbați și bananele lor. Nu ne-am mai văzut niciodată, pentru că știu să comand inimii mele, am putut să fac asta totdeauna. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
față ascuțită, părul drept, negru, ochii sunt primii care te atrag, sunt albaștri și strălucitori, mărginiți de sprâncene cu fire lungi, nasul, mare, aproape trage în jos, e celebru în facultate, deși e primul lui an de scenă, mare nas, dom’ profesor!!!, spuneau fetele cu haz, el roșea de plăcere, acum se gândea obsedat la Rita, fata din fața lui, știa că va deveni prima lui nevastă, n-avea ce face, trebuia să o ia, era însărcinată. Dar n-avusese orgasm niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
sigur: nu. Doar că el trebuie să o ia de nevastă. La masă, Rita și părul ei ca mierea. E veselă, simte că bărbatul e topit după copil, mă va lua sigur, îi vine să chiuie. E fericită... — Ce doriți, dom’ profesor, întreabă respectuos chelnerița, se vede că îl știe de mult. — Rita? — Grătar, cartofi, salată. — Idem, adică la fel, râde el. Adu-ne și două beri. Rămân singuri și se lasă tăcere. Studenții de pe la mese trag cu coada ochiului la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
De la celelalte mese, tinerii se uită la ea, studenții o știu, fusese de multe ori acolo cu tânărul prof, toți o iubeau, era dulce și caldă, toți îi ziceau balerina, așa a și rămas în istoria facultății, a dat lovitura dom’ profesor!, o s-o bage sigur la teatru, e prea frumoasă, i-ar sta bine ca studentă la noi!, spuneau ei înainte, acum e liniște în toată grădina restaurantului, Anita se ridică de pe scaun, îi întoarce spatele, trece printre mese, iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
intru în cel mult o jumătate de oră. Am tresărit vizibil surprins, când m-am trezit salutat cuviincios de câțiva săteni care-și ridicau respectuos căciulile, privindu-mă cu vizibilă curiozitate. Ba chiar când unul mi-a spus „Să trăiți dom’ profesor!”, cu toate că eram fecior de țărani și binecrescut de felul meu, am simțit că parcă mă umflu așa, deodată, depărtându-mi ușor mâinile pe lângă corp, ca să arăt așa mai plin de mine de vreme ce, iacătă, cineva își dăduse seama că nu
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
cazul ăsta, bine ați venit la noi! V-ați găsit o gazdă? - Nu, eu de-abia am sosit acum cu autobuzul. - Nu-i nici o problemă. Până vă stabiliți, vă găsim noi undeva. Nicule, trimite-l pe Petrică la mine! - Imediat, dom' director! S-a întors cu un tip simpatic și bine făcut, apropiat de vârsta mea, poate cu vreo trei ani mai mare. - Faceți cunoștință. Dânsul e noul nostru profesor de franceză. Ia-l și pe Dănilă, profesorul cel nou de
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
dintr-acelea de-acolo. Când auzi Maranda, se și stropși la el: - Da' ci, ai murit?! Di-acolo nu-ț aduc ninica! Acelea îs pentru înmormântare! La domnii profesări am eu grijâ, n-ai tu treabâ, vezâ-ț de-ali tali! - Videți dom' profesor ci grijulie babă am? Gospodină, gospodină și are grijă de mine mai mult mort, decât viu. E-a patra babă, da' să cunoaște c-am ales-o bine, n-am ci sâ-i reproșăz! Apoi către Maranda: - Vezi ca după
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
eu? Are grjă di tăti. Ci ai di mâncari, Marandă? - Borș cu fasoli! - Apâi adă la domnii profesori borșu' și mie fă-mi două ouă cu jumere! Face Maranda me un borș cu fasoli, di numa-numa! O bunatate! - Aduc borșu' dom' profesăr? - Apoi cred că lăsăm borșul pe mai încolo și fă-ne și nouă câte două ouă cu jumere - zic eu. - Ghini, cum vreț, da' sâ știț câ-i bun borșu! - Cred, dar vrem și noi tot ouă cu jumere. Până la
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
-așa, nici n-am simțit când a trecut timpul și, după o săptămână de școală, îl cheamă directorul pe Petrică, cel care ne condusese la gazdă și-l anunță să nu uite că pe seară avem ședință. - N-am uitat dom' director, se poate? - îl asigură Petrică și după ce ieși directorul, se îndreptă către noi, cei care eram nou veniți:Trebuie să dați câte zece lei, că, ați auzit, deseară avem ședință! Nu prea pricepeam noi care e treaba cu cei
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
așa cu grijă, încotro a luat-o președintele și vii șimi spui! După vreo câteva secunde, moș Petrache îi șușoti ceva la ureche directorului, iar acesta continuă: - Da! Hai să ne vedem de ale noastre. Profesorul Velișcu ridică mâna. - Spune dom' Velișcu, e ceva urgent? - Nu, dar să spun și eu ... - Lasă, băi Velișcule, c-om mai avea timp și altădată; ce, numai președintele e presat de probleme importante, că s-a adus bere la crâșmă la Chiriac? Avem și noi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
adus bere la crâșmă la Chiriac? Avem și noi probleme presante! Ia mai dă-o dracului de ședință că mi-a venit greață de prostii! Petrică, unde naiba ai pus damigeana aia, că n-o văd?! - La dumneavostră sub catedră, dom' director! - Băi, tu ești nebun? Dacă o vedea boul ăla și ne turna la partid, vedeam noi pe dracu, mai ales eu! Ia, adu paharele alea și să continuăm partea a doua a ședinței! Ne-am ridicat din bănci și
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
că i-am tăiat ziua numai din cauza voastră, care ați jucat ieri mingea în curte, de nu avea omul dispoziție săși țină orele! La râsetele colegilor, eu, care după cum spuneam, deja mă cam consideram prieten cu directorul, am îndrăznit: - Bine dom' director, dar toată ziua? Gândeam că ... - Știu Gelule ce gândeai, dar vezi tu, n-ai decât să te superi pe mine, cu toate că nu poți să spui că nu v-am înțeles că sânteți tineri, dar ața cum prietenia-i prietenie
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
urgent: - Bag samă că îi fi pierdut ceva, Marandă, că văd că te tot uiți așa aiurea ... - Nu Marie, ci sâ pierd? Da’ acu dacâ tot ai adus vorba, câ eu mă cam rușânam ... mă uitam la chicioarili doamnei lu' dom' profesor, c-am auzât câ ari niști sandali cum nu s-o mai văzut șâ cum era disculțâ, li căutam sâ văd pi undi li-o ci pus ... Minunându-ne cu câtă repeziciune ajunsese în celălalt capăt de sat vestea
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
din gură că vorbești numa prostii, că doamna îi di la oraș șâ nici n-o văzut în viața ei ochinci! - o bruftului doamna Maria, ca să nu ne supărăm cumva. - Ei, m-am gândit io câ n-o ci luat dom' profesăr vo țarancâ, de, doarâ îi om cu carti! - se grăbi să dreagă busuiocul țața Maranda. Apâi sâ mă iartaț di am greșât ... - Lasă doamnă Maranda că doar ne cunoaștem de atâta vreme! - am liniștit-o eu, ridicându-mă de pe
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
dar o lăsăm pe mai încolo, că aș vrea să-i fac o vizită și domnului director, că dacă țața Maranda a auzit de sandalele soției mele din capătul celălat al satului, nu cred că n-o fi aflat și dom' director că sunt pe-aici și chiar mi-e dor să mai stăm un pic de vorbă. - Ba bine că nu! Apăi mergeți cu bine că eu vaștept cu fripturica! Mulțumindu-i doamnei Maria, am plecat către casa domnului director
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
fripturica! Mulțumindu-i doamnei Maria, am plecat către casa domnului director, două străzi mai la vale. Ne-am oprit în fața porții, așteptând să vedem dacă nu cumva ne observă, dar dumnealui trebăluia de zor în grădina din fața casei. - Să trăiți dom' director! Ridicând privirea cu o mișcare bruscă a capului care părea să însemne nu atât surprindere, cât mai degrabă iritare, văzându-ne în fața porții, i se lumină fața. Lăsă deoparte grămăjoara de buruieni din mână și se îndreptă spre noi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
studenți, ce știți voi să faceți? Ce, pe voi pot să vă pun la curățat ceapă? - Vă rugăm domnu’ inginer, avem și noi probleme pe acasă, familii sărace, vrem să lucrăm și noi ceva, să câștigăm un ban cinstit. - Hai, dom’le nu vindeți pepeni la grădinar! Las’ că știu eu! V-ați găsit câte-o gagică și nu vă îndurați să le lăsați singure. Veniți cu mine! Ne-a înarmat cu câte un măturoi și ne-a dat sarcină să
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
nostru de muncă, aranjând la linie lădițele, ca să evităm o eventuală muștruluială la controlul tehnic de calitate. Mulțumiți de rezultat, făceam ultimele retușuri, trăgând cu ochiul la domnul inginer care, ajuns lângă noi, ne aruncă o privire întunecată: - Gata? - Gata, dom’ inginer! - Ce gata, băi băieți? Asta-i treabă? Și cu un gest scurt dărâmă una dintre stive. Și apoi încă una și încă una. Ia, aranjați-le din nou. Sunteți băieți cu carte, ce, trebuie să vă învăț eu? Aveți
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
altă treabă pentru voi. O să-l ajutați pe șofer să încarce gunoaiele și mergeți cu el la vărsătoare, că nu se poate descurca singur. Voi încărcați, voi descărcați. E limpede? Victore, vino-ncoa! Ăștia-s băieții. Ai grijă! - Nici o problemă, dom’ inginer. Facem treabă bună! Apoi către noi: Bă băieți, dacă ne înțelegem, rămâneți cu mine la lucru toată perioada. Nu e greu, o să vedeți că chiar o să vă placă. Numai să faceți exact ce vă spun eu, bine? Puneți în
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
aici, că n-am nevoie de studenți puturoți la combinat! ȘEDINȚA Doctorul Mândrilă deschidea pe rând ușa fiecărui birou anunțând scurt: - La zece, sus, cu materialele pregătite! Se reiau ședințele de referate! - Iar ne adunăm să batem apa-n piuă dom’ doctor? Parcă nu demult se ajunsese la concluzia că informarea e obligația individuală a fiecăruia și n-are rost să pierdem timpul de pomană cu ședințe inutile! - N-am hotărât eu, așa că degeaba îmi spui mie. Dar dacă vrei să
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
frământând de zor ceva în față, că auzise el că nu e bine să mergi la doctor așa chiar cu mâna goală, văzându-l așa de încurcat, îl întrebau: - Ce ai dumneata? Ia să vedem! - De avut nu am nimic, dom' doctor! - Păi atunci de ce ai mai venit la mine? La doctor vii numai dacă ai ceva, mănțelegi ... - Păi la mine problema e că nu am ceva, dar poate că aveți dreptate, ceva am ... am o gaură-n cap și nu știu cum
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
musca Nev, iar Kerry chicotește. Încerc să zâmbesc, dar chipul nu vrea deloc să mă asculte. E unu și zece. Mă așteaptă Jack. Ce să fac ? Tata Îmi Întinde o farfurie și Sven trece pe lângă noi. — Sven, zic iute. Îhm, domul Harper a fost foarte amabil mai devreme și m-a Întrebat despre familia mea. Și dacă sunt sau nu aici. Poți tu să-i spui că... au apărut, pe neașteptate ? Ridic privirea spre el, disperată, și pe chipul lui citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și rămâi mic și ghebos ca Puchinel de la Pușcași, te slăbesc și ajungi ca GhițÎVergicî sau te Îngălbenești ca Jak-jâdanu’ di la Vaslui! Adio ș-un praz verdi! Nu mai mă fac eu mari ca nenea Ionel, niciodată! Hotărât lucru, dom’șoara Elizăbet este de la oraș și este foarte inteligentă, ea știe adevărul și nu minte! Chiar tăticuțul meu spunea că jidanii sunt cei mai deștepți oameni de pe pământ și că ei conduc lumea! Da, are dreptate! Băiete, gata cu fetele
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de descris, răspunsul veni ca un balsam peste sufletul ei cinstit: Nu, nu vă cunosc, nu știu unde mă aflu dar trebuie să vă spun „Sărut mâna!” și că „Vă mulțumesc foarte fierbinte!” Unde sunt securiștii, cine este de pază, unde-i dom’ maior Roznoveanu și ticăloșii de la Securitate că tare aș dori să-i omor pe toți, poate nu mă spuneți? Întrebă chiupul, sacadat și cu voce sfârșită. Maria Încercă să răspundă la toate acele Întrebări, se Împotmoli de emoție și abia
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să-i omor pe toți, poate nu mă spuneți? Întrebă chiupul, sacadat și cu voce sfârșită. Maria Încercă să răspundă la toate acele Întrebări, se Împotmoli de emoție și abia reuși să zică: Dar eu vă cunosc! Oari nu șânteț dom’ Ștefănică di la combinat, oari nu aț fost În casa aiasta cu băietu’ neu, Valericî? Nu mergeț la pești amândoi? Nu-i nici un major aici, ci sî cauti, „Doamni păzăști!”? Chiupul cel mare era stăpânit de dureri prea mari pentru
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]