KorAP: Find »[drukola/base=dumnezeiesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...212 213 214 ...228 >

5,695 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349

șlaț ceea ce fac Persoanele dumnezeiești, și anume, purced la sfânta întrupare etc.; de asemenea, șlaț ce fac îngerul și Stăpâna noastră, și anume, pe înger, îndeplinindu-și îndatorirea de sol, și pe Stăpâna noastră, smerindu-se și aducând mulțumire Maiestății dumnezeiești; iar apoi să reflectez ca să trag vreun folos din fiecare dintre aceste lucruri. 109. Dialog. În sfârșit, este de purtat un dialog, gândindu-mă la ce trebuie să spun celor trei Persoane dumnezeiești, sau Cuvântului Întrupat, sau Mamei și Stăpânei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
noastră, smerindu-se și aducând mulțumire Maiestății dumnezeiești; iar apoi să reflectez ca să trag vreun folos din fiecare dintre aceste lucruri. 109. Dialog. În sfârșit, este de purtat un dialog, gândindu-mă la ce trebuie să spun celor trei Persoane dumnezeiești, sau Cuvântului Întrupat, sau Mamei și Stăpânei noastre, cerând în funcție de ceea ce simt, pentru a-L urma și imita mai mult pe Domnul nostru, care tocmai S-a întrupat 2, spunând un Pater noster. 110. CEA DE-A DOUA CONTEMPLAȚIE ESTE

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
și pe mama Sa naturală, ca să fie liber numai și numai pentru slujirea Tatălui Său veșnic, vom începe, contemplând totodată viața Lui, să cercetăm și să întrebăm în ce viață sau stare vrea să se slujească de noi Maiestatea Sa dumnezeiască. Și astfel, ca un fel de intrare în aceasta, în primul exercițiu care urmează vom vedea intenția lui Cristos, Domnul nostru, și, de partea opusă, cea a dușmanului firii omenești; și cum trebuie să ne dispunem pentru a ajunge la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
către toți slujitorii și prietenii Săi, pe care îi trimite într-o astfel de misiune, cerându-le să dorească să-i ajute pe toți conducându-i în primul rând la cea mai mare sărăcie spirituală 1 - iar dacă Maiestatea Sa dumnezeiască ar fi șastfelț slujită și ar binevoi să-i aleagă, și la sărăcia materială; în al doilea rând, șsă-i conducăț la dorința de ocări și dispreț, pentru că din aceste două lucruri se naște umilința, astfel încât să fie trei trepte: prima

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
virtuți. 147. Dialog. Se va purta un dialog cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său harul de a fi primit sub steagul Lui, în primul rând în cea mai mare sărăcie spirituală, iar dacă Maiestatea Sa dumnezeiască ar fi astfel slujită și ar binevoi să mă aleagă și să mă primească, și în sărăcie materială; în al doilea rând, șsă mă întăreascăț în îndurarea ocărilor și insultelor, pentru a-L imita mai mult, numai să le pot

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
primească, și în sărăcie materială; în al doilea rând, șsă mă întăreascăț în îndurarea ocărilor și insultelor, pentru a-L imita mai mult, numai să le pot îndura fără șsă existeț păcat din partea cuiva și fără a leza Maiestatea Sa dumnezeiască; voi adăuga un Ave Maria. Al doilea dialog. Să cer același lucru de la Fiul, ca să mi-l dobândească de la Tatăl; apoi adaug Anima Christi. Al treilea dialog. Să cer același lucru de la Tatăl ca să mi-l dăruiască; și să spun

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
dobândit 3. 151. A doua introducere. Compunerea vizuală a locului: aiciva fi să mă văd pe mine însumi, stând în fața lui Dumnezeu, Domnul nostru, și a tuturor sfinților Săi, ca să doresc și să cunosc ceea ce este mai plăcut bunătății Sale dumnezeiești. 152. A treia introducere. Să cer ceea ce vreau: aici va fi să cer harul de a alege ceea ce este spre mai marea slavă a Maiestății Sale dumnezeiești și spre mântuirea sufletului meu. 153. Prima pereche ar dori să îndepărteze înclinația

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
sfinților Săi, ca să doresc și să cunosc ceea ce este mai plăcut bunătății Sale dumnezeiești. 152. A treia introducere. Să cer ceea ce vreau: aici va fi să cer harul de a alege ceea ce este spre mai marea slavă a Maiestății Sale dumnezeiești și spre mântuirea sufletului meu. 153. Prima pereche ar dori să îndepărteze înclinația pe care o are pentru lucrul dobândit, pentru a se afla în pace cu Dumnezeu, Domnul nostru, și să se poată mântui, și ștotușiț nu se folosește

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
nu-l păstreze, ci să dorească să-l vrea sau să nu-l vrea, după cum Dumnezeu, Domnul nostru, o va face să voiască și i se va părea mai bun unei astfel de persoane spre slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești; iar, între timp, să ia aminte că s-a dezlipit de toate în inima sa, străduindu-se să nu dorească nici acel lucru, nici vreun altul, decât dacă ar fi mișcată doar de slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru; astfel încât dorința

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
stinge o astfel de înclinație neorânduită, să cerem în dialoguri (chiar dacă ar fi împotriva trupului), ca Domnul să ne aleagă pentru sărăcia materială; și să vrem, să cerem și să implorăm numai ceea ce este spre slujirea și lauda bunătății Sale dumnezeiești. 158. ZIUA A CINCEA. Contemplarea plecării lui Cristos, Domnul nostru, de la Nazaret la apa Iordanului, și a botezului Său2. 159. Prima notă. Această contemplație se va face o dată la miezul nopții și încă o dată dimineața; se vor face două reluări

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
toate să mă supun legii lui Dumnezeu, Domnul nostru, astfel încât, chiar dacă aș fi făcut stăpân peste toate lucrurile create în această lume, nici măcar pentru propria mea viață vremelnică să nu cumpănesc nici măcar o clipă dacă să încalc vreo poruncă, fie dumnezeiască, fie omenească, ce m-ar obliga sub păcat de moarte 1. 166. Al doilea fel de umilință. A doua este o umilință mai desăvârșită 2 decât prima, și anume, să ajung până într-acolo încât nici să nu vreau, nici

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
viața, tot nu m-aș gândi să fac un păcat lesne-iertător. 167. A treia umilință este cea mai desăvârșită, și anume, atunci când, avându-le deja pe cea dintâi și pe cea de-a doua, și dacă lauda și slava Maiestății dumnezeiești ar fi aceleași în a-L imita și a mă asemăna mai îndeaproape cu Cristos, Domnul nostru, să vreau și să aleg mai degrabă sărăcia cu Cristos cel sărac decât bogăția, ocările cu Cristos cel copleșit de ele decât faima

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
la exercițiulț cu perechile de mai sus, cerând ca Domnul nostru să binevoiască a-l alege pentru această a treia mai mare și mai bună umilință, pentru a-L imita și sluji mai mult, dacă slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești ar fi aceleași sau mai mari. 169. PREGĂTIRE PENTRU A FACE O ALEGERE. Primul punct. În orice alegere bună, atât cât ține de noi, ochiul intenției noastre trebuie să fie simplu, privind numai la menirea pentru care am fost creat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
a făcut alegerea cuvenită și în mod orânduit, șadicăț fără înclinații neorânduite, șatunciț căindu-se, să caute să ducă o viață bună în alegerea făcută; pentru că este o alegere neorânduită și strâmbă, această alegere nu pare a fi o chemare dumnezeiască, așa cum mulți rătăcesc în aceasta, făcând dintr-o alegere strâmbă sau rea o chemare dumnezeiască; întrucât orice chemare dumnezeiască este mereu curată și limpede, fără amestecul trupescului sau al vreunei alte înclinații neorânduite. 173. Al patrulea punct. Dacă cineva a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
să caute să ducă o viață bună în alegerea făcută; pentru că este o alegere neorânduită și strâmbă, această alegere nu pare a fi o chemare dumnezeiască, așa cum mulți rătăcesc în aceasta, făcând dintr-o alegere strâmbă sau rea o chemare dumnezeiască; întrucât orice chemare dumnezeiască este mereu curată și limpede, fără amestecul trupescului sau al vreunei alte înclinații neorânduite. 173. Al patrulea punct. Dacă cineva a făcut alegerea potrivită și orânduită din lucruri ce fac obiectul unei alegeri revocabile, care nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
o viață bună în alegerea făcută; pentru că este o alegere neorânduită și strâmbă, această alegere nu pare a fi o chemare dumnezeiască, așa cum mulți rătăcesc în aceasta, făcând dintr-o alegere strâmbă sau rea o chemare dumnezeiască; întrucât orice chemare dumnezeiască este mereu curată și limpede, fără amestecul trupescului sau al vreunei alte înclinații neorânduite. 173. Al patrulea punct. Dacă cineva a făcut alegerea potrivită și orânduită din lucruri ce fac obiectul unei alegeri revocabile, care nu conduc nici la trupesc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
potrivit, cu atât mai repede va afla măsura pe care trebuie să o țină în mâncare și băutură, din două motive: primul, pentru că, fiind astfel ajutat și dispus, de multe ori va simți mai bine semnele lăuntrice, consolările și inspirațiile dumnezeiești pentru a-i arăta măsura care i se potrivește; al doilea, dacă persoana se află în abstinență și fără multă forță trupească și râvnă pentru exerciții spirituale, va ajunge să înțeleagă mai ușor ceea ce i se potrivește mai mult pentru

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
dăruit din ceea ce are, și mai departe, cât de mult dorește același Domn să mi se dăruiască, atât cât poate în dumnezeirea Sa. Și apoi să reflectez în mine însumi, cântărind ceea ce trebuie să ofer și să dăruiesc Maiestății Sale dumnezeiești după înțelepciune și dreptate, și anume tot ceea ce am și pe mine însumi laolaltă, ca unul care dă din toată inima: „Ia-mi, Doamne, și primește toată libertatea mea, memoria, mintea și voința mea toată; tot ce am sau ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
crească, în animale, dându-le să simtă, în oameni, dându-le pricepere, tot la fel în mine, dându-mi ființă, însuflețindu-mă, dându-mi simțire și pricepere, făcând din mine un templu, fiind creat după chipul și asemănarea Maiestății Sale dumnezeiești. Tot la fel, să reflectez în mine însumi, în felul arătat la primul punct sau în alt fel care mi s-ar părea mai bun. În același fel se va face la fiecare punct de mai jos. 236. Al treilea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
greșit privitor la cele zece porunci; la fel, să cer harul și ajutorul să mă îndrept pe viitor, cerând o desăvârșită înțelegere a lor pentru a le păzi mai bine și spre mai marea slavă și laudă ale Maiestății Sale dumnezeiești. 241. Pentru primul fel de a mă ruga e de folos să cercetez și să cuget la prima poruncă, în ce fel am păzit-o și unde am greșit, făcând aceasta cât timp s-ar zice trei Pater noster și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
cinci simțuri ale trupului, se va păzi mereu aceeași rânduială 3, schimbându-se numai materia. 248. Notă. Cine dorește să-L imite în folosirea simțurilor sale pe Cristos, Domnul nostru, să se încredințeze pe sine în rugăciunea pregătitoare Maiestății Sale dumnezeiești; și după ce și-a cercetat fiecare simț în parte, să zică Ave Maria sau Pater noster; iar cine ar dori să o imite în folosirea simțurilor pe Stăpâna noastră, să i se încredințeze în rugăciunea pregătitoare, ca să-i dobândească acest

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
A șaptea regulă. Cel care se află în dezolare să se gândească la faptul că Dumnezeu l-a lăsat pe seama puterilor sale, în încercare, ca să țină piept feluritelor tulburări și ispite ale dușmanului; căci este în stare de aceasta cuajutorul dumnezeiesc, care îi rămâne mereu, deși nu-l simte în mod clar: pentru că Dumnezeu l-a lăsat fără multa evlavie, marea iubire și harul îmbelșugat, lăsându-i totuși îndeajuns har pentru mântuirea veșnică. 321. A opta regulă. Cel care se află

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
și înșelăciuni neîncetate. 330. A doua. Singur Dumnezeu, Domnul nostru, poate da sufletului consolare fără vreo cauză premergătoare; pentru că Îi este propriu Creatorului să intre, să iasă și să producă mișcări lăuntrice, atrăgând sufletul cu totul în iubirea Maiestății Sale dumnezeiești. Spun fără cauză, adică fără nici un sentiment premergător sau cunoaștere a ceva prin care ar veni o astfel de consolare datorită vreunui act al priceperii sau al voinței. 331. A treia. Cu o cauză șanumeț poate consola sufletul atât îngerul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
atace și să lămurească toate greșelile și înșelăciunile. Pentru că, învățătorii scolastici, fiind mai recenți, nu numai că trag foloase din adevărata înțelegere a Sfintei Scripturi și a sfinților învățători pozitivi, ci mai mult, fiind ei iluminați și limpeziți prin putere dumnezeiască, se folosesc de concilii, canoane și prescripții ale sfintei noastre mame, Biserica. 364. A douăsprezecea. Trebuie să ne ferim a face comparații între noi, cei vii, și fericiții din trecut; căci nu puțin se greșește în aceasta, și anume, spunându

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
șaptesprezecea. De asemenea, nu trebuie să vorbim prea îndelungat, insistând prea mult asupra harului, astfel încât din aceasta să se nască un venin care să răpească libertatea. Astfel încât se poate vorbi cât de mult posibil despre credință și har, cu ajutor dumnezeiesc, spre o laudă tot mai mare a Maiestății Sale dumnezeiești, dar, mai ales în vremurile noastre atât de primejdioase, nu în așa fel și chip încât faptele și liberul arbitru să fie nesocotite în vreun fel sau chiar cu totul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]