5,967 matches
-
Comitetului Comun pentru Fondurile Bilaterale de a aloca fonduri suplimentare către program. Programul va fi implementat în corelare cu programul "Energie regenerabilă, eficiență energetică, securitate energetică" implementat prin Mecanismul financiar norvegian 2014-2021. G. Program: Mediu, adaptare la schimbările climatice și ecosisteme *Font 9* Obiectivul programului: Îmbunătățirea stării mediului înconjurător în ecosisteme și reducerea efectelor adverse ale poluării și ale altor activități ale omului Grantul programului: 20.000.000 euro Cofinanțarea programului: 3.529.412 euro Operator de program: Ministerul Mediului, Apelor
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 13 octombrie 2016 privind implementarea Mecanismului financiar SEE 2014-2021 între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, denumite în continuare state donatoare, şi Guvernul României, denumit în continuare stat beneficiar, denumite în continuare împreună părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276218_a_277547]
-
către program. Programul va fi implementat în corelare cu programul "Energie regenerabilă, eficiență energetică, securitate energetică" implementat prin Mecanismul financiar norvegian 2014-2021. G. Program: Mediu, adaptare la schimbările climatice și ecosisteme *Font 9* Obiectivul programului: Îmbunătățirea stării mediului înconjurător în ecosisteme și reducerea efectelor adverse ale poluării și ale altor activități ale omului Grantul programului: 20.000.000 euro Cofinanțarea programului: 3.529.412 euro Operator de program: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Partener(i) de program din statul donator: Agenția
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 13 octombrie 2016 privind implementarea Mecanismului financiar SEE 2014-2021 între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, denumite în continuare state donatoare, şi Guvernul României, denumit în continuare stat beneficiar, denumite în continuare împreună părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276218_a_277547]
-
ale omului Grantul programului: 20.000.000 euro Cofinanțarea programului: 3.529.412 euro Operator de program: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Partener(i) de program din statul donator: Agenția de Mediu din Norvegia (NEA) Arii de program: Mediu și ecosisteme Adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora Domenii speciale de interes: Componenta de mediu a programului va conține una sau mai multe scheme de granturi mici având ca țintă, printre altele, societatea civilă, inclusiv organizațiile nonguvernamentale (ONG). Punctul național
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 13 octombrie 2016 privind implementarea Mecanismului financiar SEE 2014-2021 între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, denumite în continuare state donatoare, şi Guvernul României, denumit în continuare stat beneficiar, denumite în continuare împreună părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276218_a_277547]
-
azot care pot fi aplicate pe│ │ │terenuri cu pante mai mari sau egale cu 8% Tabel 7.5.1. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren LISTA FIGURILOR *Font 8* Figura 4.1.1 Circuitul azotului în ecosistemele agricole │ 18 Figura 4.1.2 Proporția diferitelor forme ale azotului din diferite tipuri de îngrășăminte │ │ │organice (prelucrare după Fertiliser manual - ediția 8, Defra, UK) │ 20 Figura 6.1 Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecțiilor lichide │ 36 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┘ 1. Introducere. Cadrul
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
furajelor verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────��───────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
producții profitabile, în condiții de protecție a apelor de suprafață și a celor subterane față de contaminarea cu nitrați. Ambele cerințe pot fi îndeplinite printr-o corectă gestionare a azotului din sol, care să țină cont de dinamica acestui nutrient în ecosistemul agricol din care face parte solul și cultura respectivă. Prin urmare, dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
azot care pot fi aplicate pe│ │ │terenuri cu pante mai mari sau egale cu 8% Tabel 7.5.1. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren LISTA FIGURILOR *Font 8* Figura 4.1.1 Circuitul azotului în ecosistemele agricole │ 18 Figura 4.1.2 Proporția diferitelor forme ale azotului din diferite tipuri de îngrășăminte │ │ │organice (prelucrare după Fertiliser manual - ediția 8, Defra, UK) │ 20 Figura 6.1 Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecțiilor lichide │ 36 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───��─┘ 1. Introducere. Cadrul
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
furajelor verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
producții profitabile, în condiții de protecție a apelor de suprafață și a celor subterane față de contaminarea cu nitrați. Ambele cerințe pot fi îndeplinite printr-o corectă gestionare a azotului din sol, care să țină cont de dinamica acestui nutrient în ecosistemul agricol din care face parte solul și cultura respectivă. Prin urmare, dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
azot care pot fi aplicate pe│ │ │terenuri cu pante mai mari sau egale cu 8% Tabel 7.5.1. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren LISTA FIGURILOR *Font 8* Figura 4.1.1 Circuitul azotului în ecosistemele agricole │ 18 Figura 4.1.2 Proporția diferitelor forme ale azotului din diferite tipuri de îngrășăminte │ │ │organice (prelucrare după Fertiliser manual - ediția 8, Defra, UK) │ 20 Figura 6.1 Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecțiilor lichide │ 36 1. Introducere. Cadrul
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
furajelor verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
producții profitabile, în condiții de protecție a apelor de suprafață și a celor subterane față de contaminarea cu nitrați. Ambele cerințe pot fi îndeplinite printr-o corectă gestionare a azotului din sol, care să țină cont de dinamica acestui nutrient în ecosistemul agricol din care face parte solul și cultura respectivă. Prin urmare, dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
Articolul UNIC (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Adrian Curaj se numește în calitatea de Înalt Reprezentant al prim-ministrului pentru dezvoltarea ecosistemului bazat pe știință, inovare și antreprenoriat asociat infrastructurii paneuropene ELI-NP. (2) Domnul Adrian Curaj exercită o funcție onorifică și neremunerată. ... PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: ----------------- Secretarul general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu București, 27 iulie 2016. Nr. 253. ----
DECIZIE nr. 253 din 27 iulie 2016 pentru numirea domnului Adrian Curaj în calitatea de Înalt Reprezentant al prim-ministrului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273847_a_275176]
-
globale etc; - securitatea aprovizionării cu energie cu impact asupra nivelului și volatilității prețurilor și tarifelor, cheltuielilor militare, întreruperea unor activități sociale cu caracter continuu etc; - infrastructură de transport a energiei cu impact asupra valorii terenurilor, discomfort pentru locuitori, impactul asupra ecosistemelor, biodiversității etc; - folosirea noilor tehnologii pentru producerea de energie și analiza impactului produs pe parcursul întregului ciclu de viață cum ar fi de exemplu efectele folosirii biomasei asupra prețului alimentelor, poluarea chimică pentru realizarea producției de biomasă etc. Pentru cuantificarea efectelor
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273316_a_274645]
-
globale etc; - securitatea aprovizionării cu energie cu impact asupra nivelului și volatilității prețurilor și tarifelor, cheltuielilor militare, întreruperea unor activități sociale cu caracter continuu etc; - infrastructură de transport a energiei cu impact asupra valorii terenurilor, discomfort pentru locuitori, impactul asupra ecosistemelor, biodiversității etc; - folosirea noilor tehnologii pentru producerea de energie și analiza impactului produs pe parcursul întregului ciclu de viață cum ar fi de exemplu efectele folosirii biomasei asupra prețului alimentelor, poluarea chimică pentru realizarea producției de biomasă etc. Pentru cuantificarea efectelor
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273318_a_274647]
-
globale etc; - securitatea aprovizionării cu energie cu impact asupra nivelului și volatilității prețurilor și tarifelor, cheltuielilor militare, întreruperea unor activități sociale cu caracter continuu etc; - infrastructură de transport a energiei cu impact asupra valorii terenurilor, discomfort pentru locuitori, impactul asupra ecosistemelor, biodiversității etc; - folosirea noilor tehnologii pentru producerea de energie și analiza impactului produs pe parcursul întregului ciclu de viață cum ar fi de exemplu efectele folosirii biomasei asupra prețului alimentelor, poluarea chimică pentru realizarea producției de biomasă etc. Pentru cuantificarea efectelor
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273320_a_274649]
-
globale etc; - securitatea aprovizionării cu energie cu impact asupra nivelului și volatilității prețurilor și tarifelor, cheltuielilor militare, întreruperea unor activități sociale cu caracter continuu etc; - infrastructură de transport a energiei cu impact asupra valorii terenurilor, discomfort pentru locuitori, impactul asupra ecosistemelor, biodiversității etc; - folosirea noilor tehnologii pentru producerea de energie și analiza impactului produs pe parcursul întregului ciclu de viață cum ar fi de exemplu efectele folosirii biomasei asupra prețului alimentelor, poluarea chimică pentru realizarea producției de biomasă etc. Pentru cuantificarea efectelor
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273324_a_274653]
-
globale etc; - securitatea aprovizionării cu energie cu impact asupra nivelului și volatilității prețurilor și tarifelor, cheltuielilor militare, întreruperea unor activități sociale cu caracter continuu etc; - infrastructură de transport a energiei cu impact asupra valorii terenurilor, discomfort pentru locuitori, impactul asupra ecosistemelor, biodiversității etc; - folosirea noilor tehnologii pentru producerea de energie și analiza impactului produs pe parcursul întregului ciclu de viață cum ar fi de exemplu efectele folosirii biomasei asupra prețului alimentelor, poluarea chimică pentru realizarea producției de biomasă etc. Pentru cuantificarea efectelor
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273326_a_274655]
-
globale etc; - securitatea aprovizionării cu energie cu impact asupra nivelului și volatilității prețurilor și tarifelor, cheltuielilor militare, întreruperea unor activități sociale cu caracter continuu etc; - infrastructură de transport a energiei cu impact asupra valorii terenurilor, discomfort pentru locuitori, impactul asupra ecosistemelor, biodiversității etc; - folosirea noilor tehnologii pentru producerea de energie și analiza impactului produs pe parcursul întregului ciclu de viață cum ar fi de exemplu efectele folosirii biomasei asupra prețului alimentelor, poluarea chimică pentru realizarea producției de biomasă etc. Pentru cuantificarea efectelor
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273322_a_274651]
-
artificiale doar dacă distanța minimă dintre două puncte opuse de limită a trupului de pădure, din care cel puțin unul este pe limita artificială, nu scade sub 200 m. Această regulă nu se aplică parcelelor amenajistice considerate ca întreg, respectiv ecosistemelor rare și de mare interes ecologic. (Această regulă se aplică numai dacă și acolo unde delimitarea se face prin limite artificiale.) ... f) Pădurile care nu îndeplinesc condițiile de suprafață nu se includ în următoarea etapă de identificare. ... Etapa 2. Analiza
ORDIN nr. 1.417 din 11 iulie 2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273687_a_275016]
-
au ca efect principal reducerea emisiilor de poluanți în aer și creșterea calității mediului înconjurător, prin diminuarea fenomenelor de acidifiere, care afectează solurile, apele, fauna și flora și reducerea formării ozonului, care are efecte adverse asupra sănătății umane și asupra ecosistemelor. Operațiunea "Investiții în instalații de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NO(x) redus și filtre pentru instalațiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate" are următoarele obiective: ● Minimizarea impactului negativ asupra mediului; ● Limitarea efectului de seră cu consecințe
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.286/2008 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate, din cadrul operaţiunii 4.1c) "Investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate" din axa prioritară 4 "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice" a Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273524_a_274853]
-
de alertă - valoarea concentrației unui poluant în apa subterană, ce definește nivelul concentrației sub care există un risc foarte scăzut de apariție a efectelor ecologice sau biologice adverse. Depășirea acestor valori indică un posibil impact ce impune investigații specifice asupra ecosistemelor; ... ----------- Lit. h) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013. i) valoare de intervenție - valoarea concentrației unui poluant
PLANUL NAŢIONAL din 29 ianuarie 2009 (*actualizat*) de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273981_a_275310]