5,930 matches
-
nepomenite de locuit etc. Dar nu toate țările accentuează importanța combaterii acelorași dimensiuni și astfel legătura dintre formele de excluziune (și dintre acestea și sărăcie) depinde semnificativ de politicile sociale pe care le formulează țara respectivă. Pe lângă acestea, importanța părții empirice trebuie accentuată și pentru că surprinde natura proceselor cauzale (dintr-o perspectivă teoretică nu putem spune nimic despre sensul relației de dependență dintre sărăcie și educația copiilor sau dintre șomaj și sănătate etc.). Date utilizate Nevoia de date care să acopere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestei forme de excluziune în aceeași măsură ca și celelalte? Tabelul 3 identifică relația dintre sărăcie și grupurile descrise mai sus. Diferențele dintre indivizi sunt mult mai puternice acum decât atunci când utilizăm doar simple descrieri și grupurile noastre devin din ce în ce mai „empirice”. Situația devine mai interesantă atunci când vedem nu doar că diferențele dintre săraci și nonsăraci sunt mari, ci și că săracii sunt diferiți în termeni de excluziune multiplă. Indivizii aflați în sărăcie cronică au o șansă extrem de ridicată de a fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fenomene și procese referitoare la sărăcie, deprivare și greutăți, dar este folosit și în relație cu o largă varietate de categorii de persoane excluse și locuri ale excluziunii” (Peace, 2001, 17). „Este important să subliniem faptul că aceste relații sunt empirice și este nevoie să fie descoperite; este posibil ca gradul de sărăcie cronică să varieze substanțial de la o societate la alta, precum și de-a lungul timpului.” (Hulme et al., 2001, 10) Folosind prima metodă, spunem că săracii permanenți sunt indivizii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
influența statusului ilegal asupra acestor practici. Transnaționalism și spații transnaționale. Limite și aplicabilitate în cazul migrației românești Cadrul teoretic pe care îl folosesc în acest studiu este dat de dezbaterile în jurul conceptului de transnaționalism și al implicațiilor sale teoretice și empirice. În linii generale, aceste discuții au emers ca urmare a necesității reconceptualizării dinamicilor migratorii actuale și în urma observației că, de multe ori, modelele clasice de migrație, care se încheiau prin stabilirea în contextul de emigrare (prin asimilare sau încorporare), au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
convingătoare; sunt însă mai puțin clare și greu comprehensibile unele distincții teoretice. Să urmărim, de exemplu, explicația pe care o oferă termenilor de „schimbare socială” și „transformare socială”: „După părerea noastră, noțiunea „schimbare socială” este utilizată, de regulă, în sociologia empirică pentru analiza și interpretarea anumitor legități sociale, în timp ce prin noțiunea „transformare socială”, folosită în sociologia aplicată, se subînțelege nu doar procesul însăși, ci și participarea activă la acesta” (p. 83). Consider importantă prezentarea unei perspective istorice asupra evenimentelor ce s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și, desigur, nu avea cum să aibă succes într-un univers științific ce se dezvolta în direcția standardizării și a nomoteticului. De aceea, e curios cum Allport, care, în plus, nu susținea o psihoterapie clar structurată, capabilă să permită cercetări empirice, s-a bucurat totuși de respect constant în America. În comentariul și analiza persoanei, Allport invocă factorii genetici și cei dobândiți, insistând că la naștere și, în general, la vârstele mici nu se poate vorbi de personalitate, aceasta formându-se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihologie, ci o doctrină antropologică ce încerca să explice unele comportamente umane, mai ales anormale, pe baza unei motivații profunde. E foarte interesantă geneza și viziunea ei asupra omului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în plină dezvoltare a scientismului empiric și a doctrinei evoluționiste, doctorul Freud din Viena, (Elfemberger, 1994Ă preocupat de neurologie, dar și de hipnoză, ajunge să reactiveze mari teme ale antropologiei romantice, precum importanța visului, dinamismul inconștientului (ca fiind mai important decât conștiințaă; conflictul intrapsihic și problema
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ducând la psihologia „trăsăturilor” și factorilor înscriși în aria problematică a „psihologiei persoanei”. Spre deosebire de tipologiile tradiționale, în secolul XX nu se pornea predominant de la principii generale sau principial-teoretice de ordonare și clasificare a tipurilor, ci de la cât mai multe date empirice, care, supuse etichetării lingvistice, erau reduse apoi la un număr cât mai restrâns de trăsături, factori sau categorii. Catell (Feist, 1985Ă, unul dintre principalii pionieri ai acestei orientări, distinge trei surse principale de informații și culegere a datelor: 1. Înregistrarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihologiei trăsăturilor. Pe lângă faptul că toate „datele” privitoare la comportamentul persoanei se obțin prin limbaj - de exemplu, din cele trei arii menționate de Catell -, însăși formularea caracterizării se realizează prin limbaj. Mai mult, limbajul a fost utilizat ca o sursă „empirică” de caracterizare, de la menționatul demers a lui Catell și până la teoria celor cinci mari factori, considerându-se că felul în care oamenii s-au caracterizat de-a lungul veacurilor reprezintă o sursă colectivă de sedimentare a experienței, o cunoaștere obiectivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vizează: activitatea, asertivitatea, sociabilitatea, căutarea excitării, emoțiile pozitive - deci mai multe aspecte ale vieții psihice a persoanei. După cum s-a menționat, fiecare factor reunește trăsături polare. Inventarierea acestora s-a făcut și se face cu instrumente lingvistice și prin cercetări empirice. Prezentăm o listă cu principalele trăsături pozitive și negative ale fiecăruia dintre cei cinci mari factori, așa cum aceștia au reieșit în cadrul unei cercetări. Tabelul 2.2. Reperele structurale ale celor cinci mari factori din FFM Extroversiune Agreabilitate Conștiinciozitate Nevroticism Psihologia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comentează tulburările de personalitate, deși o serie de sugestii, date, metodologii și concepții îl pot inspira pe psiholog, clinician sau pe antropolog. Acest fapt se cere subliniat, deoarece, în ultimul timp, mulți susțin o ideologie a importanței și primatului „datelor empirice”, a fundamentării pe „evidențe faptice”, reproductibile. Dar orice fapt științific, în toate domeniile - deci inclusiv în psihologia persoanei și în domeniul tulburărilor de personalitate -, se obține printr-o metodologie și e solidar cu o teorie științifică sau, cel puțin, cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și obsesională. Exclude: tulburarea obsesiv-compulsivă (F 42.Ă. Abordarea din perspectivă categorială a tulburărilor personalității este o expresie a gândirii tradiționale polarizate din societatea occidentală. Diversele categorii sunt net delimitate și diferă calitativ unele de altele. Se apelează la descrierea empirică a manifestărilor patocomportamentale propriu-zise care devin suportul conceptului de personalitate patologică sau dizarmonic structurată. Acesta întrunește - în intenție - atributele unui construct ateoretic și are o validitate parțială corespunzătoare doar unora dintre simptomele integrabile. Descrierea categorială poartă deci amprenta simplității și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
concluzia că, indiferent de teoria și instrumentul care abordează personalitățile normale sau patologice, există o structură subiacentă care e evidențiabilă și care gravitează în jurul a patru dimensiuni sau domenii ale personalității. Această convergență ce rezultă din diversele doctrine și cercetări empirice este de alt tip decât categoriile prototipice ale sistemelor de diagnostic actuale, care au ca singur suport corelațiile lor tradiționale cu psihiatria clinică. Utilitatea abordării dimensionale rezultă mai ales din varietatea trăsăturilor de nivel bazal, care sunt puse în joc
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cea anormală sau tulburările psihopatologice sunt fundamentate în aceleași structuri subiacente. Evident, e vorba de o perspectivă largă și complexă ce încearcă să depășească limitele rigide ale actualelor constructe nosologice categoriale de pe Axa I și II, bazându-se pe cercetări empirice, cu instrumente de investigare standardizate și validate. Au fost avute în vedere entitățile deja menționate: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și tulburările de conduită. Primele două au fost categorisite ca tulburări „internalizate” iar celelalte două tulburări externalizate”. Ele sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
baza căreia acestea sunt împărțite în categorii tipologice. Există însă și un plan general care definește și întreține tulburările de personalitate și care se referă la atitudinile și conduitele disfuncționale, maladaptative, rigide, în raport cu variate circumstanțe. O problemă pe care cercetările empirice urmează a le clarifica este dacă cei diagnosticați cu tulburări de personalitate la o anumită vârstă își păstrează rigid, de-a lungul vieții, în aceeași măsură deficiența de raportare interpersonal-socială și stilul de manifestare al acestei deficiențe. Problema e destul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
păcate, nici relația dintre acest indicator și gradul de autonomie al filialei nu este evidentă, dacă se iau În considerare rezultatele mai multor studii, prezentate În tabelul următor: Tabelul 21 - Relația Între autonomie și gradul de internaționalizare În diverse studii empirice 1 Fără Îndoială, un aspect important este acela că apare o corelație de tip pozitiv În studiile asupra autonomiei, În ceea ce privește funcțiile de comercializare și funcțiile conexe. Până la un anumit punct, studiul lui Brandt și Hulbert confirmă acest rezultat, În măsura În care relația
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
socialtc "Înființarea filialei și compoziția capitalului social" Există numeroase forme de participare internațională: filiale plasate sub controlul total sau majoritar al firmei-mamă, investiții de creație, co-Întreprinderi, achiziții, fuziuni, concesii de licențe, asociații diverse etc. Cea mai mare parte a studiilor empirice asupra influenței compoziției capitalului social arată că, atunci când partea de capital deținută de firma-mamă crește, gradul de autonomie decizională a filialelor scade, deoarece deținerea majorității capitalului social de către firma-mamă Îi permite acesteia să-și exercite controlul pe care Îl consideră
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
implantare ale filialelor influențează gradul lor de autonomie. Se poate presupune că un risc de țară mai ridicat al țării-gazdă va determina un grad de autonomie mai scăzut pentru filialele implantate aici. Această ipoteză nu este Însă verificată de studiile empirice realizate pe această temă; de fapt, pare a fi invers. Cray și Garnier au constatat că filialele implantate În Franța sunt mai puțin autonome decât cele implantate În Mexic (Garnier) sau Anglia (Cray), rezultat cu atât mai surprinzător cu cât
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de discriminare -, toate bazându-se de obicei pe manifestarea rezultatelor unei dresări prealabile, fuseseră de mult prezentate. În contrast cu acestea, porumbeii lui Skinner au putut fi aduși în clasă și învățați să recurgă la diverse trucuri chiar în prezența studenților. Demonstrarea empirică a faptului că învățarea intră în sfera controlului experimentatorului este importantă și, dacă ceea ce se întâmplă poate fi descris în termeni sistematici, cu atât mai meritoriu pentru acel sistem. Cercetările privind învățarea programată au deschis totuși căi, atât pentru școală
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vedere al realizării teoretice, aceasta poate fi considerată ca o extindere modestă a legii efectului emisă de Thorndike. A stabili cu exactitate până la ce punct poate fi controlată activitatea umană prin condiționarea operantă este o chestiune de ingeniozitate și demonstrație empirică. Teoria nu-și propune să prevadă!”1. * * * O problemă specială ridică „utopismul” gândirii skinneriene. A fost totuși un vizionar sinistru - în ciuda bunelor sale intenții. Aldous Huxley a înfățișat în Brave New World terifianta lume a viitorului preconizată de Skinner, nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
60 au fost martori ai creșterii numărului de cercetări și de teoretizări ale fenomenului de modelare. Într-adevăr, existase o vreme în care se părea că numărul de analize teoretice ale imitației l-ar fi depășit pe acela al studiilor empirice. Majoritatea cercetărilor curente din acest domeniu erau conduse fie din perspectiva condiționării operante, fie din cadrul de învățare social. Ambele abordări făceau presupuneri similare în legătură cu factorii de reglare preexistenți răspunsurilor potrivite, dar opinau divergent din punctul de vedere al condițiilor ce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de antiumanism tehnologizant decât cea în care a trăit Rogers. 8.2. Teoria libertății de a învățatc "8.2. Teoria libertății de a învăța" Rogers a decretat în manieră fenomenologică că nu există decât două tipuri de învățare: cognitivă și empirică (vezi Rogers, 1967, capitolul „The Facilitation of Significant Learning”, pp. 37-43; vezi și Sahakian, 1970, pp. 508-534). • Învățarea cognitivă (cognitive learning). După Rogers, unele forme de învățare par a fi cognitive într-un mod primar; în primul rând, fixarea anumitor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un experiment. Sunt preluate ca parte a unei însărcinări ce i s-a încredințat, parte a unui „corp de cunoștințe” pe care trebuie să și le însușească. Un asemenea tip de învățare este adesea dificilă, dar și repede uitată. • Învățarea empirică (experiential learning). Celălalt tip de învățare este experiențial în mod primar sau semnificativ (significant), cu un anumit înțeles (meaningful). Elevul spune: „Descopăr - iau ceva din afara mea și îl transform într-o parte reală a mea”. Adolescentul care devorează totul, poate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și-l însușește, îl folosește. Acesta este un alt exemplu de învățare semnificativă. Totuși, altul este copilul care caută cărțile și biblioteca pentru a-și satisface curiozitatea despre râme sau bomba cu hidrogen sau despre sex. Sentimentul relaționat cu învățarea empirică este: „Acum iau ceea ce doresc («what I want») și ce am nevoie («what I need»)” - observă Rogers în manieră fenomenologică. Rogers a încercat să definească pe cât posibil mai precis cinci elemente implicate în învățarea semnificativă sau empirică (significant or experiential
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
relaționat cu învățarea empirică este: „Acum iau ceea ce doresc («what I want») și ce am nevoie («what I need»)” - observă Rogers în manieră fenomenologică. Rogers a încercat să definească pe cât posibil mai precis cinci elemente implicate în învățarea semnificativă sau empirică (significant or experiential learning): 1. Are calitatea implicării personale 1. Întreaga personalitate, atât în aspectul sentimental, cât și în cel rațional sau cognitiv, se implică în procesul învățării. 2. Este autoinițiată 2. Chiar și când impulsul sau stimulentul vine din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]