6,495 matches
-
anul 1341, datează fondarea mănăstirii în a doua jumătate a secolului al XI-lea, în timpul domniei regelui Ladislau I al Ungariei. Cert este că în anul 1202, după abandonarea fortificației de către regalitate, mănăstirea a devenit exemptă, adică scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei. Exempțiunea dădea dreptul abatelui de a strânge dijmele pentru sine, de a numi preoții de pe domeniile mănăstirii și de a purta însemne episcopale. Între satele cele mai însemnate ale mănăstirii se număra Apahida ("Podul Abatelui"). Din cauza acestor privilegii mănăstirea
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/302612_a_303941]
-
a strânge dijmele pentru sine, de a numi preoții de pe domeniile mănăstirii și de a purta însemne episcopale. Între satele cele mai însemnate ale mănăstirii se număra Apahida ("Podul Abatelui"). Din cauza acestor privilegii mănăstirea a intrat în conflict armat cu Episcopia Transilvaniei, mai întâi în timpul episcopului Adrian (1189-1203), care a pricinuit mari pagube mănăstirii, apoi cu episcopul Wilhelm (1204-1221), care într-una din incursiunile sale a reușit să ardă privilegiile papale doveditoare ale exempțiunii, iar pe cele regale a reușit să
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/302612_a_303941]
-
XVIII-lea a activat în această capelă Thaddäus Manner, iezuit din Wiener Neustadt, care - potrivit pietrei funerare aflate în interiorul bisericii - a activat aici, unde a învățat limba română („IN K.[olozs]MONOSTOR VALACHORUM QUORUM LINGVAM IMPROBO LABORE CONDIDICIT”). În 1896 Episcopia Romano-Catolică a Transilvaniei a reconstruit nava bisericii și a refăcut bolțile și pereții corului. Biserica a fost oferită franciscanilor în 1922, care au refuzat-o, după care a fost dată în chirie Bisericii Greco-Catolice pentru o sumă simbolică, Biserica Romano-Catolică
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/302612_a_303941]
-
Episcopia Bihorului (sau Episcopia-Bihor sau Episcopia Bihorului), mai demult "Piscopia" (1920), colocvial "Pișpichiu", (în , alternativ "Váradpüspöki", oficial până în 1918 "Püspöki "), este un cartier în nord-vestul municipiului Oradea, alipit recent (1956), anterior fiind localitate aparte. Gara Episcopia Bihor este punct feroviar de
Episcopia Bihor, Oradea () [Corola-website/Science/302626_a_303955]
-
Episcopia Bihorului (sau Episcopia-Bihor sau Episcopia Bihorului), mai demult "Piscopia" (1920), colocvial "Pișpichiu", (în , alternativ "Váradpüspöki", oficial până în 1918 "Püspöki "), este un cartier în nord-vestul municipiului Oradea, alipit recent (1956), anterior fiind localitate aparte. Gara Episcopia Bihor este punct feroviar de trecere a frontierei cu Ungaria
Episcopia Bihor, Oradea () [Corola-website/Science/302626_a_303955]
-
Episcopia Bihorului (sau Episcopia-Bihor sau Episcopia Bihorului), mai demult "Piscopia" (1920), colocvial "Pișpichiu", (în , alternativ "Váradpüspöki", oficial până în 1918 "Püspöki "), este un cartier în nord-vestul municipiului Oradea, alipit recent (1956), anterior fiind localitate aparte. Gara Episcopia Bihor este punct feroviar de trecere a frontierei cu Ungaria. Conform recensământului din 1930, Episcopia-Bihor avea 4.112 locuitori, dintre care 3.592 maghiari, 488 români, 10 evrei, 9 germani ș. a. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 2.935
Episcopia Bihor, Oradea () [Corola-website/Science/302626_a_303955]
-
Mihali de Apșa a pășit însă pe drumul marilor săi înaintași, punându-se cu același spirit de sacrificiu în serviciul neamului. Păstorirea sa a cuprins perioada frământată a mișcării memorandiste, a ieșirii din pasivitate a Partidului Național și a înființării episcopiei de Hajdúdorog (1912). Victor Mihali s-a născut la 19 mai 1841 în comuna Ieud din Maramureș, dintr-o veche familie nobilă românească. A studiat la "Piariștii din Sighet", la gimnaziile din Oradea, Târnavia și Cașovia, unde a luat examenul
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
1895. În administrarea mitropoliei, noul ales a mers pe urmele predecesorului său, convocând "două sinoade arhidiecezane" (1896 și 1899) și un "Conciliu provincial" (17-26 septembrie 1900), care a celebrat cu mare solemnitate 200 de ani de la Unire, fiind prezenți toți episcopii, mult cler și popor.În vederea acestei comemorări, s-a tipărit la Blaj, sub conducerea regretatului și cunoscutului canonic Augustin Bunea, "Șematismul Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș, pe anul 1900". Pentru apărarea autonomiei Provinciei mitropolitane a ținut la Blaj, în
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
interzis, în 1895, orice activitate a Partidului Național Român. Înființarea diecezei greco-catolice de Hajdúdorog, cu majoritatea parohiilor de limbă maghiară, a fost percepută drept una din cele mai grele lovituri suportate de Biserica Română Unită din Transilvania. Lupta pentru înființarea Episcopiei de Hajdúdorog a fost treptată. La început a fost dusă de preoțimea ruteană susținută de autoritățile maghiare. Preotul rutean E. Bacsinski de la Hajdu-Dorogh a tradus cărțile de rugăciune ale rutenilor în limba maghiară. După ce a fost ales episcop de Muncaci
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
După ce opinia publică a fost pregătită de clerul rutean maghiarizat, autoritățile maghiare au convocat un congres (16-17 februarie 1868) pentru a îmbrăca forma oficială rezultatele obținute. Guvernul maghiar, sub președinția lui G. Andrassy, a promis tot concursul pentru înființarea unei episcopii greco-catolice maghiare. Întâiul succes palpabil al acestor inițiative, a fost înființarea Vicariatului greco-catolic maghiar de Hajdu-Dorogh, în 1873. El a fost înființat în detrimentul episcopiei de Muncaciu, din care au fost rupte treizeci și trei de parohii. Întâiul vicar a fost găsit abia
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
rezultatele obținute. Guvernul maghiar, sub președinția lui G. Andrassy, a promis tot concursul pentru înființarea unei episcopii greco-catolice maghiare. Întâiul succes palpabil al acestor inițiative, a fost înființarea Vicariatului greco-catolic maghiar de Hajdu-Dorogh, în 1873. El a fost înființat în detrimentul episcopiei de Muncaciu, din care au fost rupte treizeci și trei de parohii. Întâiul vicar a fost găsit abia în 1878, în persoana canonicului I. Danilovics, care a tipărit în 1882 Liturghierul în limba maghiară și în 1883 Euhologhiul pe cheltuiala orașului Debrețin
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
răspunsul său din 8 august 1896, cum fruntașii Bisericii Catolice încurajează acțiunea protejată de calvini. După informațiile avute, "Sf. Oficiu" a ordonat măsuri contra acestor tendințe care au avut ecou în parlament, unde primul ministru Dezideriu Banffy a declarat că episcopia nu poate fi înființată decât după ce limba maghiară va fi recunoscută ca limbă liturgică. De aici înainte, propaganda ungurească a luat această direcție, căutând să obțină admiterea limbii maghiare între limbile liturgice. Cu acest scop s-a înființat la Budapesta
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
papei Leon al XIII-lea, expunând dezideratele de mai sus. Acțiunea lor a fost susținută de autoritățile religioase și politice din Budapesta și Viena, care prin informațiile date au reușit să convingă pe papa Pius al X-lea să înființeze Episcopia de Hajdúdorog. Când episcopul Vasile Hossu, trimis anume la Roma, i-a demonstrat abilitatea și viclenia guvernului maghiar, papa a terminat discuția cu următoarele cuvinte: „"mi hanno ingannato"” ("m-au înșelat"). De aceea a decis să revizuiască bula de înființare
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
Hajdúdorog. Când episcopul Vasile Hossu, trimis anume la Roma, i-a demonstrat abilitatea și viclenia guvernului maghiar, papa a terminat discuția cu următoarele cuvinte: „"mi hanno ingannato"” ("m-au înșelat"). De aceea a decis să revizuiască bula de înființare a episcopiei, dar a fost împiedicat de situația politică din Europa. În fața faptului aproape împlinit, românii au acționat pe plan național, așa cum au putut. Reprezentanții românilor uniți au organizat o mare adunare de protest la Alba Iulia (29 mai 1912), au ales
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
1912), au ales un comitet permanent compus din 17 membri, sub președinția lui Gheorghe Pop de Băsești, și au redactat un memoriu alcătuit de viitorul mitropolit Vasile Suciu, după indicațiile mitropolitului Mihali, pentru a demasca tendința de maghiarizare a noii Episcopii de Hajdúdorog. În fața blocului austro-ungar, acțiunea lor - cum era ușor de înțeles - a eșuat. În ziua de 8 iunie 1912 a fost publicată bula „Christi fideles graeci”, care a transferat de sub jurisdicția Bisericii Române Unite din Transilvania 83 parohii cu
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
acțiunea lor - cum era ușor de înțeles - a eșuat. În ziua de 8 iunie 1912 a fost publicată bula „Christi fideles graeci”, care a transferat de sub jurisdicția Bisericii Române Unite din Transilvania 83 parohii cu 73.225 credincioși sub jurisdicția Episcopiei de Hajdúdorog. Credincioșii români uniți au continuat însă lupta pentru repararea injustiției cauzate Bisericii Române Unite și națiunii române din întreaga Transilvanie. Îndată ce a fost cunoscut conținutul bulei, Comitetul permanent ales la Alba Iulia, a trimis la Roma pe părintele
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
ca să dea o întorsătură favorabilă lucrurilor. Dar încă mai înainte de înfrângerea ungurilor, protopopul R. Marchiș din Satu Mare și protopopul din Carei au înființat un vicariat național român, recunoscut de Nunțiul apostolic, care, în 10 mai 1919, a scos de sub jurisdicția Episcopiei de Hajdu-Dorogh 42 de parohii care aparținuseră Episcopiei de Oradea. Cu un alt ordin al Nunțiaturii apostolice, din 29 iunie 1919, a fost scos de sub jurisdicția episcopiei maghiare și Vicariatul secuimii cu cele 33 parohii românești. Viața mitropolitului Mihali în
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
mai înainte de înfrângerea ungurilor, protopopul R. Marchiș din Satu Mare și protopopul din Carei au înființat un vicariat național român, recunoscut de Nunțiul apostolic, care, în 10 mai 1919, a scos de sub jurisdicția Episcopiei de Hajdu-Dorogh 42 de parohii care aparținuseră Episcopiei de Oradea. Cu un alt ordin al Nunțiaturii apostolice, din 29 iunie 1919, a fost scos de sub jurisdicția episcopiei maghiare și Vicariatul secuimii cu cele 33 parohii românești. Viața mitropolitului Mihali în perioada acestor lupte a fost frământată. Totuși, el
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
recunoscut de Nunțiul apostolic, care, în 10 mai 1919, a scos de sub jurisdicția Episcopiei de Hajdu-Dorogh 42 de parohii care aparținuseră Episcopiei de Oradea. Cu un alt ordin al Nunțiaturii apostolice, din 29 iunie 1919, a fost scos de sub jurisdicția episcopiei maghiare și Vicariatul secuimii cu cele 33 parohii românești. Viața mitropolitului Mihali în perioada acestor lupte a fost frământată. Totuși, el a găsit prilejul să se ocupe intens de organizarea vieții religioase, instituind primele Reuniuni mariane, îngrijindu-se de misiuni
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
al II-lea a reorganizat la inceputul sec. al XI-lea patriarhia de Ohrida, iar printre biserici apare și una bănățeană, identificată cu Tibiscum Într-o listă episcopală care datează din timpul domniei împăratului Alexius I Comnenul este menționată o "episcopie a valahilor" supusă arhiepiscopului de Ohrida (pe locul 23) iar într-o altă listă episcopală, care datează de la sfârșitul secolului al XI-lea se precizează că "episcopia valahilor" avea reședința la Vreanoti (orasul Vranje din Serbia de astăzi) Existența unor
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
episcopală care datează din timpul domniei împăratului Alexius I Comnenul este menționată o "episcopie a valahilor" supusă arhiepiscopului de Ohrida (pe locul 23) iar într-o altă listă episcopală, care datează de la sfârșitul secolului al XI-lea se precizează că "episcopia valahilor" avea reședința la Vreanoti (orasul Vranje din Serbia de astăzi) Existența unor biserici rupestre medievale timpurii în spațiul pruto-nistrean este consemnată de împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenet care, la mijlocul secolului al X-lea, menționa că „pe partea
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
al Transilvaniei Documentele istorice bizantine arată că Ierotei a fost primul episcop al Turkiei; dar conform Institutului de istorie al Academiei Ungariei, Turkia din documentele bizantine era chiar Transilvania, definită de râurile Criș, Mureș, Timiș, iar în vest de Tisa Episcopia Transilvaniei a fost creată de Geula/Iula pentru mulțimea de credincioși români și slavi La fel de veche este biserica mănăstirii bizantine fondată de Ahtum la Morisena (lângă Cenad), după botezarea acestuia după ritul bizantin, în anul 1002 A doua mănăstire a
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
atenționa enoriașii despre mesajul dăunător și necreștin al filmului. Mitropolia Basarabiei este subordonată direct Patriarhiei Române. Filmul a avut premiera în Republica Moldova pe 18 mai în rusă și pe 19 mai în română. Totodată Monseniorul Benone Farcaș, vicar general al Episcopiei Catolice de Chișinău, a comunicat pentru agenția Basa-Press că romanul este bazat pe legende și fabule și în acest fel lovește în valoarea creștinismului: „Biserica Catolică și cea Ortodoxă din Republica Moldova nu vor fi în stare să anuleze difuzarea acestui
Codul lui Da Vinci (film) () [Corola-website/Science/302720_a_304049]
-
în octombrie 1701 de precizarea că "schismaticii" sunt supuși scaunului Oradei, dar nu vor fi tulburați în credința lor. Folosindu-se de răscoala curuților, românii ortodocși vor izbuti să își aducă propriul epicop, pe Petru Hristofor (1708-1712). În această perioadă episcopia romano-catolică de la Oradea (pentru care fusese numit în 1702 contele Emerik Csaki), sub jurisdicția căreia se aflau și românii uniți, nu a mai funcționat. Emerik Csaki a devenit întâi episcop de Eger, apoi de Kalocsa, iar apoi și cardinal. În
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
mari peoților care acceptau uniați, a construit o capelă uniată la Oradea și o școală românească greco-catolică, a sprijinit cu bani școlile rurale românești. În același timp, pe diferite căi, a încercat să slăbească legăturile dintre românii din zonă și episcopii ortodocși din Arad. Politica de uniație a fost continuată și de noul "protopop suprem" Meletie Kovacs, instalat în 1746, devenit apoi și episcop, din 1748, ca sufragan a lui Forgach Pal, devenit și acesta episcop în același an. Abia în
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]