5,507 matches
-
aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate. Vegetația spontană are o mare importanță pentru natura și viața omului. Vegetația naturală servește drept izvor de hrană pentru
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
cumpărat cîteva cote, lărgindu-și moșiile. Le-au închis de jur împrejur cu un gard din sîrmă, au săpat doua iazuri pentru acumularea apei, au făcut lucrări de drenaj, au modernizat rețeaua de irigație. Nicolae cultiva, in temei, cartofi și fasole, Vasile se specializează cu osîrdie in creșterea lalelelor. Realizează în fiecare primăvara peste 20 de mii de flori. După ce recoltează lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși. - Am adus din Olanda și de la
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Vasile. Vreau să-mi fac aici sub pădure o fermă agricolă de toata frumusețea. Din zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
cu creșterea vitelor și cultivarea pămîntului. Produsele obținute din aceste îndeletniciri au format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut cele mai răspîndite bucate la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi serveau: balabuște cu usturoi și învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Istoria agriculturii Japoniei își are începuturile acum 2000 de ani, când s-a început cultivarea orezului, plantă adusă din străinătate. Alte plante care sunt cultivate în Japonia din vremuri străvechi sunt: grâu, orz, "awa" (Setaria italica), "hie" (Schinochloa utilis), soya, fasole "azuki" (Vigna angularis), "daikon" (Raphanus sativus) și cucurbitacee. Primul manual de agricultură a fost publicat la începutul erei Edo (1600-1868), ca al șaptelea volum al unei cronici militare, numită "Seiryōki". Ulterior au mai fost publicate o serie de manuale de
Economia Japoniei () [Corola-website/Science/306241_a_307570]
-
a umplut cu noroi”). Se poate bănui că jocul era practicat mai ales în aer liber, iar tabla de joc era trasată pe pământ. În România există o tradiție lungă a acestui joc. Ca piese se folosesc adesea bobi de fasole și porumb. La începutul partidei tabla de joc este goală. Jocul se desfășoară în două etape: Jucătorul care începe jocul este decis fie de comun acord, fie de exemplu prin aruncarea unui zar. Scopul urmărit de fiecare jucător este de
Țintar () [Corola-website/Science/304728_a_306057]
-
era costisitoare deoarece după tehnica utilizată trandafirii trebuiau replantați odată la 4-5 ani pentru a evita scăderea calităților nutritive ale solului. După îndepărtarea trandafirilor, solul era acoperit cu îngrășăminte animale, apoi era cultivat cu cartofi. După un an, se cultiva fasole sau mazăre iar în toamna următoare trebuia arat adânc înainte de a se replanta trandafiri. Toate aceste operații necesitau eforturi și cheltuieli importante. Cu toate acestea, în 1927 când Dr. Brada a vizitat din nou Dolna Krupa, el a putut constata
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
ar fi grâul, porumb, secara, orz, ovăz. Sunt crescute vite- boi, vaci, capre, oi- porci, căi, galonacee, iar păstoritul este transhumant, determinat de relief, clima și vegetație. În sfera preocupărilor agricole intra și cultivarea zarzavaturilor precum cartoful, ceapă, varză, mazărea, fasolea, morvovul, gulia, lintea, salată. De asemenea, se acordă atenție și pomiculturii, existând numeroase livezi de meri, pruni, peri, nuci și alți pomi. Nici cultivarea viței-de-vie nu este neglijată, dar este cultivarea ei se realizează pe suprafețe reduse. Râul Cerna este
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei și Rusiei datorită industriilor lor energetice bazate pe arderea cărbunilor. Pe cap de locuitor, emisiile corespund practic nivelurilor industrializării. Ministrul britanic al Schimbării Climatice, Lady Verma, a avertizat populația să mănânce mai puțină fasole pentru a reduce flatulențele, deoarece metanul emanat prin flatulație este un factor cauzator al încălzirii globale. Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creșterea vaporizației, a precipitațiilor și a numărului furtunilor. După cum s-a spus mai sus, creșterea temperaturii duce la
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
este denumită "măduvă", și este înconjurată de cortex pe toată suprafața, cu excepția unei porțiuni denumită "hil". Hil-ul se prezintă ca o adâncitură pe suprafața ganglionului limfatic, făcând ca ganglionul limfatic - sferic de felul lui - să aibă forma bobului de fasole sau ovoidă. Vasul limfatic eferent pornește direct din nodulul limfatic de aici. Arterele și venele care irigă nodulul limfatic cu sânge intră și ies la nivelul hilului. Există o zonă la nivelul ganglionului limfatic, denumită paracortex, care înconjoară imediat măduva
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
și autoritățile au ordonat să se socializeze: 14 pluguri, 29 de boroane, 10 căruțe, 12 cai, 10.369 kg de grîu, 168 kg de soia, 1400 kg de porumb, 217 kg de orz, 2950 kg de cartofi, 266 kg de fasole și 59 kg de ovăz. De notat că țăranii nu-și revenise după foametea crîncenă din 1946-1947. Nu e de mirare că o bună parte din kolhoznici nu-și îndeplineau minimumul stabilit de zile-muncă. Doi dintre kolhoznici au fost trimiși
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
unei cuvete largi și adânci" (Rusu T., Carstul din Munții Pădurea Craiului). Principalele culturi care se practică în arealul Depresiunii Damiș sunt cele ale cartofului, secarei, grâului, ovăzului și orzului. Pentru consumul propriu se cultivă și o serie de legume (fasolea, ceapa, usturoiul, morcovul etc.). Cultura pomilor fructiferi este restricționată de condițiile pedoclimatice, fiind întâlniți totuși prunul, mărul, părul, cireșul, vișinul etc. În schimb, pajiștile și fânețele acoperă întinse suprafețe de teren, acestea constituind, alături de bogatele pășuni, principala sursă de hrană
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
cânepă, amarant, hrișcă. Nu este imperativ, totuși, a obține proteine din aceste surse - amino acizii necesari pot fi de asemenea obținuți prin mâncarea de o varietate de plante complementare, care în combinație asigură toți amino acizii esențiali (ex. orez și fasole, humus, pita etc.). O consumare variată de asemena surse poate fi adecvată. Dietele vegetariene conțin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută față de fierul din surse de carne. Printre mâncărurile vegetariene bogate
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
făcea cu elefanți și bivoli indieni îmblânziți. În China, sub Dinastia Shang, oamenii au tras cu plugul și au cultivat mei, grâu și orez, precum și duzi pentru hrănirea viermilor de mătase, din care produceau mătase. Olmecii din Mexic cultivau porumb, fasole și dovleci. Agricultura este cea care a făcut posibilă apariția societăților umane complexe, denumite civilizații; apar piețele de schimb și se formează statele. Tehnologiile încep să faciliteze controlul asupra naturii și dezvoltarea transportului și a comunicațiilor. Creșterea animalelor pare să
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
apogeu sub domnia lui Montezuma al II-lea, fiind străbătut de o rețea de canale, palate, grădini, temple și piramide. Pentru hrănirea populației, s-au construit insule artificiale pe lacul Texcoco-chinampas, utilizate pentru agricultură. Din ținuturile cucerite se aduceau porumb, fasole, cacao, bumbac și aur, argint și jad. Negustorii cumpărau turcoaze de la indienii pueblo din nord, iar din sud eru aduse pene colorate pentru confecționarea unor cape, evantaie, podoabe de cap, scuturi ornamentate etc. Serviciul militar era obligatoriu, iar îndatoririle armatei
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
impropriu ca oamenii să mănânce semințe. Alții cred că ar trebui să se mănânce doar plantele care răspândesc semințe atunci când sunt devorate. Alții consumă semințe și alte alimente gătite. Unii fructarieni folosesc definiția botanică a fructului și consumă leguminoase, precum și fasole și mazăre, pe când alții includ legume verzi, frunzoase și/sau tuberculi în dieta lor. Câțiva fructarieni cred că dieta originală a omenirii a fost fructarianismul, sub forma lui Adam și Eva, bazat pe Geneza 1:29. Ei consideră că o
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
plantelor sunt o sursă bună de mâncare atât pentru oameni, cât mai ales pentru animale pentru că ele conțin substanțele nutritive necesare plantei pentru emergența din sol. Semințele comestibile includ cerealele (cum ar fi grâul, orzul sau orezul), legumele (precum mazărea, fasolea sau lintea) și nucile. Semințele oleaginoase sunt folosite pentru obținerea uleiului prin presare (cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, măsline sau susan). Cea mai veche formă de hrană preparată era "hummus"-ul (un fel de terci din năut) care se
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
furnizează 4.3 kcal pe 1 g ingerat. Sursele de glucide se recomandă a fi luate din cereale integrale( pâine integrală, fulgi de ovăz, orez brun, fulgi de secară, paste din făină integrală) , legume și fructe proaspete, leguminoase( linte, năut, fasole, mazăre). Acestea sunt importante atăt pentru conținutul de hidrați de carbon de cea mai bună calitate, cât și pentru indicele glicemic scăzut și fibrele pe care le conțin. Ocupă 30% din rația calorică zilnică(sau 1 g/ kg corp/ zi
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
murit în acel an pe munte. Unele accidente au loc din cauza dificultăților în orientare pe drumul spre și dinspre vârf, mai ales în condiții de vizibilitate redusă. Problema provine din faptul că platoul din vârf are formă de bob de fasole, și este înconjurat de prăpastii din trei părți; pericolul este accentuat și atunci când poteca principală este acoperită de zăpadă. Este nevoie de două direcții precise succesive date de busolă pentru orientarea de la movila din vârf spre marginea vestică a muntelui
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
dezvoltarea imperiului incas, s-a dezvoltat foarte mult și agricultură. În regiunile joase ale imperiului se cultivă porumbul (numit "sară" în limba Quechua și maniocul, în timp ce în regiunile mai înalte și mai puțin fertile se plantau cartoful ("papă" sau "pătată"), fasolea ("terwi"), ardeiul ("regoto") și quinoa (o specie de dovleac cu sâmburi bogați în albumina). În perioada de sfârșit a imperiului, cultura cartofului a fost extinsă și în zonele de mijloc și de coastă. Datorită introducerii unui sistem de terase irigate
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
singur lob, iar cel drept are 4 lobi. Sistemul circulator este reprezentat de inimă și vase de sănge. Sistemul excretor este format din rinichii (metanefros) și căi urinare. Rinichiul este retroperitoneal, are o culoare roșie-brună și formă de bob de fasole. La polii superiori prezintă glandele supraenale. Căile urinare cuprind: uretere, uretră și vezică urinară. La femele, vezica urinară este scurtă și prezintă o deschidere la nivelul papilei urinare. La mascul, uretra e mai lungă și e împărțită în 3 părți
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
bulbi 30 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Conopidă 1.II 15.II 25 g 30 g ───────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────── Cicoare 1.II 15.II 25 g 10 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Dovlecel 1.II 15.II 100 g 700 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────���───────────────────────── Dovleac comestibil 1.II 15.II 100 g 2 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fasole ─ pitică 1.II 15.II 20.000 de semințe 2,5 kg ───────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────────── ─ urcătoare 1.II 15.II 20.000 de semințe 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Gulii și gulioare 1.II 15.II 60 g 30 g ──────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────── Mazăre 1.II 15.II
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]
-
1.II 15.II 50 de bulbi ─ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Porumb zaharat 1.II 15.II 1.000 g 2 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── II. Legume pentru solare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��───────────── Ardei 15.I. 1.II 5 g 50 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți 15.I. 1.II 10 g 250 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fasole 15.I. 1.II 200 g 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pătlăgele vinete 15.I. 1.II 10 g 40 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pepene galben 15.I. 1.II 200 de semințe 200 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tomate 15.I. 1.II 10 g 30 g ─────────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────── III
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]