6,757 matches
-
necunoscutul în față și cu biografia în spate (în urmă). Totuși, nu pun biografia mea în poem, ci doar acea reflexie a ei care face posibilă identificarea de către un altul a unei vieți plasate în acel context de care pomenea filozoful: scriem pentru că vrem să trăim în altă parte. Să fim altcineva, dacă se poate. Omul de la masa de scris este străinul vanitos cu care este obligat insul comun din aceeași cameră să conviețuiască chiar în timpul scrisului; cel care scrie o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
termenul e puțin cam pretențios. Cel puțin pentru cei care scriu poezie. Aici nu-ți poți însuși un model cultural pe care să-l urmezi. Ci mai degrabă un model existențial. Dar acestea sunt greu de urmat. Un critic, un filozof chiar, pot avea modele culturale. Poeții, nu. Poezia presupune o respirație vie. Ardere lăuntrică. E viața însăși trăită la un mod paroxist. Aici nu poți avea modele. Modelul existențial Baudelaire înseamnă sinucidere. Modelul Eminescu, cine l-ar putea urma? Nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
te-au influențat? Sunt un om destul de citit, dar fără pretenții, mai ales că am o mizerabilă memorie a numelor (compensată în schimb de memoria cifrelor!) și de aceea bănuiesc că niciodată nu m-am avântat în discuții despre scriitori, filozofi, etc. cum este la modă în diverse cercuri: "l-ai citit pe cutare și cutare care spune așa și așa?" și, cu cât știi să înșiri mai multe nume cu atât ești mai "cultivat". Eu consider că așa se fălește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
știre defavorabilă lor. Ele însă ne amenințau cu foametea și toate lipsurile din cauza distrugerii, la retragere, a puțurilor de petrol, a fabricilor din țară și a depozitelor de cereale. doamna olga stolojan Aceste perspective, deși îngrijorătoare, nu ne înspăimântau; deveniserăm filozofi și chiar stoici, dar ce ne îndureră adânc fu moartea aproape subită a bunei noastre prietene doamna Olga Stolojan. După două zile abia de pat, s-a stins în seara de 9 ianuarie fără de durere, fără de o mișcare, pe când soțul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cu el, serii întregi de medici au învățat "drept", "cuminte", tainele de bază ale practicii medicinii generale; amintindu-și de aforismele lui, elevii săi aveau să se ferească de utopii, să situeze practica la locul cuvenit, să fie medici modești, filozofi ai profesiunii lor care, prin definiție, cere o înaltă înțelepciune și clară pricepere antropologică. C.C. Dumitriu rămîne, astfel, pentru multe serii de medici ieșeni, un neuitat inițiator în elementele esențiale ale medicinii. El este, totodată, unul dintre iluștrii interniști, creator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
șocant pentru dumneavoastră și ce stare de spirit domina în mediile intelectuale ale acelor timpuri ?” « A fost mai mult o tristețe dureroasă decât un șoc, pentru că eram cumva pregătit. În cele câteva întâlniri din parcurile Cotrocenilor, unde purtam discuții asupra filozofilor neoplatonici italieni, Marsilio Ficino, Cristoforo Landino etc., deoarece el lucra pe atunci la sonetele shaekespeariene iar eu la traducerea sonetelor platonice ale lui Michelangelo, mi-a împărtășit unele aprehensiuni legate de faptul că era urmărit. Mi-a sugerat că ar
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de adevăr și moralitate, ci prin prisma efectelor benefice concrete pe care urma să le aducă. Accentuând mai curând aspecte din lumea reală decât adevărul moral, Machiavelli a inițiat ceea ce va deveni o tendință dominantă în istoria intelectuală occidentală. Mulți filozofi și oameni de știință din epocile ulterioare au recunoscut deschis măsură în care îi sunt îndatorați. Mai presus de toate, precizează Connell, Machiavelli este renumit în prezent datorită sfaturilor necruțătoare pe care le dă conducătorilor în binecunoscută să lucrare, Principele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
urma să le aducă. Accentuând mai curând lumea reală decât pe cea ideală, sau "realitatea efectivă a lucrului" (Principele, capitolul 15) mai curând decât adevărul moral, Machiavelli a inițiat ceea ce va deveni o tendință dominantă în istoria intelectuală occidentală. Mulți filozofi și oameni de știință din epocile ulterioare au recunoscut deschis măsură în care îi sunt îndatorați. Mai presus de toate, Machiavelli este renumit în prezent datorită sfaturilor necruțătoare pe care le dă conducătorilor în binecunoscută să lucrare, Principele. S-au
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
abila a cruzimii și a vicleniei pentru a pune totdeauna stăpânire pe ceea ce aparține celorlalți. Secole de-a rândul, numele lui Machiavelli a fost sinonim cu râul. Parțial, aceasta se datoreaza abandonării conștiente a principiilor morale, fundamentale pentru creștinism și filozofii antici. În consecință, în 1559 scrierile lui Machiavelli au fost interzise oficial de Biserică Catolică. Protestanții, de asemenea, i-au denunțat ideile, considerându-le responsabile de masacrul în ziua Sfanțului Bartolomeu a hughenoților francezi, în 15721. În Anglia modernității timpurii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrie Istoriile florentine. Unul dintre cele mai curioase episoade din istoria Principelui datează din această perioadă; în 1523 o versiune în latină, rescrisa a Principelui a fost publicată la Napoli într-o ediție care îl dă că autor pe eminentul filozof Agostino Nifo. Cartea lui Nifo avea titlul Despre pricepere la conducere. Nifo a păstrat cele mai multe dintre argumentele și exemplele lui Machiavelli, desi le-a rearanjat și a adăugat multe exemple proprii. De asemenea, a "curățat" cartea prin suprimarea pasajelor (precum
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
orice formă ar exista ea. Ideea că Machiavelli a fost în primul rând un cercetător al tehnicilor puterii, mai curând decât un conspirator republican sau un avocat al monarhiei, și-a găsit cea mai elocventa și influența expresie în scrierile filozofului italian din Napoli, Benedetto Croce (1866-1952). După Croce, marea descoperire a lui Machiavelli a fost că politica are reguli care sunt distincte față de regulile care guverneaza alte categorii ale comportamentului uman. Croce a argumentat că pe parcursul întregii istorii occidentale, în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mijloc, cum ar fi Taurus și neo-platoniștii de mai tarziu, cum ar fi Proclus, s-au angajat în reinterpretări inventive ale dialogului Timaios, încercând să demonstreze că în ciuda aparentelor, Platon a fost și el un eternalist. Răspunzând acestor lecturi neo-platoniste, filozoful Ioan Filopon din secolul al VI-lea a reafirmat creaționismul că doctrina autentică lui Platon (Proclus, 2001; Philoponus, 2005). Tradiția iudeo-creștină a oferit, de asemenea, eternalismului o rezistență considerabilă și de durată. Încercarea de a potrivi relatarea biblică a creației
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
universitățile italiene nu erau sub același tip de control ecleziastic că în Paris (1956-1996, 1:575-576). Monfasani (1993) susține că în universitățile italiene lipsa ockhamiștilor, altfel numeroși în universitățile din nordul Europei, sporea atracția și prestigiul averroiștilor. În universitățile italiene filozofii aristotelici-averroiști predau și scriau în conformitate cu normele profesionale care ofereau o mare marja de manevră atunci când venea vorba de o doctrină cum era eternalismul. Predarea de acest gen a fost permisă atâta timp cât profesorul le clarifica studenților săi faptul că el discuta
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acestui popor? Secretul este educația și instruirea, este unirea în jurul religiei. Și nu întâmplător, acest mic popor are o mare influență pe plan mondial, nu întâmplător a dat civilizației un număr incredibil de mare de oameni de artă, scriitori, gânditori, filozofi, mari economiști, oameni de știință, medici, inventatori. De ce oare nu putem face și noi așa ceva? De ce nu vrem să observăm că România își pierde identitatea prin uitare și ignoranță, prin indiferență, mercantilism și decădere morală în numele modernismului de import? De ce
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
uităm”. Este absolut necesar ca cineva să facă o selecționare a elementelor și informațiilor memorate, altfel ne-ar exploda capul. Dacă un câine ar avea în capul lui ceea ce avem noi, ar turba pe loc. Am găsit în scrierile unor filozofi și scriitori din secolul 20, următoarea idee pe care o consider importantă și reală: Memoria face independent de voința noastră o muncă de triere a informațiilor memorate, în funcție de importanța acestora, le elimină pe cele neimportante, iar dintre cele de imprtanță
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
țării în care vrei să te stabileaști, ești ca mut, nu te poți înțelege cu nimeni, nu poți prelua nici o muncă, ba chiar nu poți nici măcar să cerșești. Și ce muncă se caută în lumea largă? Nicăieri nu se caută filozofi, ci oameni care pot să producă ceva folositor, ceva ce se poate vinde și poate astfel aduce profit. Acum cca 25 de ani, am primit un pachet din România, prin niște cunoscuți, șoferi de cursă lungă (TIR). Punctul de întâlnire
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în temnițe sau în libertate, timpul însă nu se întoarce niciodată înapoi, oricât ne-ar părea de rău, oricât am dori să corectăm vorbe și fapte care s au fixat ireversibil și iremediabil în timpul sau în vremea care a trecut. Filozoful antic grec Heraclit din Efes (n. 535 î.Hr. d. 475 î.Hr.), a dat acestui adevăr denumirea devenită apoi aforism: „panta rei”, ceea ce înseamnă „toate curg”. Și mai spunea Heraclit că nu te poți scălda de două ori în acelaș fluviu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mor mântul de la Bellu. - „Cetățeni ai lumii“ la 17 ani și avan tajele nesperate ale unei formațiuni pe apucate. - Competițiile și capriciile ursitoarelor provoacă nedumeririle eroului lăsat În voia soartei. - Dar șoap tele pezevenghi din Calea Oilor, cum și ale filozofului și profesorului unei generații de „năiști“ nu-s luate În seamă. - Satul de sub munte cu ispite și Încăpățânările unui june cu reliefuri nevalorificate. - Câțiva zevzeci cu suflete Înfocate de pe malurile Dâmboviței subscriu la monumentul lui Verlaine din Grădina Luxemburg. - Cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de Mine și apoi În „jazzul Politehnicii“, cunoscând din expe riența mea proprie că nici un an de viață nu poate fi socotit ca pierdut, nici chiar cei din puș cărie, de spital sau de stagiu militar, pe care William James, filozoful pragmatic american, Îi prețuiește ca pe cei mai fertili În formațiunea și adâncimea personalității noastre. L-am crescut, așadar, pe fiul meu așa cum citeam În copilă ria mea pe afișele Circului Sidoli: ca pe un „cal dresat În liber tate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care, În concluzie finală, Îmi interpretează majoritatea astrelor la orizont În ora nașterii mele În semn fix și mutabil: „Decis intern - și fluctuant În exterior: iată primejdia existenței tale!“ Se anunțase În [acea] toamnă apariția Noii Reviste Române conduse de filozoful C. Rădulescu Motru, bărbatul prea Înțelept, prea bun, prea cumsecade și prea Îngăduitor cu tineretul, dascăl al vieții mele În multe privinți și pe lângă care am ucenicit În publicistică până la războiul din 1916, opt ani dintr-o epocă ce nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dat totuși ascultare bătrânului sceptic Canianu. ...Nici azi nu-s Încă dumirit de-a binelea: ce cale sigură trebuia s-apuc? Horoscopul meu le indică, am văzut, cu naivitate sau În glumă, pe toate: de la aceea a cântărețului, publicistului, tipografului, filozofului și negustorului de păcate lumești, până la, era să uit, aceea a „Întreprinzătorului de căi ferate, cu investiții și invenții În aventuri unice și extraordinare“. Pentru o singură profesie mărturisește Horoscopul că nu am fost născut: aceea de marinar (Venus În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Revistă Română și Ideea Europea nă, pe atunci un țigănos de golan, levantin isteț și ros de ambiții, care-mi spunea tot la ureche: — Degeaba, bă! n-o s-ajungem la nimic decât numai prin muieri! Maximă Înțeleaptă, pe care Nae - filozoful și profesorul de mai târziu al unei generații - a și urmat-o În pragul ascensiunii sale uluitoare, șifonându-și pantalonii cu dungă impecabilă la picioarele adipoase ale „prințeselor“ la menopauză; iar eu, rămâ nând toată viața mea un diletant cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
conferințe cu subiecte vagi și ino fensive, inaugurate, patronate, prezidate sau rostite de câțiva preacumsecade profesori universitari și oameni de știință, ade vărate somități În specialitatea lor, precum G. Țițeica și D. Pom pei, matematicieni cu renume peste hotare, sau filozoful și psihologul C. Rădulescu-Motru, geograful S. Mehedinți și alții, toți oameni prea bine crescuți și prea timizi de felul lor ca să reziste stăruințelor plecate ale mocanului viclean, venit de peste șapte sate și priceput să tundă biata oaie, ca și pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru Cultul Eroilor, noua sa Întreprindere tricoloră, după tipicul altei Întreprinderi naționaliste-foc și cu un comitet de generali cu mâncărimi la limbă și la condei: Cultul Patriei de sub președinția lui Marin ștefănescu, pro fesorul de la Cluj, „Nenea Marin“ al nostru, filozoful idealist, mistic și ortodox de la ședințele Societății Române de Filozofie, cel cu Maica Precista mereu pe buze, implicat și „absolvit“, cu chiu, cu vai, dar nu achitat, Într-o chestie scabroasă cu o servi toare sedusă și rămasă grea; ajuns
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a majorității cercului nostru, Între care mi-amintesc de bătrâ niciosul la chip și cald la inimă, plin de talente multiple, Victor Ion Popa. Am avut Însă norocul să cunosc, În acest cerc al nostru, pe profesorul Dimitrie Ionițescu, tânăr filozof din preajma lui Titu Maiorescu, aparținând generației, strălucită În multe privinți, a fraților Constantin și Mișu Antoniade; sufe rind Încă de stân găcii și timidități, greu suportate și Înlăturate; nedeprins sau neîncrezător În trucurile prestidigitatorilor intelectualicești; capabil de intuiții faste, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]