7,018 matches
-
811/144/46/98/0 zbor: avion (168); pasăre (125); libertate (107); aripi (37); aer (22); cer (18); păsări (17); liber (14); înălțime (11); lin (11); vis (11); frînt (10); înalt (10); aripă (6); călătorie (6); înălțare (6); plutire (6); fluture (5); lung (5); nori (5); sus (5); eliberare (4); mers (4); plăcere (4); planare (4); plutesc (4); ușor (4); adrenalină (3); cădere (3); decolare (3); dorință (3); fericire (3); plăcut (3); văzduh (3); aeroplan (2); aterizare (2); avînt (2); deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sus; tare; trăiesc; trist; unde?; unic; urc; USA; val; visa; visător; viteaz; viteză; voință; de vultur; zbor; zbura; zburător; zmeu; un zmeu mare (1); 803/172/49/123/0 zbura: pasăre (139); avion (97); libertate (81); aripi (53); pluti (26); fluture (22); sus (20); cer (17); păsări (17); liber (15); aer (11); aripă (11); vis (10); departe (6); porumbel (6); a visa (6); zmeu (6); avionul (5); fericire (5); visa (5); cioară (4); înălțime (4); merge (4); nori (4); plana (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu capul în nori; căzu; pe cer; spre cer; cioara; ciripit; cocor; cocori; copac; copilărie; covor; cozonac; cunoaște; curcubeu; dansa; decola; depășire; deplasa; a dori; aș dori; dragoste; a droga; eliberare; emoție; entuziasm; evita; extrem; a fi liber; flutura; un fluture; fluturi; Flying the sky; foșnet; frică; furnici; pe geam; gîndul; gîscă; iarbă; ideal; independență; iubi; iute; înalță; înaripat; înălțare; îngerul; levita; libelulă; limită; fără limite; lin; Liverpool; a-și lua avînt; magie; meditativ; mergea; mers; migrare; mîncare; muscă; nas; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capul în nori; căzu; pe cer; spre cer; cioara; ciripit; cocor; cocori; copac; copilărie; covor; cozonac; cunoaște; curcubeu; dansa; decola; depășire; deplasa; a dori; aș dori; dragoste; a droga; eliberare; emoție; entuziasm; evita; extrem; a fi liber; flutura; un fluture; fluturi; Flying the sky; foșnet; frică; furnici; pe geam; gîndul; gîscă; iarbă; ideal; independență; iubi; iute; înalță; înaripat; înălțare; îngerul; levita; libelulă; limită; fără limite; lin; Liverpool; a-și lua avînt; magie; meditativ; mergea; mers; migrare; mîncare; muscă; nas; a naviga
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu mărgele / Le țâpă cu multă jele, / Placă-ți hoboțelul, lele. Ca piperul grecilor, / Ca iarba berbecilor, / Ca laptele mieilor, / -Mie, vornicelul meu, / Nu-mi trebe hobotul tău. Că ia-mi trebe cununa, / Că are cine-o juca./ Cununiță cu fluturi / Eu te joc, tu te scuturi. Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat "hobotul" 337
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și a lui Eminescu, are o origine metafizică din care răzbate o jale nemăsurată. Cel mai bine este exprimată această jale de versurile din poezia ”Noi” ” La noi sunt codri mari de brad Si câmpuri de mătasă La noi atâția fluturi sunt Și- atâta jale-n casă. Privighetori din alte țări Vin doina să ne-asculte; La noi sunt cântece și flori Și lacrimi multe, multe...” Aceste versuri reflectau cel mai bine viața familiei mele din timpul copilăriei dar și acum
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Cella Serghi “Din chaos, Doamne,-am apărut Și m-aș întoarce-n chaos... Și din repaos m-am născut, Mi-e sete de repaos”- Mihai Eminescu “La noi sunt codri verzi de brad Și câmpuri de mătasă; La noi atâția fluturi sunt, Și-atâta jale-n casă” - Octavian Goga “Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui Venea un om, cu jale zicând în gândul lui: Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Ceea ce nu se uită", unde satira și accentele elegiace se împletesc, și până la ultimul volum: "Nu o să te uit... cum ai venit... Cu zâmbetul tău de sabie/ totuși un pic tăiată.../ Cu buzele tale de fecioară/ căutând să-mi aspire fluturele răsuflării". Sentimentul morții este surprins în ipostaza luptei dintre viață și moarte, indiferent dacă gesticulația liniilor de acțiune cuprinde universul, ca în "Surâsul Hiroșimei" sau coboară în interiorul eului luptând cu deznădejde teribilă și solemnă ca în "Elegia pentru floarea secerată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
definită direct. Pustia este cerul ce se întinde de la izvor la mare, ochiul Pustiei este lumina eternă, de aceea rostul poetului ar fi: De-a-nainta cu teamă în tăcere/ Să nu se prăbușească din înalt/ Pustia marilor mistere". În poemul "Fluturii negri", Pustia apare ca fiind "viața însăși", dar cu ideea că nimic nu moare spre a nu se mai naște și cu sublinierea că tot ce există va rămâne în eternitate. Pustia este identificată și cu ideea de absolut în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
putem observa și în alte poeme, guvernată de elemente oculte. "Singurătatea finală" este ilustrativă în acest sens: izolarea se realizează într-un univers osteologic. Precum la Macedonski sau, mai târziu, la Nichita Stănescu, universul este straniu, împodobit cu cai uscați, "fluturi stranii", palizi, cranii care joacă într-o concentrică horă: Pune mâna pe masă și țopăie masa sub mână,/ pune talpa pe prag și zvâcnesc fibre-n el", ("Singurătate finală"). Marea și muntele sunt cântate cu predilecție. Dacă la Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
paguba e greu de evaluat. Cineva ar putea să-și pună în mod legitim întrebarea: La ce bun o astfel de carte pentru omul contemporan? Motive se găsesc. în ce mă privește, o recomand pentru dimensiunea ei poetică: pă sări, fluturi, cărbuni, șerpi, purici, draci, îngeri, apă, comori, ani male sălbatice și domestice, mădularele trupului, vînt, cer, cercei și multe altele îi devin apropiate și compun o lume stranie controlată prin bună cunoaștere și comportament atent. Citești despre crai-nou și, o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capul lui totdeauna cu sine. Să nu puști cuci, că moare cineva din familie ori îți piere vreo vită. Cînd omori un cuc, îți mor părinții. Durerea de inimă se poate lecui cu untură de cuc. Sînt un fel de fluturi ce-și depun ouăle împrejurul unei crengulițe subțiri. Ele-s legate cu o substanță ce se învîrtoașă îndată. Sînt în rînduri. Vara clocesc și ies omizile. Poporul crede că-i stupit* de cuc. Dacă auzi pe nemîncate cucul cîntînd pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casei. Fluier Cine fluieră în casă face a pustiu. De-ai fluiera pe drumul din sat, te-ar sudui ori te ar ține mulți de rău pentru asta. Dacă fluieri sara, tragi a pustiu. (Gh.F.C.) Fluture Cînd vei vedea vreun fluture prin casă, să nu-l omori, că-i sufletul vreunui copil ce ți-a murit. Se crede că nu e bine a lua fluture în mînă, căci intrînd colbul ari pelor lui cuiva în ochi, acela va chiorî. De vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rău pentru asta. Dacă fluieri sara, tragi a pustiu. (Gh.F.C.) Fluture Cînd vei vedea vreun fluture prin casă, să nu-l omori, că-i sufletul vreunui copil ce ți-a murit. Se crede că nu e bine a lua fluture în mînă, căci intrînd colbul ari pelor lui cuiva în ochi, acela va chiorî. De vei vedea întîi primăvara fluturi albi, toată vara vei fi bolnav. Fluture alb cînd vei vedea întîi, vei fi sănătos întregul an. Primăvara de-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-l omori, că-i sufletul vreunui copil ce ți-a murit. Se crede că nu e bine a lua fluture în mînă, căci intrînd colbul ari pelor lui cuiva în ochi, acela va chiorî. De vei vedea întîi primăvara fluturi albi, toată vara vei fi bolnav. Fluture alb cînd vei vedea întîi, vei fi sănătos întregul an. Primăvara de-i vedea mai înainte fluture alb, vei fi mai mult bolnav; iar de-i vedea roșu, freacă-te pe față și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
intrînd colbul ari pelor lui cuiva în ochi, acela va chiorî. De vei vedea întîi primăvara fluturi albi, toată vara vei fi bolnav. Fluture alb cînd vei vedea întîi, vei fi sănătos întregul an. Primăvara de-i vedea mai înainte fluture alb, vei fi mai mult bolnav; iar de-i vedea roșu, freacă-te pe față și vei fi și roșu. Fluture roșu de vei vedea întîi primăvara e semn că peste an vei fi sănătos; iar de vei vedea fluture
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fluture alb, vei fi mai mult bolnav; iar de-i vedea roșu, freacă-te pe față și vei fi și roșu. Fluture roșu de vei vedea întîi primăvara e semn că peste an vei fi sănătos; iar de vei vedea fluture galbăn, ai să fii bolnăvicios. Dacă vei vedea fluture roșu întîi, pînea îți va merge bine, iar de vei vedea galbăn, îți va ieși rea. Cînd vezi întîi fluture roșu, să-l prinzi, c-apoi prinzi lesne roii* din vara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i vedea roșu, freacă-te pe față și vei fi și roșu. Fluture roșu de vei vedea întîi primăvara e semn că peste an vei fi sănătos; iar de vei vedea fluture galbăn, ai să fii bolnăvicios. Dacă vei vedea fluture roșu întîi, pînea îți va merge bine, iar de vei vedea galbăn, îți va ieși rea. Cînd vezi întîi fluture roșu, să-l prinzi, c-apoi prinzi lesne roii* din vara aceea. Se crede că dacă zboară sara niște fluturași
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că peste an vei fi sănătos; iar de vei vedea fluture galbăn, ai să fii bolnăvicios. Dacă vei vedea fluture roșu întîi, pînea îți va merge bine, iar de vei vedea galbăn, îți va ieși rea. Cînd vezi întîi fluture roșu, să-l prinzi, c-apoi prinzi lesne roii* din vara aceea. Se crede că dacă zboară sara niște fluturași împrejurul luminii este semn a bine. Cap-de-mort (fluture) de vei vedea, să nu-l omori, căci el duce apă morților
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar de vei vedea galbăn, îți va ieși rea. Cînd vezi întîi fluture roșu, să-l prinzi, c-apoi prinzi lesne roii* din vara aceea. Se crede că dacă zboară sara niște fluturași împrejurul luminii este semn a bine. Cap-de-mort (fluture) de vei vedea, să nu-l omori, căci el duce apă morților. Cînd copiii zic că îi doare inima, mama prinde o strigă*, o arde și le pune cenușa în apă s-o bea. (Gh.F.C.) Foame Cînd bucățica dusă aproape de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scaldă în Vinerea Mare sau Paști este sănătos peste tot anul. Cucul, cocostîrcii și cucoarele se salută cu multă dragoste și sinceritate, asemenea și rîndunelele, zicîndu-se: „Sănătate, viață nouă și la mulți ani!“, făcîndu-se în același timp semnul sfintei cruci. Fluturele roșu e salutat cu mare bucurie, zicîndu-se: „Ca tine roș și să nătos!“ Femeile dacă au fost introduse în biserică, întorcîndu-se acasă, calcă pe vreun fier ce stă pus în prag, ca să se facă așa de tare și sănătos ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are limba legată. (Gh.F.C.) în drum spre cimitir, oamenii se opresc de mai multe ori, împart bani și întind valuri de pînză, care sînt vămile pe unde trece sufletul. (Gh.F.C.) După ce pleacă din om, sufletul se face muscă, pasere sau fluture. (Gh.F.C.) Sufletele sînt friguroase, trăiesc în împărăția geroasă și cețoasă a morții. Joia Mare se fac focuri în curți. Lîngă focuri se pun scaune și oale cu apă împodobite cu flori pentru sufletele ce vor veni. (Gh.F.C.) între Joia Mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scenă, indiferent de acțiunile simultane ale actorilor... Acum șase ani, tot la Bacău, cînd am ieșit din cabina situată la etajul doi, mi-a zburat pe lîngă tîmplă un... liliac! Actorul Puiu Gheorghiu l-a și prins, cu plasa de fluturi a Luluței din Chirița, și apoi își speria colegele mai slabe de înger... Ce poate urma? Greu de spus. Oricum, ca o concluzie, s-ar putea spune că multe animale au mai trecut, de-a lungul anilor și de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
să fugă încotro sufla vîntul, a scuipat printre lipsurile din gură coajele de semințe ronțăite și l-a bătut pe spate, spunînd: Nossim mai essi, frase. Și atît. O coajă neagră s-a lipit de bordură, desfăcîndu-și aripioarele ca un fluture. Radu a rîs la rîndul lui, ascunzîndu-și furia. Au mai fost și alte încercări. Unui bețiv bătrîn i-a tras un șut în haina prăfuită și a fugit de urmărirea împleticită, ascunzîndu-se prin cotloanele întunecate pînă a avut prilejul să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
lui inițiatic. El a fost educat în spiritul vieții sobre, al bărbăției și demnității, format la școala vânătorii și a armelor, "îndrăznea să încalece armăsarii cei mai temuți", știa rostul câinilor și al șoimului de vânătoare. Fire pasională, Ionuț "este fluture, flacără, schimbător ca un pui de demon", neliniștit, prietenos, curajos. După ce ucenicia lui Ionuț ia sfârșit, acesta primește misiuni importante, cu scopul de a aduce informații de peste Dunăre. Este un oștean curajos, credincios, are mobilitate și voință, o puternică forță
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]