5,879 matches
-
ale turcilor și pe cei răniți și i-au dus să moară într-o zonă a pădurii bântuită de lupi. Aceasta zonă se numește și azi Zăcătoarea - locul unde au fost duși turcii să zacă. Satul are o bogată moștenire folclorică, de la olărit până la călușarii și lăutarii vestiți și până la săptămânalul târg ce are loc în fiecare duminică, sau bâlciul de Sfântă Mărie pe 15 august. Satul Dobriceni aparținător localității, a fost atestat documentar cu 418 ani în urmă, mai exact
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
o nouă grădiniță. În acest an a început și construcția noii școli, adaptată la nevoile copiilor, cu sprijinul autorităților din Polonia. De asemenea s-a terminat construcția noii Case Polone (Dom Polski) pe locul vechiului Cămin Cultural. Aici activează ansamblul folcloric Mała Pojana. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Poiana Micului se ridica la 1.636 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau germani (53,24%), cu o minoritate de români (0,61%), una de evrei (0,67%), una de ruteni (0,19
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
cu vânzare pune la dispoziție vizitatorilor produsele de Marginea. Ceea ce impresionează foarte mult pe turist în această zonă este arhitectură populară, al cărei specific este dat de casele și porțile de lemn frumos ornamentate. Marginea este și o străveche vatra folclorica, cu obiceiuri și datini păstrate din străbuni, cu port bucovinean de o rară frumusețe și sobrietate. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
artizanat din ceramică, de împletituri de nuiele, tricotaje și broderie, toate acestea desfășurându-se în special prin munca la domiciliul săteanului pentru cooperativele meșteșugărești din municipiul Rădăuți. Industria meșteșugăreasca este o ramură de tradiție pe aceste meleaguri, perpetuând bogate tradiții folclorice, cunoscută fiind ceramică neagră de Marginea atât în țara cât și peste hotare. Industria meșteșugăreasca mai dispune de unități dispersate sau în gospodăriile meșteșugarilor, de ateliere de covoare, cojocărie, dulgherie și croitorie. Activitățile de servicii se desfășoară în vederea satisfacerii cererii
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cu foarte multă încărcătură istorică, culturală și foarte multe tradiții și obiceiuri străvechi. Datorită unui exces de spațiu în gospodăriile țărănești există posibilitatea găzduirii turiștilor în gospodărie, oferindu-se acestora camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Un alt element de atracție pentru turismul rural este artizanatul, tradițiile și obiceiurile locale. Localitatea Marginea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
alcoolice. Negoțul s-a intensificat după războaiele mondiale, cel particular dispărând - apărând cel cooperatist și de stat. Loviștea fiind populată din timpuri străvechi, locuitorii ei au acumulat de-a lungul secolelor credințe, datini, obiceiuri care au format un adevărat tezaur folcloric. Ocupația de bază fiind păstoritul o dată cu ea au fost transmise de la păstorii vârstnici la cei mai tinerii și tradițiile folclorice, acești învățau să cânte din fluier și cu vocea, învățau jocuri, doine, balade populare haiducești. Obiceiurile populare cele mai cunoscut
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
din timpuri străvechi, locuitorii ei au acumulat de-a lungul secolelor credințe, datini, obiceiuri care au format un adevărat tezaur folcloric. Ocupația de bază fiind păstoritul o dată cu ea au fost transmise de la păstorii vârstnici la cei mai tinerii și tradițiile folclorice, acești învățau să cânte din fluier și cu vocea, învățau jocuri, doine, balade populare haiducești. Obiceiurile populare cele mai cunoscut sunt cele legate de sărbătorile de iarnă: Ignatul, Colindul, Steaua, Irozii, Sorcova, Capra, Busuiocul (de Bobotează), Iordănitorii. Conform recensământului efectuat
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
ziua de 29 iunie a fiecărui an, dată la care se termină cu prașila culturilor agricole, în special a porumbului și înainte de seceriș, se organiza la Berchieș o mare serbare câmpenească numită "Târgul de la Berchieș". Era în fond o manifestare folclorică în care toate satele din împrejurimi se deplasau cu formațiile de muzică populară și cu formațiile de dansuri și jocuri populare, obiectivul fiind relaxarea și cunoașterea reciprocă. Era prilej pentru distracție și pentru căsătorii între tinerii din satele prezente, ceva
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
apariția Mănăstirii ortodoxe "Sfânta Treime" într-o zonă pitorească din Soporu de Câmpie este un rezultat firesc al evoluției spirituale a locuitorilor din acest vechi perimetru istoric transilvănean ,respectiv au sprijinit - material și spiritual - apariția acestei mănăstiri. Scrie unica monografie folclorică a satului Soporul de Câmpie în anul 1969, în cadrul lucrării de licență intitulate „Soporul de Câmpie: monografie folclorică”, lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală „Vacanțe muzicale” din Piatra Neamț, Editura Capriccio Piatra Neamț, ISBN -978-606-92873-47, o lucrare monumentală privind descrierea satului
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
evoluției spirituale a locuitorilor din acest vechi perimetru istoric transilvănean ,respectiv au sprijinit - material și spiritual - apariția acestei mănăstiri. Scrie unica monografie folclorică a satului Soporul de Câmpie în anul 1969, în cadrul lucrării de licență intitulate „Soporul de Câmpie: monografie folclorică”, lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală „Vacanțe muzicale” din Piatra Neamț, Editura Capriccio Piatra Neamț, ISBN -978-606-92873-47, o lucrare monumentală privind descrierea satului, tradițiile acestuia și particularitățile folclorice ale zonei, inclusiv imagini fotografice din anii 1950-1960;
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Câmpie în anul 1969, în cadrul lucrării de licență intitulate „Soporul de Câmpie: monografie folclorică”, lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală „Vacanțe muzicale” din Piatra Neamț, Editura Capriccio Piatra Neamț, ISBN -978-606-92873-47, o lucrare monumentală privind descrierea satului, tradițiile acestuia și particularitățile folclorice ale zonei, inclusiv imagini fotografice din anii 1950-1960;
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
important filosof și poet interbelic - Ilariu Dobridor. „Dobridorul - toponim cu rezonanță de basm - este satul din Dolj în care scriitorul a văzut lumina zilei, se pare la 1 noiembrie 1909... Dincolo de aspra viață câmpenească, satul se întemeia sufletește pe tradiția folclorică încă vie și pe rânduielile bisericești ale Ortodoxiei (preotul satului era pe atunci Ion Bercea, iar cântăreț - iscusitul Mitiță Negreț). Această matcă patriarhală și-a pus adîncă pecete pe sufletul viitorului poet, iar opera lui o va mărturisi cu vădită
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
profesor de muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cele rele, lupta dintre îngeri și demoni pentru suflete; în zona de nord raiul, iar în cea de sud iadul. O notă caracteristică a acestor fresce o constituie și bogata imaginație creatoare a realizatorilor ei, care introduc în compoziție elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roșca
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
cabinete pentru directori, precum și coridoare încăpătoare. În oraș funcționează învățământul preuniversitar: Orașul Costești are o casă de cultură modernă, 3 cămine culturale sătești și două biblioteci din care una orășenească și cealaltă sătească. Din anul 1977 a luat ființă ansamblul folcloric „Mugurelul” care își desfășoară activitatea și în prezent. Asistența sanitară în oraș și pentru sudul județului este asigurată în Spitalul Regele Carol I, în care lucrează 38 de medici de diverse specialități cu 108 cadre medii sanitare. În oraș funcționează
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
Fantezia, desemnată și prin termenul englezesc „fantasy”, în cadrul domeniului artei, este o subspecie a fantasticului, un gen al literaturii fantastice și a unei multitudini de alte genuri artistice precum cele ale domeniului animației, apropiată de miraculosul folcloric, cu un întreg arsenal de elemente de magie. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au creat și au spus povești. Din acestea s-au clădit mituri care au influențat gândirea și modul de viață al multor generații. Mai mult, în
Fantezie (gen artistic) () [Corola-website/Science/298713_a_300042]
-
punct de vedere geografic, etnic și istoric, reprezintă zona de extremă nordică a Transilvaniei. Cu toate acestea, este mai degrabă un fel de „arie laterală” a Maramureșului istoric, de unde a împrumutat un lexic bogat, numeroase aspecte etnografice și un repertoriu folcloric apreciabil. La toate acestea se adaugă un fapt istoric, respectiv documente ce atestă că o serie de localități lăpușene au fost întemeiate de nobili maramureșeni prin sec. al XIV-lea. Indiferent de apartenența la un subdialect sau altul, graiurile din
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
formațiilor sale corale, de fluierași și de dansatori (corul din Rășinari are o tradiție de peste 100 de ani), care au obținut importante succese cu prilejul diferitelor lor deplasări și participări la festivaluri naționale și internaționale. Păstrarea acestui tezaur cultural și folcloric ce îl reprezintă jocul și dansul popular este principalul obiectiv al comunității, în 1982 și în 2002 desfășurându-se Zilele Fiilor Satului Rășinari, la aceste sărbători de suflet participând rășinăreni de pe toate meridianele lumii. Sosiți pe aceste meleaguri, turiștii pot
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
pe aceste meleaguri, turiștii pot participa la manifestări culturale diverse de-a lungul întregului an: Zilele culturale "Octavian Goga" și "Emil Cioran" (de regulă, în luna mai), obiceiurile tradiționale de Paști, Crăciun și de Anul Nou și multe alte manifestări folclorice în comună și în localitățile din Mărginimea Sibiului. Adevarăți gospodari, locuitorii mai practică și astăzi mesteșugurile tradiționale: țesut, cojocărit, fierărit, rotărit și pielărit, obiectele artizanale sau de serie fiind căutate de amatorii de suveniruri și produse specifice zonei. Dintre intelectualii
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
reformată (datată din anul 1864) și greco-catolică (înființată în 1869, când au fost înscriși 26 elevi, din care 15 băieți și 11 fete). Azi se invață în "Școala Generală" care funcționează într-o clădire din 1907. Satul are un tezaur folcloric vocal, port și dans popular renumit, caracteristic Câmpiei Transilvaniei.. Un obicei străvechi, apreciat în mod deosebit de străini, este "împreunatul (simbria) oilor".
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
dintâi gramatici românești tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde și un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale. Poezia sa, redusă ca dimensiuni și predominant erotică, e scrisă în maniera neoanacreontică a epocii, dar folosește și evidente sugestii folclorice. a construit un conac la Băneasa, din care se mai păstrează azi doar Biserica „Sf. Nicolae”. Clasificarea operei: Ienăchiță Văcărescu a adunat la un loc versuri ocazionale (în cinstea domnitorului, la inaugurarea unei cisterne publice etc.) cu versurile de dragoste
Ienăchiță Văcărescu () [Corola-website/Science/299723_a_301052]
-
de umbră“, „cu spini“, „de dragoste“, „de solstițiu“, „de fulger înnoptat“, „de arbore lacom“ etc.), spațializarea eului fiind specifică întregii generații a resurecției, chiar o „maximă expansiune a eului“, o anume „somptuozitate“, o anume „epurare a concretului“, cerebralizarea / rafinarea pitorescului folcloric, dar și o anume „destindere ludic-folclorică“, „resuscitarea miturilor“, agresarea eului (cf. "Odihnă în țipăt"), „nervalianul soare negru“ - „substanțialitatea“ / „materialitatea“ Logosului, a universului (cf. ISct, 47), sentimentul dominând tiranic, până la „fragmentarea“ timpului (cf. SSra, I, 215) etc.» (TGrp, 411). De la versurile
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
la nord de Dunăre în Evul mediu timpuriu, până în mileniul doi al erei creștine). Cunoscut la nivel regional mai ales în urma studiilor cu un caracter științific întreprinse în secolul XX, folclorul pe teritoriul României a fost împărțit în numeroase zone folclorice, în funcție de regiuni, văi ale râurilor mai importante, județe sau subregiuni ale unui județ. Folclorul ajunge să fie divizat chiar și în funcție de sate sau comune. Acest sistem de diviziuni, aparent exagerat, evidențiază multitudinea de obiceiuri, tradiții, datini care, însumate, relevă identitatea
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
importante, județe sau subregiuni ale unui județ. Folclorul ajunge să fie divizat chiar și în funcție de sate sau comune. Acest sistem de diviziuni, aparent exagerat, evidențiază multitudinea de obiceiuri, tradiții, datini care, însumate, relevă identitatea românilor, existența lor străveche. Principalele zone folclorice românești sunt următoarele: Crișana, Banat, Țara Moților, Țara Oașului, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Oltenia, Argeș, ținutul Mehedinți, zona Harghitei, care sunt în continuare subdivizate în zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de particularitate în privința producțiilor folclorice.
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
Principalele zone folclorice românești sunt următoarele: Crișana, Banat, Țara Moților, Țara Oașului, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Oltenia, Argeș, ținutul Mehedinți, zona Harghitei, care sunt în continuare subdivizate în zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de particularitate în privința producțiilor folclorice.
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]