5,423 matches
-
spună cu ce seamănă sau la ce se referă fiecare pată. În ambele cazuri, cercetătorul se așteaptă ca subiecții mai agresivi să imagineze istorii mai agresive și să perceapă mai degrabă elementele asociate agresivității. O tehnică foarte răspândită pentru studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivi să imagineze istorii mai agresive și să perceapă mai degrabă elementele asociate agresivității. O tehnică foarte răspândită pentru studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe care un alt personaj o va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe care un alt personaj o va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe care un alt personaj o va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe care un alt personaj o va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a agresivității constă în interogarea individului vizat sau a anturajului acestuia. Modalitatea indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cazuri, complicele spunea "scuzați-mă, vă rog", în alte cazuri nu spunea nimic. Reacțiile verbale și non verbale ale oamenilor au fost codate cu ajutorul unei grile de observație. Procedura în cauză a permis studierea efectului altor factori ai agresivității precum frustrarea, prezența unui model agresiv sau studierea efectul statutului intrusului. Concluzii. Tehnicile prezentate mai sus înfățișează situații reale de viață, permițând o măsurare fiabilă a agresivității. Ele ridică totuși o problemă de etică, folosirea lor impunând mari precauții. Mai trebuie precizat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
după Baron și Richardson (1994, p. 60) Măsurarea agresivității verbale directe și indirecte. Primele studii asupra agresivității aveau ca scop să măsoare agresivitatea verbală a subiecților (Cohen, 1955; Doob și Sears, 1939). Într-o primă etapă, subiecții erau supuși unei frustrări sau altor tipuri de provocări și aveau dreptul să-i riposteze provocatorului prin agresiuni verbale. Această procedură mai este folosită pentru completarea fișei de observație în cazul altor tipuri de agresiuni (Berkowitz și Troccoli, 1990 citat de Berkowitz, 1993). În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
15) = + 0,45) la 0,05 > p < 0,0001), și (c) că efectele comportamentale observate și comparate de către judecători rămân stabile oricare n-ar fi modalitatea de manipulare aversivă folosită. Corelația dintre evaluările efectuate de către mai mulți judecători asupra furiei, frustrării și insultei variază între r = 0.81 și r = 0.89. Rezultatele analizei efectuate de Carlson și colegii săi demonstrează că procedeele de măsurare a agresivității în laborator corespund diferitelor exemple ale aceleeași variabile subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Autorul consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de violență sunt mult mai limitative. În opinia lui Staub (1999), condițiile de instigare la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la frustrare (frustrarea nevoilor fundamentale), fie că este vorba despre indivizi sau despre grupuri de indivizi. Câmpul lor de aplicare se extinde în funcție de succesul acțiunilor distructive întreprinse pentru satisfacerea nevoilor. Procesele de autoreglare contribuie doar la dezvoltarea acestor nevoi. Pentru unii cercetători
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de violență sunt mult mai limitative. În opinia lui Staub (1999), condițiile de instigare la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la frustrare (frustrarea nevoilor fundamentale), fie că este vorba despre indivizi sau despre grupuri de indivizi. Câmpul lor de aplicare se extinde în funcție de succesul acțiunilor distructive întreprinse pentru satisfacerea nevoilor. Procesele de autoreglare contribuie doar la dezvoltarea acestor nevoi. Pentru unii cercetători, puterea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe care le creează războiul pot reduce presiunile sociale împotriva violenței, atât de puternice în perioadele normale. Una dintre consecințele fenomenului este creșterea numărului de agresiuni sexuale comise. Astfel procesele de dezangajare morală explică agresivitatea, chiar dacă la origine se află frustrarea nevoilor fundamentale (Malamuth, 1998). Bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki au jucat un rol major în conștientizare consecințelor extrem de devastatoare ale unui eventual al treilea război mondial. Dar acest lucru nu a împiedicat apariția unor războaie mai mici. Pentru ca războiul să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a fi însă nevoie de impunerea priorității și superiorității naționale (Feshbach, 1994). Victoria națiunilor ce se angajează în acte de violență majore legitimează acest gen de comportament, conferind valoare instrumentală violenței. În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A spune că simpla vizionare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu sunt diferiți față de ceilalți copii în ceea ce privește perceperea propriilor competențe individuale și sociale. Diferența constă în modul de punere în aplicare a acestor competențe. Maltratarea poate fi resimțită de către copil drept frustrare dacă o interpretează ca pe un mijloc folosit de către părinți pentru a-l împiedica să-și atingă scopurile personale. Formarea unei viziuni negative despre lumea socială este foarte probabilă în acest caz. Folosirea permanentă a pedepselor poate duce la pasivitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de către părinți pentru a-l împiedica să-și atingă scopurile personale. Formarea unei viziuni negative despre lumea socială este foarte probabilă în acest caz. Folosirea permanentă a pedepselor poate duce la pasivitate și evitare ca reacție de adaptare la situație. Frustrarea, definită ca eveniment sau act ce împiedică îndeplinirea sarcinii în curs, sporește, în consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Folosirea permanentă a pedepselor poate duce la pasivitate și evitare ca reacție de adaptare la situație. Frustrarea, definită ca eveniment sau act ce împiedică îndeplinirea sarcinii în curs, sporește, în consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi mai puțin agresivi decât cei care participaseră la un joc competitiv. Simpla executare a sarcinii de cooperare le-a permis copiilor, printr-un proces de amorsare a competențelor constructive, să-și gireze mai bine exteriorizarea stării emoționale indusă de frustrare. Observarea unui model non-agresiv o modalitate de intervenție? Dacă copiii învață să fie agresivi observând un model agresiv, ar putea să învețe contrariul dacă urmăresc un model non agresiv: observarea unor indivizi provocați pe cale de a-și tempera furia într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21, 100-104 situaționali 19 socio-cultural 88, 107, 132, 184 socio-economic 22, 234 Familia 70-77, 211 permisivă 75-76 Fantasmă 67 Frică 197 Frustrare 37, 48-54, 117, 125, 183 arbitrară 114 ipoteza frustrării-agresiunii 122-125 justificată 52, 114 Furie 11, 12, 33, 53, 60, 67, 114-116, 125, 138, 140 G Gemeni 29, 77-81 monozigoți 100 bizigoți 100 H Hormon sexual 28, 104-107 I Imaginea de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o posibilă respingere a copilului său, începe să fie prea concesiv și îi oferă tot ce acesta îi cere, chiar dacă sunt și lucruri nerezonabile. Psihologii subliniază că nu e bine să-i oferi copilului tot ce-și dorește: există o frustrare educativă necesară pentru a-l învăța să se autodisciplineze. Cu toate acestea, părinții supraprotectori își țin copiii sub un „clopot de sticlă” și nu le creează reflexe sănătoase de reacție la dificultățile vieții. Uneori este indicat să-ți lași copilul
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
etc). La baza stilului „autorizat” se conturează un set de credințe parentale precum: - părinții prezintă răul și binele cu propriile cuvinte și fapte;disciplina e diferită de pedeapsă; - blamarea copilului nu este acceptată; - consecințele sunt inevitabile, iar uneori există și frustrare ;copiii au nevoie de încurajare pentru a încerca noi activități; - trebuie învățați cum să rezolve problemele; Principiile de bază ale tututror acestor credințe oferă independență și responsabilitate copilului. Părinții prezintă așteptări, nu cereri, pentru a câștiga cooperarea și respectul copilului
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
spune din timpuri vechi. Trebuie să-i spunem copilului „te iubesc”, să-l sărutăm și să-l îmbrățișăm cât mai des, pentru ca el să se simtă iubit. înțelegere Să ne ascultăm copii și să-i încurajăm să-și exprime dorințele, frustrările, durerile, să le înțelegem și să-i învățăm cum să le gestioneze, cum să le rezolve. Reguli clare, stabilite de părinți împreună cu copii Chiar dacă nu le plac, copiii au nevoie și de reguli pe care trebuie să le respecte: reguli
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
de apariția volumului Cadavre în vid (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apreciat în mod unanim de critică drept una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii contemporane. Schimbarea de viziune față de cărțile anterioare este aproape totală: dacă până acum sentimentele de frustrare și neliniște, generate de conștiința trecerii ireversibile a timpului, erau purificate estetic într-o melancolie senină, Cadavre în vid aduce cu sine împotrivirea și revolta, concretizate într-o imagistică de-a dreptul apocaliptică. Spectacolul, pus în scenă de un regizor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
putea fi schimbată de unul sau altul dintre actori. Utilizând al treilea nivel de analiză, atentatul de la 11 septembrie, de exemplu, s-ar explica prin existența unei singure superputeri în sistem SUA (variabila independentă) , judecând după distribuția capabilităților, ceea ce cauzează frustrări și tendințe antihegemonice, de echilibrare, din partea multor altor actori statali și nonstatali (variabila dependentă). La același nivel, se cuvine remarcată ca explicație și actuala răspândire difuză și incontrolabilă a armamentului, ceea ce pare să indice pe viitor luarea în considerare, în
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
metafore, un mod indirect de exteriorizare a stărilor personale; c) canalizarea unor conflicte: pulsiunile agresive ale indivizilor sunt Îndreptate către aceste categorii, și nu către alte structuri sociale; d) exteriorizarea unor fantasme legate fie de viața socială (aspirațiile de putere, frustrările În față nereușitelor sau suferințelor cauzate de un statut social inferior), fie de viața personală (fantasme sexuale). A doua parte a secolului XX a cunoscut o efervescență a vrăjitoriei În societatea occidentală. Pe un plan mai general, este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]