7,586 matches
-
singur tip, ar fi adesea posibil să se identifice tipul "de bază" sau strategia "primară" vs. strategia "secundară" (vezi, în acest sens, si Croft, 1990, p. 34) este de asemenea relevanță discuția critică din Coșeriu 1987 (Typologie ... ). 135 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale..., pp. 51-52. 136 Cf. Eugenio Coseriu, Sprachtypologie und Typologie von sprachlichen Verfahren, în vol. Manfred Faust et alii (editori), Allgemeine Sprachwissenschaft, Sprachtypologie und Textlinguistik, Festschrift für Peter Hartmann, Gunter Narr Verlag, Tübingen, 1983, pp. 269-279; "Le latin vulgaire
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
269-279. 155 Eugenio Coseriu, Le latin vulgaire et le type linguistique român..., pp. 53-54. 156 Ibidem, p. 54. 157 Ibidem, p. 55. 158 Eugenio Coseriu, Le latin vulgaire et le type linguistique român..., p. 59. 159 Cf. și Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale..., p. 53. 160 Eugenio Coseriu, Le latin vulgaire et le type linguistique român..., p. 60. 161 Ibidem, pp. 61-62. 162 Dan Munteanu Colán, Breve historia de la lingüística románica, Arco/Libros, Madrid, 2005, pp. 140-141. 163 Ibidem, p. 141
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a emoționa etc.; pe de altă parte, presupune cunoaștere de sine, cunoaștere a interlocutorului și anumite "cunoștințe, proiecte, valori" subsumate "temei discursului" (cf. și Dospinescu, 1998, p. 86), precum și raportarea la o "cunoaștere comună" locutorului și interlocutorului, care să asigure fundamentul comunicării optime, și la context 40, cu multiplele lui valențe (vezi concretizarea acestui fundament în cazul comunicării didactice/educaționale, în cadrul căreia un locutor-profesor trebuie să-și adapteze discursul, atât în planul conținutului, cât și în cel al formei, la particularitățile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și anumite "cunoștințe, proiecte, valori" subsumate "temei discursului" (cf. și Dospinescu, 1998, p. 86), precum și raportarea la o "cunoaștere comună" locutorului și interlocutorului, care să asigure fundamentul comunicării optime, și la context 40, cu multiplele lui valențe (vezi concretizarea acestui fundament în cazul comunicării didactice/educaționale, în cadrul căreia un locutor-profesor trebuie să-și adapteze discursul, atât în planul conținutului, cât și în cel al formei, la particularitățile interlocutorilor; nu poți vorbi, de exemplu, despre propoziție simplă și dezvoltată la grădiniță sau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicare didactică (110-119). București: Editura ASE. Dickson, V. (2005). The Nature of Student and Teacher Discourse in an Elementary Classroom. Curriculum and Teaching Dialogue, 7 (1-2), 109-122. Dinescu, V. (1982). Teatrul de umbre turc. București: Editura Meridiane. Dinu, M. (2004). Fundamentele comunicării interpersonale. București: BIC ALL. Dinu, L., & Lenkisch, Ș. (1963). Teatrul de păpuși. București: Editura Tineretului. Dospinescu, V. (1998). Semne și comunicare în discursul didactic. Iași: Junimea. Dragoș, E. (1989). Pragmatica și pragmatica textului literar. In Semiotică și poetică (4
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fundamentale ale democrațiilor populare: înaintarea spre socialism și colaborarea cu U.R.S.S. Moartea dictatorului de la Kremlin a generat pentru Iugoslavia dispariția pericolului extern ce întreținuse sistemul autoadministrării și autoconducerii muncitorești, provocând o stagnare temporară a implementării sale. Cum acesta devenise fundamentul autolegitimării ideologice a regimului comunist din Iugoslavia, care se afirma prin depistarea unei a treia căi între capitalismul de tip occidental și etatismul birocratic de tip sovietic, în anii următori a fost reluată extinderea rolului consiliilor muncitorești, care din 1961
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
realizat din cauza constrîngerilor culturale și a reglementărilor interne. Telefoanele mobile sînt interzise în penitenciar atît deținuților, cît și cadrelor deoarece ar contribui, prin comunicarea cu cei din afară, în special cu presa, la distrugerea ordinii, adică a culturii, deci a fundamentelor pe care s-au constituit stabilimentele de pedeapsă. Poate că cel mai bine a analizat raportul dintre cultură și civilizație Alfred Weber 16, care spunea că "procesul civilizațional și mișcarea culturii sînt intrinsec diferite; ele au forme divergente și legi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
profile psihologice și comportamentale, cît și înțelegerea elementelor care au permis schimbarea sau conservarea lor. În ciuda numeroaselor schimbări care s-au produs în acest interval în universul carceral, testele au relevat o uimitoare generalizare și constanță temporală, întărind ideea că fundamentele culturii penitenciare sînt exterioare indivizilor care populează instituția în anumite momente, impunîndu-li-se cu o puternică forță coercitivă. Nu în ultimul rînd, interviurile pe care le-am efectuat cu sute de deținuți și membri ai personalului, precum și analiza documentelor și a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
limbi o pot exprima. De aceea perspectivele asupra mediului penitenciar diferă în funcție de limba fiecărui individ care îl percepe (engleza, franceza, româna etc.), dar mai ales în funcție de bagajul cultural exprimat de limba fiecăruia. Pentru Talcott Parsons și Edward Shils, limbajul este "fundamentul culturii, întrucît el constituie cel mai general și mai elementar mecanism al comunicării și, astfel, al integrării sociale la nivel cultural al organizării acțiunii... Limbajul ar trebui... să aibă o structură direct comparabilă cu structura altor mecanisme de acest fel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
invocate. Soliditatea normelor informale e dată de congruența cu diferitele mituri și credințe, cu morala și valorile dominante în penitenciar, dar și cu modul de organizare și funcționare a vieții carcerale, căci normele presupun interacțiuni, relații sociale care au ca fundament anumite simboluri, ritualuri, eroi și valori. Consistența normelor informale depinde deci de consistența elementelor culturii instituționale. În penitenciar, ele structurează masa de arestați și angajați anonimi, oferind rămășițe de prestigiu unor indivizi privați de el datorită faptei comise sau slujbei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care, pentru că a greșit față de societate, e fundamental structurată rău), se poate înscrie în ființa lui o altă identitate, mai bună. Pentru a ajunge în această fază el trebuie supus acțiunilor nocive ale grupurilor carcerale care să-i omoare orice fundament moral și orice-l mai ținea legat de oamenii de afară. Iar cînd e adus în această stare de aneantizare, de depersonalizare, se poate începe acțiunea de reeducare pe baze "științifice". Rostul acestei educații nu e numai simpla eliminare a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Lévi Strauss, Antropologie structurală, Editura Politică, București, 1978; Edward Sapir, Culture, Language and Personality. Selected Essays, University of California Press, 1958; Pitirim Sorokin, Social and Cultural Dynamics, New York, 1957; Bronislaw Malinowski, A Scientific Theory of Culture, New York, 1960; Ralph Linton, Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică, București, 1968; Petre Andrei, Filosofia valorii, Editura Fundației "Regele Mihai", București, 1945; Tudor Vianu, Filosofia culturii și teoria valorilor, Editura Nemira, București, 1998. 5 Cultura penitenciară înțeleasă ca formă a culturii organizaționale. Pentru o mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
legătură cu întâmplări personale. Atitudinea povestitorului este detașată, rece, obiectivă. Apoi, deodată, la Sinaia, trecutul îngropat în uitare izbucnește la suprafață. Abia acum, își dă seama scriitorul de ce nu a reluat în volumul din 1948 o schiță precum Salcâmul, devenită fundament de substrat antropologic în romanul Moromeții. Iată comentariul lui Preda: în finalul romanului Viața ca o pradă, ca o continuare a acestui fragment, Preda mărturisește că, la douăzeci de ani, despărțirea lui sufletească de familie era deplină. Cum se produsese
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
spus. Am fost foarte contestat de către unii și le mulțumesc pe această cale, chiar dacă mijloacele lor au fost mai neortodoxe, asta înseamnă că afirmațiile mele au avut puterea lor și a fost nevoie de arme foarte tari pentru a demola fundamentul creat de mine pentru ceea ce cred. Este bine că apar toate aceste lucruri și cititorul va ști să selecteze din noianul de informații de pe piață, pe acelea care îl vor convinge prin consistența, calitatea și credibilitatea lor.
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
profesioniștilor (ceea ce înseamnă că dacă faci un lucru ca să câștigi bani nu e user generated). Așadar, o definiție pentru social media, în viziunea lui Kaplan și Haenlein, sună astfel: Social media reprezintă un grup de aplicații Internet dezvoltate pe baza fundamentelor ideologice și tehnologice ale Web 2.0 care permit crearea și schimburile de conținut generat de utilizatori. Cu alte cuvinte, social media se folosesc de caracterul interactiv al Web-ului ca să permită utilizatorilor să producă, să comunice, să colaboreze. Tipuri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ne placem reciproc și să ne iubim. Acest lucru nu corespunde deloc firii mele. Nu pot concepe, de fapt, decât să fiu iubit prin sacrificare. Aceasta vine dintr-o pornire idealistă a iubirii, care e, în chiar frenetica mea sexualitate, fundamentul structurii mele. Nu-mi caut nici măcar egali mie, ci superiori. Și ce poate fi atunci mai grozav, în dragoste, decât ca superioritatea copleșitoare a ființei iubite să se realizeze chiar în actul sacrificator de a mă iubi pe mine? Personalitatea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
orașului, în măsura în care instituțiile locale nu dispuneau de capacitate de expertiză și de resurse financiare suficiente pentru a "stăpâni regulile jocului". Cartea lui Thierry Oblet se încheie cu câteva pagini de concluzii în care autorul subliniază necesitatea de a acționa asupra fundamentelor reprezentărilor politicului, atât cele ale guvernanților locali, cât și cele ale cetățenilor, necesitatea de a pune în act, în practică, mecanisme de evaluare democratică a politicilor publice, necesitatea de a permite exprimarea reală a democrației participative, de proximitate. Autorul insistă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mod special Parisul. "Parisul relevă Paul Thibaud a făcut timp de două secole dovada unei capacități de integrare care nu se sprijinea doar pe piață, industrie și conflictualitatea socială, ci și pe o moștenire proprie, aceea a pasiunii civice ca fundament al liantului social"1. Discernem astăzi că această "pasiune civică" a putut da naștere unor efecte dăunătoare asupra dezvoltării democrației, confundând exaltarea obligațiilor morale și finalitățile politice. Reinhart Koselleck 2 a dezvăluit cum geneza culturii noastre politice nu putea să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1834, atât de puternic evocat de către Daumier"1. Dacă acest gând ascuns represiv a putut să stimuleze angajarea lucrărilor, să mai adăugăm un altul, care înseamnă, de asemenea, un avantaj suplimentar: principiul igienist pe care s-a sprijinit, de asemenea, fundamentul capitalismului: "circulația bunurilor, a oamenilor, a valorilor"2. Marcel Cornu a ilustrat necesitatea economică reflectată de urbanismul lui Haussmann prin contradicția între "drumurile mizerabile ale timpului maghernițelor"3 și marile magazine construite (Le Bon Marché, 1852; Le Louvre, 1855; Le
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltat o viziune politică însă. După cum remarcă Pierre Rosanvallon: "Din cauza faptului că era autoritar, cel de-al doilea Imperiu a fost, paradoxal, preocupat de reforme: legitimitatea sa nu se baza în fond decât pe consimțământul practic al țării, nu avea fundamente juridice sau filosofice"5. Dar realizările celui de-al Doilea Imperiu s-au revendicat cel mai adesea de la supunerea efortului colectiv în profitul intereselor private. Inițiativa publică era preluată de afaceriștii în căutare de câștiguri personale, pe care le acumulau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncă-familie, politica echipamentelor urbane a epocii a căpătat un contur clar. Și adesea, devenind rutină, ea a dat rezultate pozitive acolo unde filantropii prea grăbiți au eșuat"52. Dincolo de concepția sa primitivă, putem vedea în mod explicit în preocupările urbane fundamentul regimului de dominare al societăților industriale. Intervenția publică asupra orașului a răspuns unor considerente de securitate, de igienă și de asanare morală. Înfrumusețarea orașelor, dacă traducea grija de a oferi confort anumitor locuitori, nu inaugura o gândire globală a orașului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
același nivel ca și partenerii săi economici, direct în procesul de producție, de vreme ce proiectul său va fi realizat prin investiții publice (facilități) și ale investitorilor privați, pe care trebuie să încerce să-i mobilizeze. Negocierile se axează astfel pe următoarele fundamente: cutare investitor spune: "Ați prevăzut atâtea locuințe, de tipul cutare, în cutare loc al orașului, văd bine, dar în acest caz trebuie să-mi oferiți o bucată de pământ în plus, să realizez case individuale acolo unde ați prevăzut HLM
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Guichard, primarul localității La Baule) poartă numele A trăi împreună (Paris, La Documentation française, 1976, p. 118). Raportul Guichard propune o reflecție asupra mizelor și pericolelor contractualizării acțiunii publice. În multe privințe, această analiză își păstrează actualitatea. Raportul enunța principalele fundamente ale descentralizării ce avea să vină: • suprimarea tutelei prefectorale în favoarea controlului legalității de către un tribunal administrativ; • descentralizarea competențelor cu scopul de a evita orice confuzie între responsabilitățile diferitelor nivele ale colectivităților locale (se știe că, în practică, acest principiu nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu sunt construcții, impozitele pe clădiri, pe locuințe, celelalte taxe și impozite) nu este decât una dintre sursele de finanțare a bugetului comunal. Celelalte resurse sunt împrumuturile, transferurile de la stat și alte venituri dintre cele mai diverse. Cumulul de mandate, fundamentul reglării sistemului notabililor, a fost un alt motiv al concurenței intercomunale. Un primar consilier general obținea mai ușor subvenții de la departament pentru comuna sa. Un deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tehnocrației și administrației centrale. După descentralizarea începută în 1982, comunele dispuneau de o autonomie bugetară care le obliga să obțină ele însele resursele pe care statul le dădea cu din ce în ce mai mare zgârcenie. Tributari fiscalității pe seama activității economice fiscalitate care forma fundamentul avuției comunale, sursa principală de autofinanțare -, aleșii locali se angajau din plin în bătălia economică. Sigur, ar trebui să notăm că, de la sfârșitul anilor 1990, relaxarea fiscalității locale și angajamentele luate de către stat pentru "compensarea" diminuării produsului rezultat din aceasta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]