56,083 matches
-
conținutul operei. În fond, cărțile nu i-au fost citite decît cei care l-au întîlnit în carne și oase, și care au putut păstra, deschizîn-du-i lucrările, imaginea vie a autorului. Deplasarea interesului de pe om pe operă e tipică pentru genul de cărturtar căruia îi aparține Șora: cărturarul ale cărui lucrări nu le citești decît dacă mai întîi l-ai întîlnit. Altminteri, cine deschide un volum de Șora fără să aibă nici o idee despre ființa lui vie, va renunța repede. O
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
Cui urmează și ce anunță ea? Probabil că pentru mulți va reprezenta o firească prelungire laterală a celor două cărți anterioare: Întoarcere în Bucureștiul interbelic (2003) și În intimitatea secolului 19 (2005). Pe toate le unește, într-adevăr, un același gen de pătrundere umană în ariditățile istorice, o aceeași prefacere a documentului sec într-o plăcută machetă cu trei dimensiuni. Și, mă hazardez să cred de pe acum, un succes de public destul de apropiat. Dincolo de acestea la un loc și în ciuda eventualelor
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
multor întâmplări. Cele mai multe au privit mediul cultural în care a trăit, cel al literaturii propriu-zise, al criticii și istoriei literare, în care a activat cu brio timp de șase decenii. Spre deosebire de mulți alții, Șerban Cioculescu nu considera "critica literară" un "gen artistic" și ca atare nu-i recunoștea dimensiunea creației. Critica era, după el, o disciplină obiectivă, supusă desigur temperamentului autorului, capabil să-și domine subiectivitatea. Criticul trebuia să aibă din plin curaj, gust, sinceritate - dar nu și plăcerea de a
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
plachetă în care versurile nu ocupă mai mult de cincizeci de pagini) este emblematic pentru caracterul transgeneraționist al poeziei Marianei Codruț. Titlul sugerează deopotrivă poezia patriotică din anii de glorie ai comunismului, dar și producțiile sarcastice ale perioadei de tranziție, gen Mihail Gălățanu, Marius Ianuș sau Elena Vlădăreanu. Până la urmă, nu este nici una, nici alta, dar, firește, fiind o carte scrisă în vremea din urmă, viziunea autoarei este mai apropiată de cea de-a doua categorie amintită. Există și în versurile
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
apropiată fac parte lucrările propuse de compozitoarele Doina Rotaru și Maia Ciobanu. Orientări noi pe direcția procesării "live", în concert a surselor sonore, chiar a vocii umane, manifestă Mihaela Vosganian și Irinel Anghel. în cu totul altă direcție, un anume gen de intelectualism captivant dezvoltă compozitorul Fred Popovici în ale sale "Itinerarii în interiorul sunetului - II". în altă ordine de idei, este semnificativ de observat faptul că o creație cum este " Concertul pentru violoncel" de Călin Ioachimescu - lucrare aprecită chiar de la lansare
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
drept parte a imensului teritoriu parcurs de autor, de acest captivant spirit care, în răstimpuri, spre bucuria noastră, nu încetează a ne uimi. Pe de altă parte, nu poți să nu observi tendința potrivit căreia în cadrul unor concerte de acest gen unii compozitori preferă a-și lua soarta în propriile mâini. Multe dintre formațiile prezente în programele recentei ediții a "Săptămânii..." au fost conduse de compozitori, per-sonalități al căror profesionalism exigent devine orientativ în privința realizării pro-priilor lucrări, de aseme-nea a celor
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
Nichita Stănescu (unde sunt identificate trei mari deschideri ludice - jocul în lume, jocul lumii și jocul ca lume), însă ar fi meritat poate extinsă la nivelul întregului volum, întrucât s-ar fi putut astfel stabili cu mai multă precizie, pe lângă genul proxim, și diferența specifică în cazul fiecăruia dintre scriitorii discutați. Căci de la "jocul secund" al lui Ion Barbu, să spunem, la cărtăres-cienele jocuri ale "texistenței" este totuși o distanță destul de mare, marcată inclusiv prin elemente ce țin de două vârste
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
publicistică, Mircea Cărtărescu și-a arătat clasa de scriitor prin două opere apărute într-un interval foarte scurt, la finele regimului trecut și în zorii originalei noastre democrații. Visul (1989) și Levantul (1990) sunt niște cărți absolut uimitoare (fiecare în genul ei), apărute însă într-un moment socio-istoric nepotrivit, în care interesul pentru literatură și pentru cultură, în general, cunoștea o drastică diminuare. Fantasticul unor povestiri atât de originale, ca și magia verbală din "jucăreaua" levantină se potriveau și se potrivesc
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
Costache Olăreanu și Mircea Horia Simionescu, protagoniștii Școlii de la Târgoviște, împreună cu afinii lor, vor scrie nenumărate astfel de texte (romane, jurnale, proze scurte, călătorii fanteziste, dicționare fictive). Romanul Nesfârșitele primejdii poate fi luat ca un text paradigmatic pentru un întreg gen literar al postmodernismului românesc. Nici Mircea Horia Simionescu însuși, maestru al parodiei și al metaficțiunii, nu va scrie ceva mai bun în acest gen, deși a mai publicat alte romane de același fel, cu o virtuozitate a ironiei care a
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
fanteziste, dicționare fictive). Romanul Nesfârșitele primejdii poate fi luat ca un text paradigmatic pentru un întreg gen literar al postmodernismului românesc. Nici Mircea Horia Simionescu însuși, maestru al parodiei și al metaficțiunii, nu va scrie ceva mai bun în acest gen, deși a mai publicat alte romane de același fel, cu o virtuozitate a ironiei care a culminat în principiul ei deconstructiv în Cum se face (2002), tot un roman autoreflexiv, până la descărnarea mecanismului și a demonstrației epice. "Cum se face
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
Kathleen Ginther. Primul, îndrăznesc să afirm, este unul dintre compozitorii emblematici ai Americii. Demarate jumătate în glumă, jumătate în serios, efluviile sonore imaginate de Frank Stemper adăpostesc ca într-o maioneză fină, gustoasă "gălbenușurile" unor rostiri jazzistice, precum și ale altor genuri de divertisment, alături de "uleiurile" îndelung rafinate ale unor experiențe componistice neo-modale ori post-seriale, la care se alătură, salvator, "sucul de lămâie" acrișor, stors cu mult umor și suverană detașare. Modern Rituals for a Primitive Society, Four Piano Pieces , Toot tooT
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
seninătatea trăirii și desfigurîndu-le icoana pe care tradiția le-a înrădăcinat-o în minte. Rezultatul va fi un dicționar al eresurilor și gafelor pe care cartea de căpătîi a creștinismului le conține în litera ei. Avem de-a face cu genul de erudiție periculoasă prin care un teolog caută să-și ascundă adînca inapetență față de natura revelată a cunoștințelor biblice. Cam în acest fel ar gîndi un credincios răsfoind lucrarea lui Langbein. Și, oricîte măsuri de precauție și-ar lua autorul
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
emisiunile lacrimogene de televiziune și anchetele din cotidiene o exploatează cel puțin la fel de potrivi? Tragedia personală neasumată a emigranților în țările vestice e pe buzele tuturor și - dacă facem un minim efort de sinceritate - în cartierul fiecăruia. Cazuri sfâșietoare - de genul celui relatat în ziarul Timpul de Gheorghe Bîtcă, de la care a pornit, de altminteri, povestea Oamenilor nimănui - găsim oricând destule, iar expunerea lor se poate lejer reduce la un simplu colportaj. La o conversație destinsă ori, cum spuneau latinii, la
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]
-
e că partidul despre care vorbim e supradimensionat. Dac-ar ajunge la un cinci la sută, dac-ar reuși să scape de istoria împovărătoare a anilor Iliescu și, mai ales, dac-ar reuși să elimine și uscăturile din generația ultimă (gen Șerban Nicolae sau Corlățeanu), poate c-ar avea șanse de a se reinventa pe o hartă unde mentalitățile se schimbă cu o viteză la care aceste personaje îngreunate de povara unui caracter respingător nu mai au acces. În ce-l
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
n-are decât să facă exerciții de uitare până la deplina anihilare a propriului sine. Dar și mai bine ar face să-și exerseze memoria. Altminteri, în viitoarea campanie riscă să-și transforme partidul într-un simplu emițător de sunete de genul celor pe care le auzi doar în junglă sau în grădina zoologică. În rest, nu mi-am pierdut speranța că voi prinde și ziua în care se va limita la două numărul mandatelor pentru parlamentari.
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
înțeleagă și să accepte valorile și obiectivele părinților; oferă copiilor șansa unei comunicări în ambele direcții, ceea ce îi va învăța pe cei mici să aibă o comunicare bună cu persoanele din jurul lor. Potrivit lui Huver, Otten, de Vries, Engels (2010) acest gen de părinți sunt mai extraverți, agreabili, conștienți, stabili emoționali și mai deschiși decât celelalte stiluri. Bineînțeles că nu există un etalon strict al acestor stiluri de părinți, deoarece caracteristicile culturale, de vârstă sau de educație pot produce variații. Cercetările au
Părinți de succes: Vezi în ce categorie te încadrezi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80300_a_81625]
-
precum Otilia din romanul lui Călinescu, iar într-un cadru literar mai larg, exegetul socotește că, prin "disoluția epicului" (absența unui fir narativ călăuzitor), scriitorul ar putea fi plasat și printre precursorii "noului roman". Chiar dacă nu toate observațiile de acest gen sunt convingătoare, unele suportând amendamente sau retușuri, cert este că exegetul reușește să facă o bună descriere a operei scriitorului și nu se înșeală în problemele de fond. Cu privire la ultimul roman al tripticului (Jocurile Daniei), criticul insistă asupra detaliilor privitoare
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
să fie o dovadă a politizării instituției s-ar putea ca ăsta să fie un motiv. Pentru că vă întrebați de ce se discută ordinea de zi, cu o zi înainte și cu ușile închise, poate fi de exemplu un răspuns, de genul “Păi pentru că din punct de vedere politic, trebuie să se înțeleagă”, a încheiat Jucan. Laura Georgescu, președintele desemnat al CNA, dar nevalidat încă de Parlament, a declarat: „Nu comentez declarațiile domnului Valentin Alexandru Jucan, secretar de stat, dialoghez doar personal
Membrii CNA fac ședințe secrete înainte de cele publice by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80308_a_81633]
-
familie, violarea de domiciliu, precum și furturile între soți, specifică ziarulring. Deși acordul de mediere nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor în care victima își pierde viața, acesta poate fi extrem de folositor pentru cel care comite o faptă de acest gen”, a mai afirmat Zeno Șuștac. În ciuda calității de mediator, Zeno Șuștac face o afirmație care ridică grave semne de întrebare asupra imparțialității sale: “Am observat, din practica mea de avocat de drept penal, că de multe ori violul este folosit
Ucigașii, bătăușii și violatorii scapă de pușcărie. Vezi cum by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80343_a_81668]
-
general romi, originari din România. De aici, unele emisiuni satirice au pus semnul egalității între substantivul "român" și substantivul "cerșetor", precum și între "român" și "delicvent" sau "român" și "sărac". Istoricul evocă în articolul său un ultim derapaj verbal de acest gen. Într-o emisiune intitulată " C’est à vous", un comic a folosit sintagma “chien roumain” - câine român. Colin Lemoine atrage atenția că, în multe limbi, cuvântul "câine" este folosit pentru cineva care suscită mila publică sau se află într-o
Presa din Franța despre români - cu o palmă lovește, cu cealaltă mângâie by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80394_a_81719]
-
a camuflării. Spune ce crede, adică exact ceea ce nu mai facem noi azi. Astăzi ar fi nevoie de o imprudență mergînd pînă la inconștiență ca să spui ceea ce putea să spună Nae în articole și cursuri. Iată de ce în el afli genul de gînditor care se definește grație contestației oficiale la care e supus, și asta fiindcă îl parcurgi cu acea curiozitate care se cuvine numai ostracizaților publici. În schimb, dacă ar fi lăudat și înfățișat drept un simbol al clarviziunii contemporane
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
că a văzut textul Convorbirilor: "Așa de pildă, ca să dau numai un singur exemplu, ar fi publicat Eminescu De-or trece anii, poezia aceea cu "nu știu ce" și nu "știu cum", perfectă ca formă, dar care nu e tocmai faimoasă, ca gen?" Reținerile sale estetice interesează mai puțin - când vedem cum citează - și cum editează. În fond, dacă ar fi atenționat făcea știință; în felul acesta naște doar susceptibilitate. Eminescu ar fi publicat sigur De-or trece anii, dovadă că ea se
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
mulți pentru evoluțiile de la echipa națională, mijlocașul George Florescu este dorit de Gigi Becali la Steaua. Finanțatorul din Ghencea îl aseamănă pe Florescu cu Mirel Rădoi. “L-aș vrea pe Florescu la Steaua, îmi place ca fotbalist. El joacă în genul lui Mirel Rădoi. Și-a dat viața pe teren, e un jucător bunicel”, a spus Gigi Becali la Sport.ro. Fotbalistul în vârstă de 26 de ani a intrat în istoria echipei naționale de fotbal, fiind singurul fotbalist selecționat la
Gigi Becali îl vrea pe Florescu la Steaua () [Corola-journal/Journalistic/77151_a_78476]
-
despre acest debut. Dincolo de premii, filmele își dobândesc un statut special și prin receptarea în lumea din care au provenit, iar lumea lui este în primul rând o lume românească, lumea unei Românii profunde de care ne îndepărtează caricaturile folcloristo-butaforice gen "Eterna și fascinanta Românie" sau kitschul triumfalist al "fabulospiritului" emanat de cine știe ce conțopist prăfuit, ambele exportate cu tam-tam ca material autentic românesc. Filmul a fost prezentat recent la închiderea primei ediții a festivalului de scurt metraj de la Piatra-Neamț, "Festivalul de
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
cu multe inițiative private, nu neapărat instituționale, cu festivaluri îndrăznețe de muzică care concurează serios, din toate punctele de vedere, festivaluri de teatru sau de film. Festivalul Național de Teatru - singurul de acest fel din peisajul supraîncărcat de manifestări de gen - are ca scop fundamental, zic eu, punerea în vitrină a mișcării teatrale într-un anumit interval de timp, o stagiune, un an. Selecționerul nu este producătorul spectacolelor, nu este nici creatorul lor, nu el determină valoarea montărilor și, implicit, nici
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]