5,800 matches
-
Boeuf sur le toit era un local foarte la modă în anii '20, iar numele său este inspirat de "farsa-pantomimă" montată în februarie 1920 la Comédie des Champs-Élysées de Jean Cocteau, pe muzica lui Darius Milhaud. Localul Le Boeuf este inaugurat în decembrie pe strada Boissy d'Anglas. Este un bar muzical, unde cântă adesea pianistul virtuoz Clément Doucet și unde se ascultă, desigur, mult jazz. Epicentru al vieții pariziene în timpul "anilor nebuni", aici îi puteai întâlni adesea pe Stravinski, Jean
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este considerat? o ?tiin?? care particip? la dezv?luirea proceselor psihice, care ia �n considerare �stilul� fiec?rui individ ?i rela?ia tr?it? a acestuia cu lumea [Mesure, 1990]. Afl?m aici un punct de vedere fondator, care va inaugura tradi?ia sociologiei �comprehensive�, esen?ialmente german?, pe care cei mai mul?i sociologi pozitivi?ți � durkheimienii, �n special � vor refuza s? o examineze serios, sub pretextul c? lua prea mult partea subiectivit??îi. Atunci c�nd pasiunea pentru metaforă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? se realizeze (1914), ?i pe care el sper? s? le văd? restaurate (1931). �n?elegem de ce lucr?rile lui Freyer ?i ale lui Spann au avut un ecou considerabil. La polul opus, lucr?rile lui Opperheimer, cel care a inaugurat la Frankfurt �n 1919 prima catedr? de sociologie din Germania, vor r?m�ne practic ignorate. La fel ca ?i Gumplowicz, Opperheimer �n stat un instrument f?urît de �nving?tori pentru a aservi pe �nvin?i, care poate disp
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de un popor ?i de o epoc? [?i care nu poate fi deci studiat? dec�ț �n ea �ns??i, deoarece scap? evolu?ionismului istoric (1927-1935]. �n opozi?ie cu acest demers esen?ialmente filosofic, Thurnwald dezvolt? tradi?ia comparatist? inaugurat? de c?tre M. Weber, exploat�nd largă să cultur? etnologic? (1932-1935). Dar, �n acest domeniu, lucr?rile cele mai semnificative s�nt cele ale unor cercet?tori care nu vor da �ntreaga lor m?sur? dec�ț �n perioadă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
personalit??ilor sociale ?i conduitelor individuale [55]. Columbia este �ntr-adev?r bastionul unei ?coli de antropologie cultural? �n care se vor ilustra, pe urmele lui Boas, Kroeber ?i Benedict, Margaret Mead, Linton ?i Kardiner. Aceast? serie de cercet?ri este inaugurat? �n 1924 de c?tre șo?îi Lynd care, f?r? o formare sociologic? prealabil? ?i f?r? obiective m?rturisite de reform? social?, realizeaz?, gra?ie finan??rilor din partea ISSR, monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul condus, la Berkeley, de c?tre Theodor Adorno (1950) � refugiat din Frankfurt � asupra atitudinilor antidemocratice, electismul s?u metodologic �l situeaz? la jonc?iunea celor dou? tradi?îi. Nouă orientare este inaugurat? cu adev?raț de primele lucr?ri ale celor doi viitori capi de serie ai sociologiei empirice contemporane: Samuel A. Stouffer ?i Paul Lazarsfeld. Primul conduce, �n timpul r?zboiului, un laborator militar pentru studiul moralului trupelor; gigantică să anchet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la adresa �cuantofreniei� sociologiei americane [67] ?i acelea ale lui Merton asupra schizofreniei acesteia (1949) au r?mas f?r? mare inciden?? (din cauza marginalit??îi primului ?i integr?rîi �n sistem a celui de-al doilea), criticile lui Mills aveau s? inaugureze un curent care se va �ngro?a ?i radicaliză la sf�r?ițul anilor ?aizeci, o dat? cu agită?ia din campusurile universitare. �n acela?i timp, la Chicago ?i la Harvard vor ap?rea orient?ri teoretice care, dup
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în plus, aceste conflicte incipiente sînt semnul absenței inauguralului, adică a absenței unei concepții privind ceea ce este și ceea ce va deveni societatea românească postcomunistă. Țara este, în aceste condiții, înșelată: inauguralul care a bulversat totul politică și economie n-a inaugurat nimic. România este o țară pe care o părăsești pentru că aici vorba este simțită ca mincinoasă sau vană. Memoria, amintirea, istoria de la care s-a pretins revenirea de drept la adevăr în lunile care au urmat rupturii din decembrie '89
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se aliază cu nobilii sîrbi, înlăturați de turci, întrețin relații privilegiate cu Imperiul otoman și cînd unul dintre membrii familiei, Neagoe, numit Basarab, urcă pe tron în 1512, el va duce o politică autoritară de renume. Basarab construiește Biserica Curtea de Argeș, inaugurată cu fast în 1517, și devine protectorul mănăstirilor de la Muntele Athos. Pentru a-și pregăti fiul în vederea domniei, el comandă unui înțelept și talentat retorician al Bisericii Patriarhale din Constantinopol, Manuel din Corint, o lucrare cu sfaturi și precepte privind
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ce tocmai fusese construită pentru a servi de necropolă princiară. Ștefan cel Mare este și primul domnitor uns de mitropolitul Kievului. Dinastia Movilă, care continuă în Moldova, în ultimii ani ai secolului al XVI-lea, dinastia stinsă a lui Bogdan, inaugurează o nouă diplomație, rămînînd fidelă Poloniei. Această alianță deschide o perioadă de pace cu turcii și transformă Moldova într-un spațiu de influență poloneză: boierii sînt vasali regilor Poloniei, cumpără pămînturi în Polonia, elitele moldave se formează în mediu iezuit
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
salvat de invazia turcă și tătară". Această competiție nu interzice sistemul de relații și legături cu polonezii de la Paris, grupați în salonul prințului Czartoryski și în special în jurul marilor catedre de la Collège de France. La 6 decembrie 1840, polonezul Mickiewicz inaugurează aici o prestigioasă catedră. În aceeași perioadă, la Colegiu predau Michelet et Quinet, a căror disciplină îi influențează decisiv pe cîțiva dintre discipolii români, cum ar fi frații Brătianu activi în rîndurile societății studeților români și Rosetti. Cursul lui Michelet
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Tübingen. Regele și regina decid totuși că este nevoie de o ancorare românească și construiesc la Sinaia, în Carpați, un castel de vară a cărui primă piatră de temelie este așezată în 1875; castelul, în stilul renașterii germane, este inaugurat în 1883. Un vizitator francez, André Bellessort, evocînd locurile în 1905, povestește: "Majordomul saxon care mă plimba de-a lungul acestui talmeș-balmeș de splendori se oprea în fiecare clipă și îmi repeta cu o satisfacție orgolioasă: este germanic vechi, Domnule
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în mentalitatea confortabilă de foști combatanți. La începuturile sale, războiul rece îi consacră pentru continuarea luptei. Sovietizarea instalează un decor rusificat: difuzare de carte rusească, institut de studii româno-sovietic fondat în 1947, muzeu româno-sovietic creat în 1948, Institut Maxim Gorki inaugurat în 1948. Studiul limbii ruse devine obligatoriu începînd de la 11 ani și pînă la facultate, sînt valorificate influențele slave asupra limbii române, ortografia este slavizată, intelectualii cosmopoliți sau fasciști sînt urmăriți. Scînteia lansează atacuri împotriva intelectualilor cosmopoliți. Brătianu, Giurescu, Crainic
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Moscova, de privirile URSS-ului asupra treburilor românești; mai sînt și cei care urmăresc speranțele pe care Occidentul le pune într-un nou umanism. În orice caz, viitorul este confuz. Este el descifrabil sub semnul unei victorii a Vestului? Va inaugura acest viitor o formă de întoarcere la o a treia cale, nici socialistă, nici capitalistă, văzută în acești ani '80 într-un spirit pacifist și ecologic? Anchetele de opinie sînt rare: în martie 1987, Radio Europa Liberă dă publicității un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
De fapt mass-media nu impresionează cantitativ (deși, am văzut, cuprinderea e planetară acum) ci, îndeosebi, prin simultaneism, instaurînd dictatura instantaneului. "Era instantaneității" înseamnă sincronizarea lumii la pulsul evenimențial al Planetei, posibilitatea desfășurării Istoriei "în direct", pătrunderea informației în "timpul real" (inaugurată de CNN la mijlocul anilor ´80). Altfel spus, asistăm la accelerarea timpului mediatic. Privind contextual, vom observa că discursul mediatic a cotropit întreaga existență; mediatizarea vieții publice e o observație la îndemînă iar procesul comunicațional, fie el instituțional ori publicitar transformă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Metateoria și modelele teoriei sociale și a studiilor culturale pe care le propun în acest volum sînt influențate în special de Școala de la Frankfurt, de studiile culturale Britanice și de teoria postmodernistă/ poststructuralistă. După cum voi arăta, Școala de la Frankfurt a inaugurat studiile critice asupra mijloacelor de comunicare și cultură media, propunînd un model foarte timpuriu al acestora. Există multe tradiții și modele de studii culturale, de la cele neo-marxiste dezvoltate de Lukàcs, Gramsci, Bloch, de la Școala de la Frankfurt în a anilor '30
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
primul rînd asupra unor aspecte ale acestor direcții tradiționale, pe care le consider utile în domeniul studiilor culturale, subliniind în același timp anumite limite care au viciat unele tipuri de studii culturale contemporane. Școala de la Frankfurt Școala de la Frankfurt a inaugurat studiile critice asupra comunicării în anii '30, combinînd economia politică a mass-mediei, analiza culturală de text și studiile de audiență în sfera efectelor sociale și ideologice ale culturii de masă și comunicării 18. Cercetătorii care au propus această abordare au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parametrii impuși de media și de instituții sociale prestabilite și care ar furniza material care ar fi folosit de aceste instituții cercetare cu care Lazarsfeld însuși s-ar fi identificat. Iată de ce Școala de la Frankfurt a fost aceea care a inaugurat cercetarea critică a mijloacelor de comunicare și eu consider că o întoarcere la o versiune reconstruită a modelului original ar fi de folos pentru studiile media și cele culturale de astăzi. 22 În modelul de teorie critică impus în anii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contemplarea, narațiunea devine un halou luminos în obscuritatea tainei ce învăluie o lume apusă, ireversibil ficțională. "Dilemateca", anul III, nr. 26, iulie 2008 O carte fără sfârșit A treia reeditare a Dicționarului onomastic*, volum prin care Mircea Horia Simionescu a inaugurat tetralogia Ingeniosul bine temperat, reafirmă statutul de scriitor clasic al autorului și prilejuiește întâlnirea cu una dintre cărțile mereu actuale ale literaturii române. O carte de nisip, dacă înțelegem borgesian Dicționarul, o carte de telefon fără numere, dar cu nenumărate
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
într-o vreme a maselor, a fost și va fi o dovadă a profundului simț al realității al francezului. III Și asta nu e tot. Recunoscînd că aspectul principal al publicului este curentul de opinie căruia îi dă naștere, Tarde inaugurează unul dintre cele mai importante capitole ale științelor sociale. Despre el, marele sociolog german Habermas scria că "a fost printre primii care au făcut-o în mod pertinent (analiza opiniei publice n.n.)"303. Pentru a ne convinge, e suficient să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și a fiilor împotriva lui, răscoala membrilor Consiliului. Biserica intră într-o perioadă de relativă democrație, de dezbateri, de reforme. Ea se deschide larg problemelor lumii dinafară, îi preia metodele, în special comunicarea. "Vatican al II-lea, scria Gilson, a inaugurat un stil nou pentru conciliu, despre care istoricii ne vor spune desigur că a fost influențat de exemplu societăților de mase și al metodelor utilizate de acestea" (E. Gilson, La Société de masses et la Culture, Vrin, Paris, 1967). Al
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
11 sau, mai recent, Globalia (Jean-Christophe Ruffin, 2004), deși acești scriitori nu se recunosc drept autori de SF. 2. După Renaștere Concepția unei alte realități sociale, diferită de cea pe care o cunoaștem, a hrănit de multă vreme imaginarul filozofilor, inaugurând o nouă branșă în trunchiul imaginarurilor. Dar aceasta din urmă se dezvolta sub forma unui discurs care aducea în discuție realitatea socială printr-o logică argumentativă, și nu printr-o povestire. Fără îndoială, Platon este primul care, prin Republica, apoi
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lumina relativității einsteiniene, la "ghiuleaua lui Langevin" sau, în cazul teoriei cuantelor, la "pisica lui Schrödinger".15 3. Epoca "noului miraculos" Prin L'An 2440, rêve s'il en fut jamais ⁄ Anul 2440 (Louis-Sébastién Mercier, 1771), secolul al XVIII-lea inaugurează deplasarea locului și a sensului utopiei. În loc să o situeze, asemenea lui More, într-un "non-loc" imaginar, L.-S. Mercier își imaginează că o poate plasa în viitor, deschizând astfel calea viitoarelor "lumi posibile", care vor fi exploatate de autorii de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
centrul Pământului (1864)17. În contrapartida acestei atitudini optimiste față de consecințele progresului tehnic, secolul despre care vorbim inventează și distopia*, sau contrautopia, îndeosebi prin Le Monde tel qu'il sera ⁄ Lumea așa cum va fi (1856) a lui Émile Souvestre, care inaugurează o direcție narativă nouă pentru imaginarul viitorului. Într-o distopie, autorul își imaginează că utopia colectivistă, de tipul aceleia a lui More, a fost realizată grație industrializării. Astfel distopia subliniază, la modul grotesc sau tragic, catastrofele care rezultă de aici
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
progresului. Acestea sunt temele pe care SF-ul în curs de apariție le va explora. Aportul lui Gernsback este important. El a permis crearea unui gen sau, mai degrabă, a unui domeniu reperabil. Iată aspectul pozitiv al activității sale: el inaugurează un adevărat gen literar și îi conferă specificitatea necesară. Grație lui, un domeniu nou se deschide lecturii prin autori specializați, cititori asigurați grație unui sistem de abonamente, recompense atribuite la convenții și cu ocazia acordării premiilor interne (cum ar fi
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]