5,335 matches
-
de înhumare din aceleași cimitire pot fi cauzate de diferențele etnice, religioase, sociale sau cronologice. Totuși, acestea sunt puține în comparație cu cele de incinerare: 89% dintre cele 135 de morminte de descoperite la Ocna Sibiului de exemplu sunt ale ritualurilor de incinerare. În norD-vestul Transilvaniei, necropolele „grupului Nușfalau-Someșeni” aparțin de asemenea ritualului incinerării, dar aici cenușa este îngropată sub tumuli în loc să fie depozitate în urne funerare. Există un al treilea tip de necropolă din a doua jumătate a secolului al IX-lea
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
religioase, sociale sau cronologice. Totuși, acestea sunt puține în comparație cu cele de incinerare: 89% dintre cele 135 de morminte de descoperite la Ocna Sibiului de exemplu sunt ale ritualurilor de incinerare. În norD-vestul Transilvaniei, necropolele „grupului Nușfalau-Someșeni” aparțin de asemenea ritualului incinerării, dar aici cenușa este îngropată sub tumuli în loc să fie depozitate în urne funerare. Există un al treilea tip de necropolă din a doua jumătate a secolului al IX-lea, întâlnit în jurul orașului Alba Iulia, în care se întâlnește ceramică cu
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
azot ce au rămas din timpul procesului de fabricație, în timp ce culoarea albastră provine de la impuritățile de bor. Alte culori, cum ar fi cea roz sau verde, pot fi produse prin iradiere. Unele companii oferă de asemenea diamante memoriale, obținute prin incinerarea rămășițelor trupești. Diamantele care pot fi transformate în pietre prețioase pot fi identice din punct de vedere chimic, fizic și optic (și câteodată superioare) cu diamantele naturale. Industria de extragere a diamantelor naturale a început să ia măsuri legale, de
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
în locul de origine după exercitarea puterii pe o perioadă finită. Se regăsește astfel la Romuliana același tip de vilă fortificată ca și la Split, asociată unui mic mausoleu aflat la mică depărtare, unde au fost așezate rămășițele împăratului Galeriu după incinerarea lor pe un rug ale cărui vestigii au fost găsite de arheologi. În cazul Šarkamenului, villa este mai puțin cunoscută — a fost excavată doar o incintă mai puțin impozantă ca cea de la Romuliana — dar și ea este asociată unui complex
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
cazul Šarkamenului, villa este mai puțin cunoscută — a fost excavată doar o incintă mai puțin impozantă ca cea de la Romuliana — dar și ea este asociată unui complex funerar, sau materialul regăsit (fragmente de statui imperiale de porfir, ornamente) permite identificarea incinerării unei împărătese în epoca tetrarhică, probabil mama lui Maximinus Daia. Au existat, probabil, și alte ansambluri comparabile, neidentificate sau nedescoperite încă: se știe că Maximian, chiar dacă prefera retragerea în Campania sau în Lucania, a comandat amenajarea unei mari vile în
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
de porci și maimuțe (cu hipoclorit de sodiu sau alți detergenți) trebuie să fie eficiente pentru inactivarea virusului. În caz de suspiciune a unui focar, localurile trebuie instituită imediat carantină. Sacrificarea animalelor infectate, cu o supraveghere riguroasă a înhumării sau incinerării carcaselor poate fi necesară pentru a reduce riscul de transmitere a virusului de la animale la om. Restricționarea sau interdicția deplasării animalelor din fermele infectate spre alte zone pot reduce propagarea bolii. Întrucât focarele de infecție cu virusul Reston la porci
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
persoanele însoțitoare, în cazul în care se impune repatrierea asistată, precum și pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul. Însă, eliminarea taxelor consulare atrage, în mod accesoriu, eliminarea posibilității de a încasa taxe de urgență pentru prestarea serviciilor consulare în termen de 48 de ore, potrivit art. 7 din Legea nr. 198
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
perioada cunoscută ca "zilele babelor" și începe săptămâna moșilor. Sărbătoarea Măcinicilor sau Mucenicilor, a cărei zi centrală este 9 martie, începe de fapt cu o zi înainte, cu Focurile de Măcinici, și se încheie în 11 martie, cu Beția rituală. Incinerarea simbolică a spiritului iernii și renașterea spiritului verii se realizează, simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, în dimineața zilei de Măcinici, 9 martie, echinocțiul de primăvară pe stil vechi. În ziua Mucenicilor se trasează hotarul dintre iarnă și vară, dintre zilele
Sfinții 40 de mucenici. De ce bărbații trebuie să bea 40 de pahare de vin by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102253_a_103545]
-
Istoria incinerării în România secolului al XX-lea a început pe 7 martie 1923, când Societatea Română de Incinerare, numită " Cenușa", a fost înființată. În februarie 1928, crematoriul din București, de asemenea numit "Cenușa", și-a început operațiunile. Au fost incinerate 262
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
Istoria incinerării în România secolului al XX-lea a început pe 7 martie 1923, când Societatea Română de Incinerare, numită " Cenușa", a fost înființată. În februarie 1928, crematoriul din București, de asemenea numit "Cenușa", și-a început operațiunile. Au fost incinerate 262 de cadavre în acel an, cifra ridicându-se la 602 în 1934. În 1935, 0,19% din
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
de asemenea numit "Cenușa", și-a început operațiunile. Au fost incinerate 262 de cadavre în acel an, cifra ridicându-se la 602 în 1934. În 1935, 0,19% din decedații din România au fost incinerați acolo. În România, ideea practicării incinerărilor de cadavre umane a fost pentru prima dată promovată de către doctorul bucureștean Iacob Felix, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când, în urma unor epidemii, el a propus arderea cadavrelor din motive igienice. Dar retorica cremaționistă a fost
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
din partea a Bisericii Ortodoxe Române, care prin hotărârile sinodale din 1928 și 1933 a interzis orice asistență religioasă pentru cei incinerați. În opinia prelaților ortodocși ai vremii, cum au fost Iuliu Scriban, Marin Ionescu, Dionisie Lungu, Ion Popescu Mălăieși etc., incinerarea reprezenta o practică păgână și masonă, contravenind flagrant doctrinei creștine și cultului morților, fiind de asemenea un atentat la ființa „tradițională” românească. Ceea ce este esențial în această poziție este faptul că Biserica Ortodoxă Română și-a menținut opinia care interzice
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
reprezenta o practică păgână și masonă, contravenind flagrant doctrinei creștine și cultului morților, fiind de asemenea un atentat la ființa „tradițională” românească. Ceea ce este esențial în această poziție este faptul că Biserica Ortodoxă Română și-a menținut opinia care interzice incinerarea până astăzi. Din această cauză, Societatea Cenușa a suferit multe neajunsuri financiare. A fost oarecum dependentă de așa-zisele „afaceri administrative”, de exemplu, de furnizarea de părți din corpuri către instituții anatomice, care au plătit bine. Prin 1937, societatea a
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
piața internă și evoluțiile internaționale din domeniu. Cu toate acestea, Societatea Cenușa nu a reușit să se alăture organizației "International Cremation Federation" (ICF), atunci când aceasta a fost înființată în 1938. Al Doilea Război Mondial a adus o schimbare a stării incinerării în România. Un nou crematoriu care fusese comandat în 1938 și plătit, nu a mai fost construit înainte de izbucnirea războiului. Atunci când Bucureștiul a fost bombardat în 1944, crematoriul a suferit daune considerabile, ceea ce dus în continuare la dificultăți financiare pentru
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
a suferit daune considerabile, ceea ce dus în continuare la dificultăți financiare pentru societate. Cu toate acestea, opoziția religioasă s-a atenuat oarecum, și din provincie au fost aduse cadavre în număr tot mai mare. În 1945 au fost 600 de incinerări, față de până la 225 în 1944. Contactul stabilit între Federația Internațională ICF și Socieatea Cenușa la sfârșitul anului 1946 a fost ultimul succes realizat după o perioadă de zeci de ani, cu puțin înainte ca regimul comunist să fie instalat. În
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
cenușa lor a fost plasată în "Monumentul Eroilor pentru Libertatea Poporului și a Patriei, pentru Socialism" din București, Parcul Carol, de unde au fost scoase după Revoluția din 1989. "Internaționala" a fost piesa muzicală obișnuită care se interpreta pentru ei la incinerare, deși pentru Ana Pauker și familia ei a fost preferată . Până la sfârșitul anului 1989, problemele economice ale regimului Ceaușescu au fost cele care, de asemenea, au afectat incinerările din România; economisirea drastică a energiei a însemnat că presiunea gazelor a
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
Internaționala" a fost piesa muzicală obișnuită care se interpreta pentru ei la incinerare, deși pentru Ana Pauker și familia ei a fost preferată . Până la sfârșitul anului 1989, problemele economice ale regimului Ceaușescu au fost cele care, de asemenea, au afectat incinerările din România; economisirea drastică a energiei a însemnat că presiunea gazelor a scăzut, fiind insuficientă pentru a permite incinerarea completă a cadavrelor. Unele grupuri anti-regim au acuzat că urnele cu cenușă care s-au dat după incinerare familiilor celor incinerați
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
ei a fost preferată . Până la sfârșitul anului 1989, problemele economice ale regimului Ceaușescu au fost cele care, de asemenea, au afectat incinerările din România; economisirea drastică a energiei a însemnat că presiunea gazelor a scăzut, fiind insuficientă pentru a permite incinerarea completă a cadavrelor. Unele grupuri anti-regim au acuzat că urnele cu cenușă care s-au dat după incinerare familiilor celor incinerați conțineau fragmente de organe, iar corpurile incinerate pe jumătate ar fi fost înhumate în gropi comune. Cu toate acestea
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
asemenea, au afectat incinerările din România; economisirea drastică a energiei a însemnat că presiunea gazelor a scăzut, fiind insuficientă pentru a permite incinerarea completă a cadavrelor. Unele grupuri anti-regim au acuzat că urnele cu cenușă care s-au dat după incinerare familiilor celor incinerați conțineau fragmente de organe, iar corpurile incinerate pe jumătate ar fi fost înhumate în gropi comune. Cu toate acestea, spuneau aceștia, cadavrele celor bogați și puternici erau reținute până exista suficientă presiune a gazelor pentru a se
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
conțineau fragmente de organe, iar corpurile incinerate pe jumătate ar fi fost înhumate în gropi comune. Cu toate acestea, spuneau aceștia, cadavrele celor bogați și puternici erau reținute până exista suficientă presiune a gazelor pentru a se putea face o incinerare completă. De-a lungul secolului al XX-lea, incinerarea în România a fost folosită uneori în scopuri negative. Mai concret, a fost vorba despre utilizarea crematoriului de către puterea politică în scopul de a șterge urmele unor acțiuni violente asupra unor
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
ar fi fost înhumate în gropi comune. Cu toate acestea, spuneau aceștia, cadavrele celor bogați și puternici erau reținute până exista suficientă presiune a gazelor pentru a se putea face o incinerare completă. De-a lungul secolului al XX-lea, incinerarea în România a fost folosită uneori în scopuri negative. Mai concret, a fost vorba despre utilizarea crematoriului de către puterea politică în scopul de a șterge urmele unor acțiuni violente asupra unor oponenți ai regimului. În acest sens pot fi enunțate
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
grupului Dumitrescu, autorii asasinării primului ministru al României, Armand Călinescu, în 1939 și cel al arderii la ordinul Elenei Ceaușescu a cadavrelor unor timișoreni în decembrie 1989 (Operațiunea Trandafirul/Acțiunea Vama). După un avans destul de rapid luat după război, incidența incinerărilor a încetinit considerabil în România. Un al doilea crematoriu, "Vitan-Bârzești" (numit după un cartier al Bucureștiului unde este situat), a fost deschis în 1994, după căderea lui Ceaușescu de la putere. Cu toate acestea, în 1999, doar un număr de 1172
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
încetinit considerabil în România. Un al doilea crematoriu, "Vitan-Bârzești" (numit după un cartier al Bucureștiului unde este situat), a fost deschis în 1994, după căderea lui Ceaușescu de la putere. Cu toate acestea, în 1999, doar un număr de 1172 de incinerări au fost efectuate în România, reprezentând doar cca. 10% din decesele din București. În țara vecină, Bulgaria, care a deschis primul crematoriu în 2001, aproape 5% din decedații existenți la nivel național - 5254 - au fost incinerați în anul 2002. Și
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
România, reprezentând doar cca. 10% din decesele din București. În țara vecină, Bulgaria, care a deschis primul crematoriu în 2001, aproape 5% din decedații existenți la nivel național - 5254 - au fost incinerați în anul 2002. Și în Ungaria, deși prima incinerare a avut loc doar în 1951 la crematoriul din Debrețin, actualmente sunt funcționabile 12 crematorii, ceea ce însemna o rată de incinerare de circa 36,25% din totalul decedaților la nivelul anului 2004. În comparație în România actualmente au loc sub
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
5% din decedații existenți la nivel național - 5254 - au fost incinerați în anul 2002. Și în Ungaria, deși prima incinerare a avut loc doar în 1951 la crematoriul din Debrețin, actualmente sunt funcționabile 12 crematorii, ceea ce însemna o rată de incinerare de circa 36,25% din totalul decedaților la nivelul anului 2004. În comparație în România actualmente au loc sub 1000 de incinerări anual, ceea ce determină ca în situația în care, de pildă, în Transilvania apar cereri pentru incinerare, acestea, datorită
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]