5,426 matches
-
care rezultă procedee terapeutice aplicate în cazul tulburărilor psihopatologice. Aceste concepții s-au extins la explicarea fenomenelor socio-culturale. Psihanaliza este în același timp Psihanaliza a fost dezvoltată de Sigmund Freud la începutul secolului al XX-lea ca teorie generală a inconștientului. Modalitatea funcțiunii proceselor psihice au fost deduse de Freud în special din studiul semnificației viselor, interpretate de el ca realizare imaginară a îndeplinirii dorințelor ce derivă din aspirațiile refulate ale copilăriei. Calea recomandată pentru accesul în înconștient este înțelegerea sensului
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
de cinema. Filme celebre au adus în prim plan psihanaliști. A exista chiar un film dedicat lui Sigmund Freud, care surprindea anii de incertitudine ai începuturilor sale în psihanaliză. Noutatea concepțiilor lui Freud a constat în recunoașterea importanței proceselor psihice inconștiente. Acestea se desfășoară după alte reguli decât faptele conștiente. Sub influența inconștientului, gândiri și simțiri, care sunt legate unele de altele, se pot disocia și îndepărta, până la atingerea unei stări conflictuale. Regulile logice, indispensabile gândirii conștiente, nu se aplică proceselor
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
chiar un film dedicat lui Sigmund Freud, care surprindea anii de incertitudine ai începuturilor sale în psihanaliză. Noutatea concepțiilor lui Freud a constat în recunoașterea importanței proceselor psihice inconștiente. Acestea se desfășoară după alte reguli decât faptele conștiente. Sub influența inconștientului, gândiri și simțiri, care sunt legate unele de altele, se pot disocia și îndepărta, până la atingerea unei stări conflictuale. Regulile logice, indispensabile gândirii conștiente, nu se aplică proceselor psihice inconștiente. Prin analiza acestora, Freud a interpretat visele ca mecanisme de
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
se desfășoară după alte reguli decât faptele conștiente. Sub influența inconștientului, gândiri și simțiri, care sunt legate unele de altele, se pot disocia și îndepărta, până la atingerea unei stări conflictuale. Regulile logice, indispensabile gândirii conștiente, nu se aplică proceselor psihice inconștiente. Prin analiza acestora, Freud a interpretat visele ca mecanisme de protecție împotriva impulsurilor care tind să se exteriorizeze și care sunt în strânsă legătură cu amintiri refulate ale copilăriei. În felul acesta, gânduri și impulsuri inacceptabile, numite și conținut latent
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
legătură cu amintiri refulate ale copilăriei. În felul acesta, gânduri și impulsuri inacceptabile, numite și conținut latent al visului, se transformă într-o trăire conștientă, care nu mai este înțeleasă nemijlocit și care devine un ""vis manifest"". Cunoașterea acestor mecanisme inconștiente permite psihanalistului să inverseze decursul procesului (transformarea visului latent în vis manifest) și, astfel, să descopere semnificația traumei care îi stă la bază. Freud consideră că procesele conflictuale ce au loc în inconștient sunt în strânsă legătură cu impulsuri, care
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
latent în vis manifest) și, astfel, să descopere semnificația traumei care îi stă la bază. Freud consideră că procesele conflictuale ce au loc în inconștient sunt în strânsă legătură cu impulsuri, care își au originea în copilărie. Dacă aceste conflicte inconștiente sunt recunoscute de pacient cu ajutorul analizei, ele pot găsi o soluție, care în psihicul imatur al unui copil nu era posibilă. În concepția lui Freud asupra sexualității la copii, impulsul sexual al adulților este rezultatul final al unui proces în
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
devine școala.În această perioadă nu se manifestă mari schimbări. Faza genitală începe în perioada pubertății. Acest model a fost expus de Freud în 1923: ""das Es"", ""das Ich"", ""das Über-Ich"". "Eul" și "Supra-Eul" sunt instanțe cu conținut conștient sau inconștient, "Sinele" este totdeauna inconștient. În felul acesta se rezolvă în mod elegant problema localizării instanței de cenzură a proceselor psihice. Pentru a se apăra de impulsuri inacceptabile, " Eul" dezvoltă strategii sub forma unor mecanisme de protecție, cum ar fi refulările
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
în mod elegant problema localizării instanței de cenzură a proceselor psihice. Pentru a se apăra de impulsuri inacceptabile, " Eul" dezvoltă strategii sub forma unor mecanisme de protecție, cum ar fi refulările (excluderea impulsurilor din percepția conștientă), proiecțiile (atribuirea propriilor dorinți inconștiente altor persoane), adoptarea unui comportament în totală contradicție cu puternicul impuls inconștient. Categorisirea unui impuls ca inacceptabil rezultă de regulă în urma unor interziceri, a unor norme morale sau a unei cenzuri exercitate de "Supra-Eu". Când exigențele "Supra-Eului" nu se îndeplinesc
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
a se apăra de impulsuri inacceptabile, " Eul" dezvoltă strategii sub forma unor mecanisme de protecție, cum ar fi refulările (excluderea impulsurilor din percepția conștientă), proiecțiile (atribuirea propriilor dorinți inconștiente altor persoane), adoptarea unui comportament în totală contradicție cu puternicul impuls inconștient. Categorisirea unui impuls ca inacceptabil rezultă de regulă în urma unor interziceri, a unor norme morale sau a unei cenzuri exercitate de "Supra-Eu". Când exigențele "Supra-Eului" nu se îndeplinesc, persoana respectivă poate dezvolta un sentiment de rușine sau culpabilitate. Unul din
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
fondat o școală proprie, pe care a numit-o "Psihologie analitică". Pentru Jung conceptul de ""libido"" are nu numai semnificația unui impuls sexual, ci reprezintă totalitatea instinctelor și impulsurilor creative precum și forța de motivație a omului. Ar exista, pe lângă un inconștient personal al individului, și un inconștient colectiv al întregii umanități. Jung respinge teoria unui "Supra-Eu", pe care îl înlocuiește cu noțiunea de "Persona", care are rolul ales de a oferi individului imaginea ce și-o face asupra lumii. Adler, un
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
a numit-o "Psihologie analitică". Pentru Jung conceptul de ""libido"" are nu numai semnificația unui impuls sexual, ci reprezintă totalitatea instinctelor și impulsurilor creative precum și forța de motivație a omului. Ar exista, pe lângă un inconștient personal al individului, și un inconștient colectiv al întregii umanități. Jung respinge teoria unui "Supra-Eu", pe care îl înlocuiește cu noțiunea de "Persona", care are rolul ales de a oferi individului imaginea ce și-o face asupra lumii. Adler, un alt elev al lui Freud, insistă
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
El acorda o importanță deosebită voinței, ca forță pozitivă în procesul de organizare și integrare a personalității. O interesantă direcție o reprezintă așa zisa școală engleză de psihanaliză, datorită în special lucrărilor lui Melanie Klein. Ea postulează existența unor fantezii inconștiente complexe la copii, a căror origine o constituie teama în fața amenințării existenței, instinctul morții. Erich Fromm, Karen Horney și Harry Stack Sullivan au adus noi modificări în psihanaliză, cunoscute sub denumirea de Neopsihanaliză sau Neoanaliză. Fromm pune accentul pe relațiile
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
cuprindeau din punct de vedere metodologic atât de multe lipsuri, încât nu puteau fi evaluate cu obiectivitate. În literatura post-freudiană din a doua jumătate a secolului al XX-lea există tot mai mult tendința de a se înlocui termenul de "inconștient" cu acela de "subconștient", ținând seama de datele neurofiziologiei moderne asupra treptelor stării de conștiință. Astfel se știe, de exemplu, că visele nu se produc în somnul profund, ci în timpul fazelor REM ("rapid eye movements"), în stadiul B de somn
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
obiecte diverse îngrămădite în cadru. Sardanapal, plin de calm, observă masacrul ca o persoană care stăpânește haosul. Poate că regele îl reprezintă chiar pe artist care contemplă propria epocă furtunoasă în care trăiește? Femeia de la picioarele lui (prosternată, moartă sau inconștientă?) ne amintește de Rubens. Compoziția în totalitatea ei se sprijină pe arabesc. Formele cailor, trupurile în poziții contorsionate ca niște șopârle, faldurile unduinde ale draperiilor formează un sistem de linii ingenios, creează senzualitatea tabloului care vibrează ca un organism viu
Moartea lui Sardanapal () [Corola-website/Science/298205_a_299534]
-
lucru este comun atunci când două grupuri etnice defavorizate concură cu alta pentru recompense economice. Acest lucru este în mod normal, îndreptat împotriva grupurilor care sunt relativ neputincioase, pentru că ele sunt o țintă ușoară. Aceasta implică frecvent proiecție, care este atribuirea inconștientă la alții de propriile dorințe sau nevoi.
Discriminare () [Corola-website/Science/319283_a_320612]
-
un monitor, într-o umanitate lipsită de element coagulant real. Obsesia poate fi una mondenă sau una sexuală, una a călătoriei într-o lume mai mult sau mai puțin virtuală, cu insule și plaje visate și desigur mediatizate. O alienare inconștientă, tradusă în forme aparent naive, în mici geometrizări ce transformă personajul uman în marionetă, păcatul originar în sărbătoare generatoare de noi obsesii, materializate în șerpișorii ce se nasc din capul biblicului șarpe, într-un fel copy-paste la scară diferită, dă
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
create accidental, la întâmplare, fără un studiu prealabil. Metoda a fost adoptată și de succesorii acestora, suprarealiștii. Termenul de "suprarealism" a fost introdus de scriitorul André Breton (1896-1966), care a elaborat manifestul acestui nou curent care punea în prim plan inconștientul și visul în cadrul creației artistice. Cei mai cunoscuți pictori suprarealiști au fost: Max Ernst (1891-1976), Salvador Dalí (1904-1989), Joan Miró (1893-1983), René Magritte (1898-1967), Jean Arp (Hans Arp) (1887-1966) și André Masson. În jurul lui 1900, artiștii americani, ca Maurice Brazil
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
abstract, op art și pop art, fotorealism și minimalism. Un rol important în apariția acestui nou stil l-a jucat prezența suprarealiștilor refugiați din Europa în SUA. Jackson Pollock (1912-1956), Willem de Kooning (1904-1997), Hans Hofmann (1880-1966) și alții explorează inconștientul și tehnicile creației accidentale, promovând automatismul suprarealist și expresionismul. Alți expresioniști abstracți, ca Mark Rothko (1903-1970) și Barnett Newman (1905-1970), dezvoltă pictura marilor pete de culoare, aplicând pe pânză mari întinderi cromatice modulate. În anii '60, au fost inițiate noi
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
minute, săptămâni sau chiar ani.In perioada de incubație problema este internalizată în inconștient, după angajarea activă de la început, gânditorul creativ se ocupă de altceva, complet diferit, iar momentele ""aha"" (care exprimă triumful revelației) vor apărea ca rezultat al gândirii inconștiente. Intimare (avertizare): o fază asociată cu un sentiment care precede deseori intuiția creativă. Iluminare: noua idee sau viziune creativă apare brusc (ca un "flash") din procesarea inconștientă a informației.In știință se vorbește de "intuiție",în arte este considerată "inspirație
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
iar momentele ""aha"" (care exprimă triumful revelației) vor apărea ca rezultat al gândirii inconștiente. Intimare (avertizare): o fază asociată cu un sentiment care precede deseori intuiția creativă. Iluminare: noua idee sau viziune creativă apare brusc (ca un "flash") din procesarea inconștientă a informației.In știință se vorbește de "intuiție",în arte este considerată "inspirație". Ideile iluminante pot fi declanșate uneori de diferite experiențe, utilizând metafore, observând natura, ascultând muzică etc. Este o fază misterioasă, dificil de descris. Verificare: în această fază
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
originea în conferința susținută de matematicianul Henri Poincaré în 1908 la Institutul General de Psihologie din Paris, despre "Creația matematică"..H.Poincaré descrie procesul de creație (în matematică) prin succesiunea a două faze: a) combinarea elementelor de cunoștințe (în gândirea inconștientă); b) alegerea ulterioară a combinațiilor bune. Rolul gândirii inconștiente a fost relevat de Henri Poincaré care afirma că iluminarea este un "semn manifest al unei activități inconștiente anterioare, îndelungate" care apare după o perioadă de odihnă. In opinia sa, cea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
1908 la Institutul General de Psihologie din Paris, despre "Creația matematică"..H.Poincaré descrie procesul de creație (în matematică) prin succesiunea a două faze: a) combinarea elementelor de cunoștințe (în gândirea inconștientă); b) alegerea ulterioară a combinațiilor bune. Rolul gândirii inconștiente a fost relevat de Henri Poincaré care afirma că iluminarea este un "semn manifest al unei activități inconștiente anterioare, îndelungate" care apare după o perioadă de odihnă. In opinia sa, cea mai mare parte a creativității apare în subconștient, unde
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
matematică) prin succesiunea a două faze: a) combinarea elementelor de cunoștințe (în gândirea inconștientă); b) alegerea ulterioară a combinațiilor bune. Rolul gândirii inconștiente a fost relevat de Henri Poincaré care afirma că iluminarea este un "semn manifest al unei activități inconștiente anterioare, îndelungate" care apare după o perioadă de odihnă. In opinia sa, cea mai mare parte a creativității apare în subconștient, unde mintea "alege" acele combinatii care sunt fructuoase, după care urmează o perioadă de activitate conștientă. Frank X. Barron
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
a patru faze: ٭"Concepția", într-o minte pregătită ٭"Gestația", coordonată complicat în timp ٭"Nașterea", suferința emergenței la lumină ٭"Creșterea noului copil", perioada de dezvoltare ulterioară. Modelul Barron sprijină punctul de vedere popular asupra creativitatii ca proces misterios care implică gîndirea inconștientă, în afara controlului direct al persoanei creative. J. Rossman (1931) a investigat procesul de creație prin examinarea chestionarelor completate de 710 inventatori si a extins modelul original al lui Wallas la șapte faze, care constituie așa-numitul "model de creativitate al
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
acte de mutilare sunt fragmente infime, structurate în categorii, și numite „diferențiale divine”. Ființele existente apar în urma agregării acestor diferențiale. Cosmologia speculativă a lui Blaga, include de asemenea o interpretare intelehială a biologiei evoluționiste. Teoria cunoașterii susține existența unui „spirit inconștient” dotat cu propriul set de categorii care dublează categoriile kantiene a spiritului conștient. Aceste categorii ale inconștientului împiedică oamenii să descopere complet misterul existenței, întrucât toată cunoașterea sa (a spiritului inconștient) trebuie fixată într-un cadru categoric. Așadar, Marele Anonim
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]