5,780 matches
-
completă a funcției renale, cerebrale și cardiace. Complicațiile HTA reflectă gradul de afectare a organelor țintă. Complicații vasculare sunt determinate de accelerarea aterosclerozei; Complicații cardiace sunt hipertrofia ventriculară stângă (considerată ca fiind factor de risc adițional), afecțiuni coronariene (angina pectorală, infarctul miocardic), insuficiența cardiacă, aritmiile, moartea subită; Complicații renale: nefroangioscleroza, insuficiența renală cronică; 67 Complicații cerebrovasculare: encefalopatia hipertensivă, accidentele ischemice tranzitorii, accidentele vasculare constituite. În concluzie, diagnosticul paraclinic al HTA cuprinde teste de rutină, examene recomandate și alte investigații, care trebuie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
normală; permite evaluarea funcției diastolice prin Doppler transmitral; permite evaluarea funcției sistolice; permite calcularea fracției de ejecție și a fracției de scurtare circumferențială a ventriculului stâng; identifică tulburările de kinetică ale peretelui ventricular ca urmare a ischemiei sau consecința unui infarct miocardic; 71 permite aprecierea dimensiunilor atriului stâng, care se corelează cu riscul de apariție a fibrilației atriale, de alte afecțiuni cardiovasculare și deces. Evaluarea funcției diastolice suscită în prezent un interes continuu, deoarece s-a dovedit că aproximativ 50% din
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de teste screening noninvazive pentru a identifica anomaliile structurale și funcționale ale vaselor mari în hipertensiune. Ecografia Doppler a arterelor carotide, cu determinarea indicelui intima-medie și evidențierea leziunilor aterosclerotice s-a dovedit utilă în predicția accidentului vascular cerebral și a infarctului miocardic, identificându-se o relație direct proporțională între indicele intimă-medie carotidiană și evenimentele cardiovasculare și cerebrovaculare. Prezența unei plăci de aterom poate fi identificată prin prezența IMT superior valorii de 1,3 sau 1,5 mm sau a unei creșteri
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și disponibilă pe scară largă, în practică, la momentul actual. Conform studiilor un indice gleznă braț inferior valorii de 0,9 semnalizează prezența bolii arteriale periferice. În plus, un indice gleznă-braț redus se corelează cu dezvoltarea ulterioară a anginei pectorale, infarctului miocardic, insuficienței cardiace, cu necesitatea by-pass-ului aortocoronarian, cu riscul de accident vascular cerebral și cu 73 necesitatea intervenției chirurgicale la nivel carotidian și vascular periferic, iar la pacienții cu afectare coronariană multivasculară conferă un risc adițional. Dovezile conform cărora TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
progresiv de rezonanța magnetică nucleară (RMN). Tehnica RMN bazată pe difuziune poate identifica leziunea ischemică în câteva minute după ocluzia arterială. Mai mult decât atât, RMN, în special secvențele FLAIR (fluid attenuated inversion recovery), este superior CT-ului în identificarea infarctelor cerebrale silențioase, fără expresie clinică, marea majoritate a acestora fiind mici și profunde (infarcte lacunare). Studiile au arătat că infarctele cerebrale mici, silențioase, microhemoragiile și leziunile substanței albe detectate prin RMN sunt frecvente în populația generală și, în plus, prevalența
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ischemică în câteva minute după ocluzia arterială. Mai mult decât atât, RMN, în special secvențele FLAIR (fluid attenuated inversion recovery), este superior CT-ului în identificarea infarctelor cerebrale silențioase, fără expresie clinică, marea majoritate a acestora fiind mici și profunde (infarcte lacunare). Studiile au arătat că infarctele cerebrale mici, silențioase, microhemoragiile și leziunile substanței albe detectate prin RMN sunt frecvente în populația generală și, în plus, prevalența lor crește cu vârsta și prezența hipertensiunii și se asociază cu un risc crescut
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
arterială. Mai mult decât atât, RMN, în special secvențele FLAIR (fluid attenuated inversion recovery), este superior CT-ului în identificarea infarctelor cerebrale silențioase, fără expresie clinică, marea majoritate a acestora fiind mici și profunde (infarcte lacunare). Studiile au arătat că infarctele cerebrale mici, silențioase, microhemoragiile și leziunile substanței albe detectate prin RMN sunt frecvente în populația generală și, în plus, prevalența lor crește cu vârsta și prezența hipertensiunii și se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral constituit, cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
generală și, în plus, prevalența lor crește cu vârsta și prezența hipertensiunii și se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral constituit, cu alterări cognitive și demență. Este util a solicita examen CT sau RMN pentru a identifica infarctele cerebrale silențioase, la toți subiecții hipertensivi cu afectare neurologică și, în special, cu tulburări de memorie. Disponibilitatea redusă și costurile mari nu permit utilizarea de rutină a acestor tehnici, în practica clinică. Testele cognitive ar putea ajuta la decelarea deteriorării
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
din asocierea diferiților factori de risc cardiometabolici, precum și a afectării organelor țintă. În plus, la pacientul hipertensiv, evaluarea riscului cardiovascular global este importantă pentru stabilirea momentului optim de inițiere a terapiei (figura 4.3.). Complianță arterială scazută HTA 80 coronariană, infarct miocardic, insuficiența cardiacă, HVS, fibrilație atrială, accident vascular cerebral și boală renală. Interacțiunile complexe dintre HTA și dezvoltarea complicațiilor cardiovasculare 81 cardiovascular global are la bază ideea de potențare reciprocă a factorilor de risc la același pacient, astfel încât riscul cumulat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sau 31 mg/g creatinină la femei. Diabet zaharat Boală cardiovasculară sau renală manifestă clinic Glicemie bazală ≥ 126 mg% la determinări repetate sau Glicemie după încărcare > 198 mg% Boală cerebrovasculară: accident vascular cerebral, hemoragie cerebrală, atac ischemic tranzitor Boală cardiacă: infarct miocardic, angină, revascularizare coronariană, insuficiență cardiacă Boală renală cronică: nefropatie diabetică, insuficiență renală (creatinină serică bărbați > 1,5mg% > 1,4 mg% la femei), proteinurie (> 300 mg/24 ore) Boală arterială periferică Retinopatie avansată: hemoragii sau exudate, edem papilar 84 Ghidul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de diferite studii clinice care au adus informații, de multe ori contradictorii. O metaanaliză cuprinzând nouă trialuri clinice randomizate a demonstrat o corelație inversă, semnificativă între frecvența cardiacă determinată de terapia cu --blocante și complicațiile cardiovasculare (rata complicațiilor cardiovasculare precum infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă, crește direct proporțional cu scăderea frecvenței cardiace) (61). În schimb, o altă metaanaliză recentă cuprinzând 147 trialuri randomizate a raportat o ușoară inferioritate a -blocantelor în prevenția accidentului vascular cerebral, efecte similare cu alți agenți terapeutici
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
IECA, în tratamentul HTA (1). Tabelul 5.6. Principalele indicații și contraindicații ale IECA, în tratamentul HTA (1) Condiții asociate HTA în care există indicații pentru folosirea IECA Contraindicații absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Disfuncție sau hipertrofie ventricul stâng Post - infarct miocardic Nefropatie diabetică Nefropatie nondiabetică Ateroscleroză carotidiană Proteinurie/ microalbuminurie Fibrilație atrială Sindrom metabolic Sarcină Edem angioneurotic Hiperpotasemie Stenoză arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii IECA Astenie, vertij, cefalee, infecții tract respirator superior, edem facial, dispepsie, diaree, lombalgii, tuse. Studiile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a avut ca scop evaluarea efectelor ramipril în reducerea incidenței accidentului vascular cerebral și a deceselor de cauză cardiacă în populația la risc pentru evenimente cardiovasculare (123). Studiul, incluzând peste 9000 de pacienți a arătat o reducere a riscului pentru infarct miocardic de 20%, pentru accident vascular cerebral de 32% și pentru mortalitatea de cauză cardiovasculară de 26% în grupul tratat cu ramipril față de placebo. Studiul CAPPP a comparat captoprilul cu beta blocantele și diureticele din punct de vedere al efectelor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu losartan și de 27,9 în grupul tratat cu atenolol. Rezultatele au arătat o reducere a riscului relativ cardiovascular de 13% în grupul tratat cu sartan față de atenolol. Diferența a fost datorată scăderii riscului de accident vascular cerebral, rata infarctului miocardic și a mortalității cardiace nefiind diferite semnificativ între cele două grupuri. Studiul VALUE a avut în vedere evaluarea diferențelor de eficiență în prevenirea evenimentelor cardiovasculare și a mortalității între valsartan și amlodipină (128). Trialul nu a arătat diferențe semnificative
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și amlodipină (128). Trialul nu a arătat diferențe semnificative din punct de vedere al morbidității și mortalității cardiovasculare între cele două grupuri. Accidentul vascular cerebral a fost mai puțin frecvent în grupul tratat cu amlodipină, dar fără semnificație statistică, iar infarctul miocardic a fost mai frecvent în grupul tratat cu valsartan. Rezultatele studiului VALUE au arătat că numai controlul prompt al tensiunii arteriale, independent de medicamentul cu care este realizat, este principalul determinant al incidenței evenimentelor cardiovasculare. Studiile arată o scădere
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
receptorilor angiotensinei, din punct de vedere al prevenției accidentelor vasculare cerebrale, fiind elaborată chiar și o ipoteză fiziopatologică în acest sens (130). Pe de altă parte, IECA au fost considerați superiori antagoniștilor receptorilor angiotensinei din punct de vedere al prevenției infarctului miocardic (131). Trialul ONTARGET a comparat din punct de vedere a efectelor cardiovasculare ramiprilul, ca reprezentant al clasei IECA, și telmisartanul, ca reprezentant al antagoniștilor receptorilor angiotensinei. Studiul a arătat că telmisartanul nu este inferior ramiprilului și a evidențiat incidențe
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
telmisartanul nu este inferior ramiprilului și a evidențiat incidențe similare ale unor evenimente cardiovasculare precum accidentul vascular cerebral (132). Ulterior, mai multe metaanalize au arătat că IECA și antagoniștii receptorilor angiotensinei au efecte similare din punct de vedere al prevenției infarctului miocardic (133, 134). Deși telmisartan este cunoscut pentru activitatea PPAR-γ (peroxisome proliferator-activated receptor), incidența cazurilor noi de diabet zaharat este identică sau nesemnificativ diferită la pacienții tratați cu telmisartan sau ramipril, în raport cu placebo, conform rezultatelor studiilor ONTARGET (132), respectiv TRANSCEND
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a telmisartan. Tabelul 5.7. Principalelor indicații și contraindicații în folosirea blocanților receptorilor angiotensinei II, în terapia HTA Condiții asociate HTA în care există indicații pentru folosirea blocanților receptorilor angiotensinei II Contraindicații absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Nefropatie diabetică Post infarct miocardic Proteinurie/ microalbuminurie Hipertrofie de ventricul stâng Fibrilație atrială Sindrom metabolic Tuse indusă de IECA Sarcină Hiperpotasemie Stenoză de arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii BRA Vertij, cefalee, fatigabilitate, tuse, grețuri, diaree, angioedem. 5.2.3. Strategii terapeutice. Folosirea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
recomandată pacienților hipertensivi fără istoric de boală cardiovasculară, dacă au vârsta peste 50 de ani, creștere ușoară a creatininei serice sau risc cardiovascular crescut. În aceste cazuri, raportul risc/beneficiu pentru administrarea aspirinei s-a dovedit favorabil: reducerea riscului de infarct miocardic fiind la un nivel superior comparativ cu riscul de sângerare. Combinații posibile între diferite clase de medicamente antihipertensive (1) Terapia antiplachetară trebuie prescrisă pacienților hipertensivi cu istoric de evenimente cardiovasculare, dacă nu există un risc crescut de sângerare. Din
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Primary Prevention Project, administrarea a 100 mg de aspirină zilnic la participanții studiului, între care 69% erau hipertensivi, a demonstrat o reducere a riscului total de evenimente cardiovasculare (risc relativ 0,77), a deceselor cardiovasculare (risc relativ 0,56), a infarctului miocardic (risc relativ 0,56) și a accidentului vascular cerebral (risc relativ 0,67) (142). Trialul clinic HOT (Hypertension Optimal Treatment) a investigat efectele terapiei antitrombotice (aspirină) din punct de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare și a complicațiilor hemoragice, la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Trialul clinic HOT (Hypertension Optimal Treatment) a investigat efectele terapiei antitrombotice (aspirină) din punct de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare și a complicațiilor hemoragice, la pacienții hipertensivi (143). Aspirina, 75mg zilnic, a realizat o reducere cu 36% a riscului de infarct miocardic. Nu s-au raportat diferențe semnificative din punct de vedere al influențării riscului de accident vascular cerebral. Nu a fost determinată o diferență semnificativă, pentru numărul de evenimente hemoragice în grupul tratat cu aspirină, față de placebo. O analiză ulterioară
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
majore, iar subiecții care primeau tratament cu IECA au avut o reducere de numai 13%. Studiile existente nu au arătat diferențe semnificative între aspirină și clopidogrel, din punct de vedere al influențării riscului pentru apariția accidentului vascular cerebral sau a infarctului miocardic (148). Hipertensiunea este în mod evident asociată cu anumite condiții în care se impune tratamentul anticoagulant. Fibrilația atrială este cea mai frecventă aritmie cardiacă, iar hipertensiunea este cea mai importantă condiție medicală asociată cu fibrilația (149). Prezența hipertensiunii este
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
prezentată în figura 5.10. În cazul pacienților cu insuficiență cardică congestivă se pot utiliza diuretice tiazidice și de ansă, IECA, antialdosteronice, blocanți ai receptorilor de angiotensină și ar trebui evitați antagoniștii de calciu. La pacienții hipertensivi care asociază un infarct miocardic acut, administrarea precoce a beta blocantelor, IECA sau antagoniștilor de receptori de angiotensină reduce incidența infarctului miocardic recurent și a decesului, conform tabelului 5.14. Efectele benefice pot fi atribuite unor proprietăți specifice protective ale acestor medicamente, dar pot
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și de ansă, IECA, antialdosteronice, blocanți ai receptorilor de angiotensină și ar trebui evitați antagoniștii de calciu. La pacienții hipertensivi care asociază un infarct miocardic acut, administrarea precoce a beta blocantelor, IECA sau antagoniștilor de receptori de angiotensină reduce incidența infarctului miocardic recurent și a decesului, conform tabelului 5.14. Efectele benefice pot fi atribuite unor proprietăți specifice protective ale acestor medicamente, dar pot fi asociate și cu reducerile prompte ale TA. Tabelul 5.14. Tratamentul pacientului hipertensiv cu infarct miocardic
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
incidența infarctului miocardic recurent și a decesului, conform tabelului 5.14. Efectele benefice pot fi atribuite unor proprietăți specifice protective ale acestor medicamente, dar pot fi asociate și cu reducerile prompte ale TA. Tabelul 5.14. Tratamentul pacientului hipertensiv cu infarct miocardic acut Hipertensiunea arterială și infarctul miocardic acut Dacă subiecții se află în tratament cu un diuretic tiazidic, valorile plasmatice ale potasiului pot fi scăzute, hipopotasemia determinând un risc superior de aritmii; Dacă pacientul dezvoltă hipotensiune arterială, prognosticul este negativ
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]