6,119 matches
-
sorbi cu nădejde din pahar. După ce-și șterse colțurile gurii de spumă cu șervetul de masă din bumbac apretat, descoperi pe el urma unui adevăr mult mai înalt și mai subtil, pe care se grăbi să-l împărtășească și interlocutorului său: − Dobândim prin naștere o uniformă fără pată, dar, mai devreme sau mai târziu, ea se îmbibă de semnătura scatologică cea mai personală a fiecăruia. Ei, și? Nu-i nimic, se spală în familie - atoateîngăduitoarea privire publică, ce în mod
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
hocus-pocus terminologic, pe baza unei înțelegeri pretins superioare? Lumina ei filtrată artificial nu-i totuna cu jocul turbulent de scintilații proprii mediului. Poate că o oarecare doză de agitație - actualmente exorcizată de controlul excesiv - dă tonus vieții. Ian ezită, căci interlocutorul său atinsese un punct nevralgic. Psihanalistul pe care-l vizitase de trei ori pe săptămână vreme de câțiva ani buni îl îndrumase să se raporteze altfel la propriile-i traume, astfel încât să nu mai vadă în ele maleficii umane, ci
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Cine și-ar fura darul mai înainte ca el să se întregească într-o construcție terminată, cu valoarea sporită de manopera și concepția arhitecturală înglobate? Cineva mai interesat de banii peșin proveniți din vânzarea materialelor decât de case, îi sugeră interlocutorul său. X Partea delicată în abordarea spectrelor e că ele nu au un loc al lor anume, ci îl împrumută pe-acela al unor lucruri palpabile de prin preajmă, cu care se întrepătrund. Visul lui Ondine cu ochii deschiși pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
e nimic de făcut" reprezintă în esență o constatare eliberatoare: prin ea, sărăcia extremă în posibilități se desprinde șovăitor de labirintul acțiunii. Povestea cu nomazii își găsi și ea, desigur, locul printre materialele de umplutură verbală mobilizate în pripă de interlocutori și îndesate robace în calea pericolului silențios de respirările lor aritmice. "Înțeleg. E normal să-ți pese", își dădu cu părerea Ondine după ce fu pusă în temă. "Tu nu ești omul nepăsării", mai adaugă ea după câțiva pași, privind înspre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Ian, strângând ghem în sinea lui respirarea ce le unea, poate c-ar fi reușit să găsească drumul afară din strâmtoarea vag definită ce-l reținea. Își dădu seama că e mai mult martorul unui monolog interior al femeii decât interlocutorul ei; fu admis brusc în intimitatea actului autoerotic al unei înțelegeri care-l respinsese cândva, și care acum se deda delectabilei puneri a lucrurilor în ordine pe bâjbâite, fără o știință prealabilă. Ca odinioară sub cupola circului din copilărie, își
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fatică Există în fiecare limbă naturală funcții de bază și funcții auxiliare, cu implicație temporară în actul vorbirii. Lingistica generală are în vedere două funcții auxiliare: funcția fatică și funcția metalingvistică. Funcția fatică concură la menținerea contactului dintre vorbitor și interlocutor(i). Omniprezentă în interogații cu valoare incidentă, funcția fatică este, în sens general, o structură sintactică, prin care emițătorul verifică dacă se mai află în contact cu receptorul. În acest sens, enunțul poate cuprinde fraze care atrag atenția destinatarului atât
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mass-media. Funcția denotativă (de transmitere a informației) este comună tuturor speciilor discursului comunicării publice și private, are relevanță pentru speciile discursului tehnico-științific și poate fi identificată în specii ale stilului beletristic (S. Dumistrăcel, 2006: 49). Funcția apelativă (stabilește contactul dintre interlocutori) este studiată de profesorul ieșean, după criterii diferite (nuanțe, tipul de limbaj etc.): • apelativă fatică, utilizată în discursul privat și în limbajul publicității; • apelativă conativă + fatică, utilizată în textele aparținând limbajului publicității (fatic manipulator) etc.; • apelativă conativă, utilizată în textele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este "travaliul sensului": cititorul elaborează sensul, conotația. E pusă în joc o întreagă logică de explicare a travaliului de construire a sensului" (P. Ricoeur, Metafora vie, 1984: 8). Searle (J.R. Searle. 1979) interpretează metafora din perspectiva actelor de "limbaj indirect": interlocutorul aplică regulile semantice de decodare a actelor de limbaj (reguli convenționale)6. Odată cu lucrarea lui L. Goodman, Languages of Art (1967), metafora este scoasă din seria tropilor, fiind transferată în categoria principiilor. În această calitate, devine principiu de organizare a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vedere lingvistic, comunicarea terapeutică respectă legile discursului, în general, chiar dacă, din anumite perspective există diferențe față de celelalte forme de discurs: dacă prima lege a discursului actual este legea informativității (locutorul nu repetă ceea ce există deja în bagajul de cunoștințe al interlocutorului), în comunicarea terapeutică, prima lege este legea formativității. Cea de-a doua lege, a exhaustivității, are funcții și scopuri diferite. În tipurile de discurs, altele decât discursul terapeutic, idealul este ca locutorul să furnizeze volumul maxim de informație, care ar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prima lege este legea formativității. Cea de-a doua lege, a exhaustivității, are funcții și scopuri diferite. În tipurile de discurs, altele decât discursul terapeutic, idealul este ca locutorul să furnizeze volumul maxim de informație, care ar putea interesa pe interlocutor (discursul politic, discursul științific). În comunicarea terapeutică, scopul este ca terapeutul să umple golurile de înțeles ale subiectului, cu propriile convingeri, la o altă dimensiune decât aceea a minții conștiente. Cea de-a treia lege este legea modalității (D. Mainguneau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
liberi, primind un lot de pământ și semințe cu care să Înceapă noua viață. Chiar dacă familia trăiește după norme tradiționale, Îi lipsește ceva: trecutul, bunicii păstrători ai memoriei grupului; n-au obiecte vechi, icoane, semne ale stabilității, nici măcar o pisică. Interlocutorii se disprețuiesc, n-au demnitate, se complac Într-un trai promiscuu. Muncesc unde li se spune sau pentru un câștig mizer - la tăierea pădurilor, asanarea bălților, la secerat, la pescuit, la Încărcarea vaselor -, pentru a supraviețui. Sau devin animale de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bine de un an. Un om care lucrează pământul, dar nu are decât 3,20 ha proprii și a mai arendat de la alții până la 22 ha. Mi-a fost recomandat, ar avea un proiect agricol ambițios, ar putea fi un interlocutor interesant. Ne Întâlnim la școală, vine dintr-un sat al comunei, o persoană discretă, dispus să-și prezinte aventura, fără a se lamenta, structură pozitivă. Are un tractor vechi, uzat, cumpărat la mâna a doua, care se defectează deseori, ceva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acest țăran român adus În pragul nevrozei. Mi-au spus și autoritățile, se descurcă cum pot, caută pe internet informații, n-au bani pentru consultanți. Și nu reușesc mai nimic. Unii reușesc totuși, Îmi spune Costel, Îmi relatează și alți interlocutori: cei ce accesează sume mari, milioane de euro. Pentru ei se poate. Sunt, de exemplu, cei ce au obținut sume SAPARD pentru modernizarea unor drumuri În sate, știu eu niște asemenea experiențe, asfalt de 3 cm care se macină din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acestora ca „dușmani ai socialismului”. Etichetarea lua forme halucinante, chiaburii erau nu doar „dușmani”, ci și „vicleni”, „hrăpăreți”, „ciuperci otrăvite”. Într-un sat din Bărăgan, antropologul Liviu Chelcea descoperă recent unele aspecte inedite ale procesului. Peste ani, la vremea reconstituirii, interlocutorii săi amendează aspru formarea noii elite În anii de Început a comunismului: primarul Își Însușea bunurile chiaburilor, puținii membrii de partid erau niște „lichele”, fuseseră Înainte legionari, adică făceau parte din categoria oportuniștilor care căutau un „ciolan de ros”. S
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ce și-a dorit: casă, loc de muncă, „funcții după merit” (deși școală nu prea avea). În rezumat: „Am ținut cu comuniștii, iar convingerea politică nu mi-am schimbat-o”. Respinge, se Înțelege, cursul de astăzi al istoriei. Un alt interlocutor, provenind dintr-o familie care avea dificultăți materiale, descrie o copilărie privilegiată de regimul comunist care i-a asigurat protecție totală: condiții să Învețe o meserie, serviciu (cariera și-o datorează unui sistem de promovare mai permisiv, nu se cereau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
observă monstruos, spune tranșant ce crede, explică psihologia neavizaților și sugerează psihologilor câmpuri sociale ignorate (din pudoare, din lene, din comoditate?). Și scrie bine, altfel decât cei din breasla noastră atât de conformistă. Ne știm de câteva decenii, e un interlocutor copleșitor, gândește și comunică Într-o viteză amețitoare, amestecă temele (totdeauna intenționat), dă impresia de causeur rafinat, dar dacă analizezi mai târziu secvențele conversaționale, găsești mesaje ascunse, reflecții grave, opinii nemascate, o psihologie subtilă, greu de descifrat cu competențele unui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
susțin că Herta Müller a Înțeles perfect contextul românesc, l-a trăit și l-a simțit și-l surprinde mai bine decât mulți autori români care excelează În discurs justificativ. Dar despre sintagma „discurs justificativ” altă dată, când voi avea interlocutori onești și negrăbiți. În căutarea identității fericite La lansarea volumului Un psiholog În Agora, În primăvara anului 2010, sub povara ultimelor zăpezi În Iașul nostru cel imprevizibil, unul dintre vorbitori, Mihai Dinu Gheorghiu, a sugerat că acest tip de demers
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fi resim?it? �n jurul lui 1920 � sociologia francez? d?dea impresia c? respir? anevoios, dac? nu pe aceea c? e epuizat? (Stoetzel �n [3:636]). Portretul lui Durkheim �n �c�ine de paz?� �[�] Dar Durkheim nu este numai un interlocutor �n dialog cu profesorii de la Sorbona; totul s-a petrecut că ?i cum fondatorul sociologiei franceze scrisese Diviziunea muncii sociale pentru a permite unor obscuri administratori s? organizeze un �nv???m�nt destinat institutorilor. Introducerea sociologiei �n ?colile normale a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
regretă a fi citat neatent, după care continuă să ciomăgească adevărul cu același sânge rece. Sociologul lumii de dincolo face mare carieră pe lumea asta, inclusiv la firma Vătămatu’ & Vătămătoru’. Împrumutând tonul strident al unui virus pustietor, political corectness, fostul interlocutor al coșciugelor de la Mina Minovici ridică vocea la oameni cărora nu le vine nici până la gleznă, chiar de pe soclul de chirpici unde a fost proptit de eforturile unui gangsterism internaționalizat. Așadar, azi, când (aparent numai?) Securitatea nu se mai poate
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ministru al Culturii în prima administrație Ion Iliescu și anti-pesedist convins astăzi, știe dl Pleșu ce spune scriind: „noi știm, în România de azi, că rareori poți da mâna de două ori cu același om. N-ai nici o garanție că interlocutorul de ieri va spune și azi același lucru, că nu și-a schimbat convingerile, alianțele, strategiile”. Mărturisesc a mă fi întâlnit mult mai rar decât aș fi dorit cu dl Pleșu. Dar de fiecare dată când am avut privilegiul respectiv
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Trebuie să treacă neobservată pe parcursul întregii seri. A întâlni privirea unui bărbat ar fi "un semn nepotrivit de necuviință"13! Ochii unei domnișoare trebuie așadar să rămână plecați cu sfiiciune sau să se înalțe cel mult până la umerii partenerului sau interlocutorului, lucru care, trebuie să-mi dați dreptate, este departe de a înlesni un dialog amoros! Dacă domnișoarelor le șade bine să rămână oarbe și mute, pereții în schimb au ochi și urechi. În timpul recepțiilor mondene, toate privirile sunt ațintite asupra
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cristal și lenjerie brodată. La polul opus al acestor bărbați care nu mai sunt decât o umbră a masculinității se află "defloratorii de meserie", cei pe care îi numim astăzi "obsedați sexuali": Luc Lestranges, de pildă, care îi mărturisește unui interlocutor, în timpul unei serate mondene: "Trebuie să știu că le-am avut pe toate". "Vă asigur că gândul ăsta nu-mi dă pace, sunt ca oamenii aceia obsedați de o singură idee". Este flirtul un viciu, sau o boală? Emasculați sau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Înainte de orice, este nevoie de cineva capabil să transmită un mesaj. Mai exact, este nevoie de un vorbitor, care, pentru că poate transmite și mesaje nonverbale, îl vom numi emițător. El nu este obligat să se afle față în față cu interlocutorul. Poate vorbi și din spatele unui zid, și de la distanță. Ca să poată transmite mesajul și să nu fie suspectat că vorbește la stele, în procesul comunicării, emițătorul trebuie să se adreseze unui receptor sau cel puțin să aibă iluzia că cineva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de recunoscut că experiența de viață și cultura sunt factori care facilitează comunicarea și-i sporesc eficiența. Chiar dacă lăsăm deoparte cazurile speciale, când nu poți comunica aproape deloc - oricât ai apela la limbajul nonverbal -, dacă nu cunoști limba nativă a interlocutorului și nici o altă limbă de circulație internațională (în cazul când receptorului îi este accesibilă), tot trebuie să acceptăm că puțin știi, puțin comunici. Iar a ști este un proces complex și de lungă durată care presupune studiu, meditație și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
persoanele defavorizate?”. b. A convinge Niciunul dintre noi nu se declară satisfăcut în urma enunțării unei opinii. Sunt situații, nu puține, în care opiniile noastre, deși expuse simplu și limpede, clare ca lumina zilei, cum s-ar zice, nu par și interlocutorului la fel de demne de reținut. Dacă ar fi vorba doar despre norii trecători care vor aduce sau nu ploaie și, implicit, nevoia de a ne lua ori nu umbrela, lucrurile nu ar fi grave. De cele mai multe ori, convingerile noastre ne motivează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]