24,388 matches
-
din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut la iranici: „sistemul de irigare al pământului agricol practicat în Iranul antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din râuri până la ogoare, este în mod evident preluat de la sumerieni“ (C. Daniel, Civil. sumer., p. 252). Și acum relația canal - trestie: „Regii sumerieni... au plantat trestia de-a lungul canalelor “ ( C. Daniel, op. cit., p. 134 și din același
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
care s-a exprimat nu numai prin poezie ci și prin muzică. Am avut onoarea să-l cunosc personal în cadrul unei întâlniri cu medicii scriitori prilej cu care am stat mai mult de vorbă, evocând și locurile noastre natale ( localitatea Izvor Județul Argeș - unde s-a născut domnia sa, se află la cincisprezece Km de localitatea Tătărăștii de sus unde am văzut eu prima oară lumina soarelui) și am gândit că este cea mai indicată persoană pentru a fi invitată, mizând și
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
Sunt convins că, dacă mama ar fi putut obține studiile necesare (a fost nevoită să abandoneze Colegiul Agricol din cauza foametei groaznice și a sărăciei în care trăia familia ei), ea ar fi fost o personalitate remarcabilă. Ea ar fi devenit izvorul acelei ape vii, care ar fi potolit setea multor oameni din jurul ei. Dar și așa, ea era o persoană înțeleaptă, profundă, cumsecade, generoasă, ajutându-i cu dărnicie, prin bunătatea și omenia sa, pe toți acei care aveau nevoie de aceasta
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
să inspirăm adânc în suflet aroma acestei minunate și irepetabile lumi. Mama este infinitul. E însăși viața. E Femeia. Fără ea, nu am fi observat răsăritul și apusul soarelui, nu am fi auzit șerpuitul prin iarbă al apei cristaline de izvor, nu am fi putut admira suplețea plină de mândrie a căprioarei sau grația încununată de măreție a lebedelor albe. Fără ea nu am fi cunoscut starea când îți trec furnici prin tot corpul, când iubirea te încântă, când ea te
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-și cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales în izvoarele romane, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problema a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
precum și în multe scrisori primite de la istorici (prof. Radu Vulpe, Dinu C. Giurescu etc.). Încă B.P. Hasdeu spusese că „dacii au fost poporul cel mai muntean“ (Studii istorice, B., 1973, p. 54), iar N. Iorga scria că „dacii poartă în izvoarele romane și numele de lungă durată și, de la un timp, și de mare faimă, de oameni ai muntelui“ (Studii istorice, I, B., 1971, p. 64). Cu prea multă ușurință s-a trecut și peste afirmația lui N. Densușianu că în
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna te -a învins Și când soarele apune, Retezându-ți orice vis. Plângi ființă trecătoare, Ce în zare se înclină, Fii doar cuget și lumină, Viața trece ca o boare. Plânsul încă ți-e izvorul Dorului de absolut, Suntem suflet, suntem lut Și prin lume călătorul. Referință Bibliografică: plângi... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1811, Anul V, 16 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369897_a_371226]
-
herostratul’ culturii noastre”- cf. Î.P.S.Antonie Plămădeală), intitulat Mihai Eminescu. Studiu critic (Blaj, Biblioteca Unirea, 1891) - o nouă ediție, îngrijită de Ioan Chindriș și Niculina Iacob, fiind editată în 2014, la Cluj. Acest așa-zis ,,studiu critic” stă la izvoarele curentului antieminescian (ce va cunoaște în timp trei etape) mimat în epocă (fără succes) și de profesorul Ioan Gherman, istoricul Augustin Bunea, de Vasile Lucaciu (cf. Iosif E. Naghiu) ș.a. Prim atac nedrept la adresa operei eminesciene, el s-a produs
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
mari - unul consacrat vieții, universului biografic; celălalt tratând opera, universul creației -, încheind cu Naționalismul lui Eminescu - titlu ce va fi preluat peste ani (1932) de eminescologul Dumitru Murărașu. La acestea se adaugă și o bibliografie succintă în care sunt inserate izvoarele vremii. Cercetător acribios, el urmărește firul existențial al poetului, ilustrându-l continuu prin versuri adecvate din creația sa. Deși se dovedește foarte atent la acuratețea informației, utilizând doar surse sigure, ferindu-se de mistificarea biograficului a cărui ,,povestire” era inundată
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
vreme-s perplex de ce văd, de ce-aud, de ce simt, fie-n șes, hăt! Pe pisc, pe coline; O, nimic nu-i ca ieri, totul e nefiresc petrecut fără tine; Fără tine râurile-și întorc - răzvrătite - șuvoaiele, gonind înapoi spre izvor; Fără tine repugnatul magot pare tipul cel mai seducător; Fără tine, catifelatele firișoare de iarbă se transformă-n mărăcini și otravă; Fără tine briza mării pare-un hâd uragan, cu miasme de hoit, orbindu-te-n față cu pleavă; Fără
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
IONEL, RODICA ELENA LUPU, SABINA MĂDUȚA, ISABELA BIANCA NEAGU, DAN NOREA, MARIANA POPA, ELISABETA PREDA, GEORGE ROCA, GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG, FILOTEEA BARBU STOIAN, MARIN VOICAN GHIOROIU descoperă că scrisul le face bine. Sufletul autorilor vrea să rămână în libertatea unui izvor... Antologia de proză ANAMAROL - SCRIPTA MANENT este fără îndoială o imagine profundă a talentului autorilor, care se afirmă năvalnic, surprinzând atâtea ipostaze ale trăirii noastre de zi cu zi - bucurii, tristeți, îndoieli și speranțe. Editor Rodica Elena LUPU Membră Uniunea
ANTOLOGIE DE PROZĂ ANAMAROL, VOLUMUL 6 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369905_a_371234]
-
E înmormântat de preoți catolici, slujba fiind oficiată în maghiară și latină. Atanasie a murit mâhnit ducând cu el în mormânt porecla de Satanasie dată de mitropolitul Dositei al Ierusalismului. De nobilul Gavril Nagszegi nu se mai știe nimic din izvoarele istorice. Se pare că moare singur și trist peste câțiva ani, meditând că a pătimit pentru adevărata credință pe care a apărat-o în fața autorităților austriece și a dietei ardelene maghiare. La 1761-1763 austriecii au rezolvat și problema bisericiilor și
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
e rușine, Nu mai mănânce pâine din cuptor, Oriunde îl aud tresaltă-n mine Sufletul ca un izbuc din dor! Și alte imnuri știu că sunt frumoase Și alte imnuri sunt adevărate, Dar imnul meu a flori de leac miroase, Izvoare curg spre gurile însetate... Cântați-l dar, nu-i nimeni în măsură, Să-nchidă adevărul sub zăbrele Cu lacăte pe gânduri și pe gură, Să interzică Imnul țării mele! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: E unul singur imnul țării noastre... / Nicolae
E UNUL SINGUR IMNUL ȚĂRII NOASTRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369941_a_371270]
-
la care lucrau mulți muncitori. Aveam să cunosc frumusețea peșterii Gaura cu Muscă, locul unde s-ar fi ascuns acel balaur urmărit de viteazul Iovan Iorgovan, dar și locul de pripas al muștei columbace. La baza acestei peșteri există un izvor cu apă potabilă care însă a început să-și piardă calitățile din cauze încă neelucidate. Mergeam în zilele de vară la plaja deschisă de pe malul Dunării, căci în acea vreme barajul hidrocentralei Porțile de Fier încă nu era terminat și
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
cu adevărat, corabia mântuirii noastre, pe care creștinul este chemat să străbată marea vieții acesteia, avându-L drept Cârmaci pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin fiecare nouă biruință împotriva păcatului și prin fiecare nouă virtute dobândită, el se apropie de Izvorul și ținta lor - Iisus Hristos Domnul - și de Cel care pe toate le „plinește“ și le desăvârșește - Sfântul Duh. Ținta este și cale, osteneala este răsplată în sine însăși, pentru că fiecare virtute nu doar că îl apropie pe om de
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
la înfiere, am fost plăs¬muiți din nou, de sus, ca să spun așa, și am lepădat povara grea și urât mirositoare a pă¬ca¬te¬lor. Prin Duhul Sfânt avem so¬boare de preoți, avem cete de în¬vățători. Din izvorul acesta a-vem și darurile descoperirilor și harul vindecărilor. De aici își au obârșia și toate celelalte cu câ¬te se împodobește biserica“. Despre Duhul Sfânt în darurile, roadele și harismele Sale Darurile nenumărate și di¬ver¬se ale Duhului Sfânt
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
atunci, zărești, a vieții disperare. Până atunci, nimic să nu te înspăimânte Căci plin de răni este și-un munte, Și dacă ele, în el nu s-ar afla Nimeni în vârful lui nu ar urca. Privește apa lină de izvor Să vezi ce-nseamnă al ei dor, Căci ea din sânul care pleacă Nu mai revine niciodată. Tu guști din sânul ce-l iubești, cu însetare Dar când nu-l ai găsești în altul alinare, Și-atunci, fără să vrei
PRIVEŞTE SPRE TINE de ANA SOARE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369977_a_371306]
-
ce-am greșit, Păcatul căruia întâmplător m-am zămislit, Rog ploaia să renască-n mine râuri de iubire, Câmpii întinse, vise pure, călduroasa fericire. Mai am un gând, pe cărări deșarte, rătăcit, Să înțeleg firul ierbii și apa rece de izvor, Cărora necondiționat, mereu m-am spovedit, Cu inima deschisă și cuprins mereu de dor. Referință Bibliografică: SPOVEDANIE / Dan Ioan Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Ioan Groza
SPOVEDANIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369981_a_371310]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > BLESTEM EFEMER Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cât de scumpă e viata unei lacrimi, Când nici in amintiri nu mai poate să plângă? Izvorul durerii i-a secat în vulcanul iubirii Și cerul curge prin ea ploaie de rouă. Nestăpânită de oameni e puterea lacrimii Ce-și unește suferința cu Universul, Când din insăși durerea ei va dispare, va ști Că inima i-a
BLESTEM EFEMER de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369988_a_371317]
-
artist: Maria Doina Cubleșan, "BRÂNCUȘI-OMAGIU" ulei pe pânză 150/110 cm și gândul prin daltă trecea râzând lumii frumusețea... har profunzime înțelepciune și zâmbetul ființei artistului vibrează aici și pretutindeni între răsărit și apus Rodul mâinilor sale prin Voința Lui izvoarele cântecului pietrei a lemnului a bucuriei de a fi dalta prin care mâna dăruie cerul privitorului pasărea infinitul cumințenia pământului și dincolo de toate inima sufletul spiritul celui ce poarta o deschide sărutului dintre minte credință încrederea în a fi veșnic
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370016_a_371345]
-
Acasa > Versuri > Iubire > NEMURITORI Autor: Ana Soare Publicat în: Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Iubitul meu... Am să le scriu poate-o scrisoare sau pe o filă la-ntâmplare, că uneori, izvorul ce curgea prin mine era o lacrimă ce izvora din tine. Să știe cei ce admirau în mine, viața că uneori eram doar lacrima ce-ți mângâia obrazul dimineața, și-apoi se strecura ușor pe buza ta ce o sorbea
NEMURITORI de ANA SOARE în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370072_a_371401]
-
statornicit în cuvânt! Din marginea Dorului, până pe creste, În zi de dulce și în zi de post Prin țara aceasta, durută cum este, Toate potecile îl știu pe de rost, Din amontele gândului, până-n aval, Setea pe care-o astâmpără izvoarele, În sunet de bucium, sara pe deal Când adorm fericite fecioarele, Spre tine-și înalță ruga fierbinte Ca pe-o minune să te atingă, Mihai Eminescu-două cuvinte, Toate apele mării nu pot se le stingă; Ce simplu e numele tău
EMINESCU de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370058_a_371387]
-
și cavale, „Timpul" din tipar va ști să grăiască Eternitatea gândurilor sale. De doru-i doinește lira în cuvânt, Iar iubirea îl cheamă din vecie, Când flori lăcrimează pe mormânt, Cu tristețea ce plouă-n poezie. Dorul tremură-n unde pe izvoare Și freamătă-n păduri cutreierate, Iar codri-și lasă dorința în chemare, Cu ploi de frunze-n toamne repetate. Tristețea vibrează-n suflet fremătând, La confrați români, când e omagiat Poetul cu suflet de doruri flămând Și de poezie, veșnic
OMAGIERE EMINESCIANĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370065_a_371394]
-
a îngrijit de ce-a ce- creat sub Soare Pomi și ierburi s-aibă omul, pentru trupul său, mâncare Apoi păsări și-animale ; însă dintre-acestea toate Să își ia cu cumpătare numai din cele curate ! Ne-a dat apa din izvoare, cu ea să ne răcorim Fără bani și fără cereri, numai să n-o murdărim ! A dat mâncare pentru trup, să mâncăm pentru-a trăi Nu să dăm în îmbuibare...ci pentru-a putea munci ! Stă scris în Sfânta Scriptură
VREI O SĂNĂTATE CERTĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370064_a_371393]
-
în Cer, sau amăgit... N.B. : Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice, spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura pe unii semeni de-ai noștri. Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev." Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Vrei o sănătate certă ? Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Paulian Buicescu : Toate
VREI O SĂNĂTATE CERTĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370064_a_371393]