5,988 matches
-
inițiat o vastă acțiune secretă de falsificare, sustragere și înlocuire de documente incriminatorii pentru a minimaliza răspunderea regimului pentru crimele comise împotriva evreilor din România și Ucraina. Documentele false urmăreau să arunce vina în primul rând pe germani și pe legionari pentru execuțiile în masă comise de armata și jandarmeria română la Iași, în Basarabia și în Ucraina. Falsificarea documentelor urmărea nu numai problema evreiască, ci și absolvirea post-factum a regimului de cealaltă mare crimă - înfeudarea țării intereselor germane, participarea la
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
de la Aiud, Ghencea, Pitești și altele, pentru bărbați, și Mislea pentru femei. În temnița de la Pitești, dincolo de regimul dur de închisoare, li s-a aplicat deținuților și un regim de îndoctrinare politică prin pedepse corporale, sub supravegherea a doi „instructori”: legionarul Țurcanu și evreul Fuchs. Doi deținuți sioniști au rămas dispăruți. Ultimii judecați au fost membrii organizației sioniste de stânga Hașomer Hațair care au fost trimiși la „reeducare” la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Câțiva dintre ei nu s-au mai întors. Regimul
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
albastre", principalul săptămânal al Partidului comunist. Însă în 1936 a trecut la extrema opusă, probabil sub influența lui Mihail Polihroniade, devenind membru al Mișcării Legionare. A deținut funcția de director al Teatrului Național din București în timpul participării la guvernare a legionarilor. După ce armata, la ordinele generalului Antonescu, a zdrobit rebeliunea legionară, Acterian a fost întemnițat în penitenciarul de la Lugoj, unde a reușit să finalizeze în anii 1941-1943 cea de-a doua monografie despre Molière, publicată însă abia după 1989. La intervenția
Haig Acterian () [Corola-website/Science/302789_a_304118]
-
așa că, spune Silviu Brucan, "„eram siliți să facem față concurenței. Bătălia pentru cititori era aprigă”". Mai mult decât atât, ceea ce se poate lesne vedea din paginile ziarului este că, limba de lemn nu-și făcuse încă apariția, iar "„dușmanii poporului”" (legionari, universitari, chiaburi și moșieri etc.) erau aspru și violent criticați. În perioada de aproximativ opt ani (1944-1951), materialele aveau un pronunțat atac asupra "„ororilor antonesciene”" și a legionarilor. Fără îndoială însă, atacul comunist avea în vizor pe oricine era sau
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
că, limba de lemn nu-și făcuse încă apariția, iar "„dușmanii poporului”" (legionari, universitari, chiaburi și moșieri etc.) erau aspru și violent criticați. În perioada de aproximativ opt ani (1944-1951), materialele aveau un pronunțat atac asupra "„ororilor antonesciene”" și a legionarilor. Fără îndoială însă, atacul comunist avea în vizor pe oricine era sau se considera necomunist, decretând în acesta un "„dușman al poporului”". Cu alte cuvinte, aveai la îndemâna doua căi, fie te supui orânduirii impuse cu forța de socialiști, te reeduci
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
de Silviu Brucan, sugerează din titlu ideea de zdrobire, de nimicire a "„fiarei naziste și a uneltelor ei din țară”". Acest text vetuperant nu făcea altceva decât să îndemne "„clasa muncitoare din România”", să lupte împotriva "„călăilor naziști, antonescieni și legionari”", cu scopul de "„a ridica România democrată de mâine”". Pentru a accentua și demonstra cele spuse mai sus referitor la textul semnat de Brucan, iată în continuare un scurt fragment: Pe prima pagină apăreau de obicei articole acuzatoare ce instigau
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
inițiat o vastă acțiune secretă de falsificare, sustragere și înlocuire de documente incriminatorii pentru a minimaliza răspunderea regimului pentru crimele comise împotriva evreilor din România și Ucraina. Documentele false urmăreau să arunce vina în primul rând, pe germani și pe legionari, pentru execuțiile în masă comise de armată și jandarmerie la Iași, în Basarabia și în Ucraina. Falsificarea documentelor urmărea nu numai problema evreiască, ci și absolvirea post-factum a regimului de cealaltă mare crimă, înfeudarea țării intereselor germane, participarea la război
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945,pentru participarea activă la mișcarea legionara, dus la București și eliberat pe 30 iulie 1945 în urmă presiunilor bisericii. Apoi a fost arestat în 14 mai 1948, pentru ajutorul dat luptătorilor anticomuniști,foști legionari pregătiți și parașutați de americani în Munții Făgărașului. Atât pentru aceste fapte, cât și datorită notorietății sale,este schingiuit o lună și jumătate, silit să dea repetate declarații, fiind apoi eliberat (v. G.Enache, Părintele Arsenie Boca în atenția poliției
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
și să le recunoască drepturilor lor de-a primi pământuri la întoarcerea din război. N-a existat nici-un moment în care un comandant care a cerut pornirea unui marș asupra Romei să fi fost refuzat, nici un singur moment în care legionarii să se alăture Senatului. Au ales să urmeze nume precum Sulla, Pompei și Cezar, si nu idealurile antice ale Republicii. Singurul lucru care-i ținea împreună era legătură dintre ei. Neputința Senatului de a vedea nouă realitate l-a costat
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
una dintre principalele preocupări ale regelui. Spre sfârșitul domniei Carol a fost un rege autoritar, dizolvând partidele în 1938 și înființând unul subordonat regelui, numit Frontul Renașterii Naționale. Fiind cunoscut pentru atitudinea sa potrivnică atât către comuniști cât și către legionari, uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu se presupune că ar fi fost din comanda sa. Al patrulea rege din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen și ultimul, a văzut lumina zilei la 25 octombrie 1921 la Sinaia fiind fiul legitim al prințului moștenitor Carol și
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
la sesizarea Asociației Foștilor Deținuți Politici (AFDP), i-a instrumentat lui Nicolschi un dosar penal de inculpare pentru abuzuri în funcție și crime. În două interviuri în presă, Nicolschi s-a declarat nevinovat, susținând că el a luptat numai împotriva legionarilor și fasciștilor. Direcția I de Cercetări Penale a emis la 15 aprilie 1992 o citație pe numele lui Nicolschi, pentru audieri, citația fiindu-i înmânată personal în aceeași zi de procurorul Șerban Niculescu. Alexandru Nicolschi a decedat în somn în
Alexandru Nicolschi () [Corola-website/Science/304574_a_305903]
-
este denumirea dată celor trei legionari, Nicolae Constantinescu, Doru Belimace și Ion Caranica care l-au asasinat, la 29 decembrie 1933, pe peronul gării de la Sinaia, pe prim-ministrul României Ion Gheorghe Duca. Cuvântul "nicador(i)" este un acronim format din primele litere din prenumele a
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
Duca. Cuvântul "nicador(i)" este un acronim format din primele litere din prenumele a doi dintre autorii asasinatului și primele două litere din numele de familie al celui de-al treilea: Nicolae Constantinescu, Caranica Ion, Doru Belimace. Atitudinea ostilă față de legionari a forțelor politice principale din țară, liberali și țărăniști, era întărită din afară de guvernul francez, care privea cu îngrijorare, prin reprezentanța sa de la București, întărirea mișcării naționaliste și o oarece creștere a sentimentului antifrancez printre români. El era legat în
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
Franței în această parte a Europei. În vara anului 1933, I.G. Duca a făcut o vizită la Paris, unde s-a angajat să termine cu "problema legionară" dacă va ajunge prim ministru, declarație complet neinspirată, care va fi exploatată de legionari, în sprijinul ideii că "politica și economia României sunt guvernate de marea finanță iudeo-masonică". Nicolae Titulescu, printr-o telegramă secretă, datând din 9 decembrie 1933, notifică ambasadorului d'Ormesson, iminenta desființare a Gărzii de Fier, subliniind că în caz contrar
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
cu moartea pentru marii corupți, răspunderea ministerială, eliminarea clienților politici din consiliile de administrație ale marilor întreprinderi de stat, etc... Cât despre violență și teroare, presa vremii arată că ea venea din partea guvernului, dat fiindcă numai în campania electorală, șapte legionari sau simpatizanți fuseseră împușcați din spate, de "jandarmi neidentificați", după cum vor stabili anchetele ulterioare. (Virgil Teodorescu, Constantin Niță, Nicolae Bălăianu, Toader Toma, Gheorghe Bujgoli, Vasile Nedelcu și Sev. Fârdea) Din punct de vedere juridic, acest jurnal de dizolvare a Gărzii
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
și Sev. Fârdea) Din punct de vedere juridic, acest jurnal de dizolvare a Gărzii de Fier era un nonsens, dat fiindcă ea fusese dizolvată anterior, în 1931, împreună cu Legiunea Arhanghelului Mihail, fără a mai fi reînființate oficial. Denumirea sub care legionarii participau la alegeri era "Gruparea Corneliu Codreanu", nume sub care erau înscriși la Comisia Electorală Centrală, în consecință, actul emis de guvern nu ar fi trebuit să aibă consecințe asupra legionarilor. Cu toate acestea, guvernul era decis să stopeze participarea
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
fără a mai fi reînființate oficial. Denumirea sub care legionarii participau la alegeri era "Gruparea Corneliu Codreanu", nume sub care erau înscriși la Comisia Electorală Centrală, în consecință, actul emis de guvern nu ar fi trebuit să aibă consecințe asupra legionarilor. Cu toate acestea, guvernul era decis să stopeze participarea legionarilor la alegeri. În conscință, a anulat toate listele electorale ale legionarilor, puțin înainte de alegeri, pentru ca aceștia să nu încerce să participe pe alte liste. De asemenea, poliția a operat numeroase
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
participau la alegeri era "Gruparea Corneliu Codreanu", nume sub care erau înscriși la Comisia Electorală Centrală, în consecință, actul emis de guvern nu ar fi trebuit să aibă consecințe asupra legionarilor. Cu toate acestea, guvernul era decis să stopeze participarea legionarilor la alegeri. În conscință, a anulat toate listele electorale ale legionarilor, puțin înainte de alegeri, pentru ca aceștia să nu încerce să participe pe alte liste. De asemenea, poliția a operat numeroase arestări printre legionari. Memorialiștii legionari vorbesc despre 18 - 20.000
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
înscriși la Comisia Electorală Centrală, în consecință, actul emis de guvern nu ar fi trebuit să aibă consecințe asupra legionarilor. Cu toate acestea, guvernul era decis să stopeze participarea legionarilor la alegeri. În conscință, a anulat toate listele electorale ale legionarilor, puțin înainte de alegeri, pentru ca aceștia să nu încerce să participe pe alte liste. De asemenea, poliția a operat numeroase arestări printre legionari. Memorialiștii legionari vorbesc despre 18 - 20.000 de persoane, chiar și Corneliu Zelea Codreanu susține această cifră. Comunicatul
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
acestea, guvernul era decis să stopeze participarea legionarilor la alegeri. În conscință, a anulat toate listele electorale ale legionarilor, puțin înainte de alegeri, pentru ca aceștia să nu încerce să participe pe alte liste. De asemenea, poliția a operat numeroase arestări printre legionari. Memorialiștii legionari vorbesc despre 18 - 20.000 de persoane, chiar și Corneliu Zelea Codreanu susține această cifră. Comunicatul guvernului vorbește despre 1700 de arestări. În realitate, numărul a fost cel puțin dublu. Eliminând din competiție o importantă grupare de opoziție
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
era decis să stopeze participarea legionarilor la alegeri. În conscință, a anulat toate listele electorale ale legionarilor, puțin înainte de alegeri, pentru ca aceștia să nu încerce să participe pe alte liste. De asemenea, poliția a operat numeroase arestări printre legionari. Memorialiștii legionari vorbesc despre 18 - 20.000 de persoane, chiar și Corneliu Zelea Codreanu susține această cifră. Comunicatul guvernului vorbește despre 1700 de arestări. În realitate, numărul a fost cel puțin dublu. Eliminând din competiție o importantă grupare de opoziție care conta
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
din sufragii, după anunțarea rezultatelor, începând eliberarea celor arestați. Arestarea unui număr atât de mare de persoane fără mandat, a fost însoțită de excese ale poliției, însoțite de bătăi și torturi, răzbunări personale, arestarea de persoane fără nici o legătură cu legionarii, ceea ce a creat mari nemulțumiri în rândul legionarilor, fără a mai vorbi de excluderea din Parlament și din viața politică. În fața acestui abuz, nemaiîntâlnit în istoria democratică a României, gen. Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul a emis o circulară, în data de 10
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
arestați. Arestarea unui număr atât de mare de persoane fără mandat, a fost însoțită de excese ale poliției, însoțite de bătăi și torturi, răzbunări personale, arestarea de persoane fără nici o legătură cu legionarii, ceea ce a creat mari nemulțumiri în rândul legionarilor, fără a mai vorbi de excluderea din Parlament și din viața politică. În fața acestui abuz, nemaiîntâlnit în istoria democratică a României, gen. Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul a emis o circulară, în data de 10 decembrie 1933, ora 6.30, circulară emisă în numele
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
din viața politică. În fața acestui abuz, nemaiîntâlnit în istoria democratică a României, gen. Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul a emis o circulară, în data de 10 decembrie 1933, ora 6.30, circulară emisă în numele Căpitanului, îndemnând la liniște : Încă din închisoare, unii din legionarii închiși au început să se gândească la răzbunare. Unul dintre aceștia a fost Nicolae Constantinescu, originar din Galați, economist de profesie, licențiat al Academiei Comerciale, era candidat al "Grupării Corneliu Codreanu" pe listele din Făgăraș. Încă din închisoare, unde fusese
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
descrie în felul următor pe Nicolae Constantinescu: Echipa odată formată, nu a trebuit decât să facă rost de arme, și să aștepte un moment favorabil. Deși de atunci și până în ziua de azi se vorbește de revolvere, denumirea este improprie. Legionarii nu au utilizat decât ocazional revolvere (tip Colt) ci pistoale semiautomate, cel mai adesea Beretta și Steyr. De această dată însă, cei trei dispuneau de un revolver "St. Etienne" cal. 8mm ("Adevărul" de a doua zi susține că era de
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]