5,718 matches
-
cărei acții le emitea o haute banque... papa Stroussberg. Plasat-au acei oameni fondurile lor disponibile în acții Stroussberg? Ce să plaseze când n-aveau nimic? Dar au plătit poate primul vărsământ și au jucat asupra diferenței, pe prime până la liberarea integrală a acției sau, și mai rău, au căpătat un număr de acții gratis pentru iscălitura pusă sub documentul primitiv al fondațiunii. Dând Dumnezeu s-avem și noi bursă în țară, vom avea ocazia de-a descoperi manoperile încîlcite ale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adecă acțiile s-au suit - Deport. Diferența e în favorul lui B, cumpărător în numerar și vânzător pe timp, adecă acțiile au scăzut - Report. Specula pe timp Specule fixe, cu prime. Cumperi sau vinzi o hârtie de valoare a cării liberare trebuie să aibă loc la un timp fix contra numerar. Lichidație, regulare, 15, 30 a lunii. Vrei să *** lichidarea, faci report. Speculanții, zice C[o]urtois 1) au efecte, n-au bani 2) au bani, n-au efecte 3) n-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vărsământ vând titlurile lor a tout prix sau se vând pentru ei. Se naște firește o mișcare de baisse din care cei abili știu a profita, până ce hausse își reia cursul. Aceleași oscilațiuni se nasc la orice nou vărsământ, până la liberarea întreagă a acției, care sfârșește prin a rămânea în mînile unui capitalist serios. În măsura în care această acție are o valoare sigură speculația se depărtează de ea, o părăsește pentru alta și acția se clasează; prețul ei se regulează prin venitul pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spre a se convinge că noi n-am uitat și nu putem uita și partea de recunoștință pe care o datorăm Rusiei. În studiile noastre asupra situației am amintit că d-abia cu sfărâmarea cetăților de pe malul Dunării și cu liberarea navigației pe acest fluviu a început a se dezvolta agricultura noastră și s-a pus cu chipul acesta primele temelii ale dezvoltării noastre intelectuale, înlesnindu-ni-se mijloacele d-a ne pune în legătura cu Occidentul. {EminescuOpXI 63} Asemenea, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost luat de acolo de la muncă și dus la colonia de muncă Peninsula, unde o lună de zile am fost ținut Într-o izolare strictă. N-am avut voie să stau de vorbă cu nimeni. Așa se făcea. Toată lumea Înainte de liberare trebuia să stea În izolarea aia, să nu ia contact cu nimeni. Eu Însă, Înainte de liberare, am mai vorbit cu unul și cu altul. Că fac o paranteză: după ce s-a terminat Canalul și cei cu pedepse mari au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de zile am fost ținut Într-o izolare strictă. N-am avut voie să stau de vorbă cu nimeni. Așa se făcea. Toată lumea Înainte de liberare trebuia să stea În izolarea aia, să nu ia contact cu nimeni. Eu Însă, Înainte de liberare, am mai vorbit cu unul și cu altul. Că fac o paranteză: după ce s-a terminat Canalul și cei cu pedepse mari au fost trimiși la Aiud și la mine, la Baia Sprie, la Valea Nistrului și așa mai departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
merge cu mașina... Da’ cu mașina parcă te mai siești, da’ noi așa de bine ce-am venit... nici n-am zis că merg pe jos, de bucurie că am scăpat și eram liberi... Ce ați făcut după aceea? După liberare am mai stat un an, doi, m-am mai aranjat și eu, da’ m-am gândit că de acum trebe să mă căsătoresc... Eram băieți mai mulți În situația asta... Și m-am căsătorit, am stat vreo două luni la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
forma prin rivalitățile lor politice, naționale și religioase un pericol mult mai mare pentru liniștea Europei decât letargia acestor provinții, produsă prin apăsarea semilunei. Contra acestor eventualități există un singur mijloc - o Confederațiune Dunăreană, ca rezultatul cel mai firesc al liberării acestor provinții. Dar care este puterea ce prezintă destule garanții civilizației europene pentru a fi însărcinată cu protectoratul acestor provinții? Desigur că numai Austria. Să nu ni se răspundă că Rusia s-ar opune. Prin rezistența continuă a Europei, Rusia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
chinurile celor de un neam și de o lege cu ea fără să poată interveni în favorul lor; ea este silită de a protesta contra tuturor insinuațiunilor că ar avea planuri ambițioase. Să cercăm a o prinde de cuvânt. În schimbul liberării coreligionarilor săi, ea să declare că renunță la supremația asupra unei eventuale Confederații Dunărene. Și, dacă visul politicei militare rusești este într-adevăr Constantinopolul, Rusia poate să amâne cucerirea acestui oraș, urmându - și cuceririle în Asia și venind dinspre Asia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate avea în vreme constituționalismului, în favoarea echității. Acest cavalerism - și nu interesele raselor domnitoare din Austria - va fi dictat închiderea portului de la Kleck, prin urmare inaugurarea unei echitabile neutralități față cu mâna de viteji cari se luptă peste Dunăre pentru liberarea lor. Liberarea și cosolidarea lor implică un pericol pentru monarhia austro-ungară, dar acest pericol împăratul mai bine voiește să-l întîmpine în luptă dreaptă decât prin apucăturile minciunoasei diplomații. Ne vom aminti de aceea cu drag acele trăsături curate a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în vreme constituționalismului, în favoarea echității. Acest cavalerism - și nu interesele raselor domnitoare din Austria - va fi dictat închiderea portului de la Kleck, prin urmare inaugurarea unei echitabile neutralități față cu mâna de viteji cari se luptă peste Dunăre pentru liberarea lor. Liberarea și cosolidarea lor implică un pericol pentru monarhia austro-ungară, dar acest pericol împăratul mai bine voiește să-l întîmpine în luptă dreaptă decât prin apucăturile minciunoasei diplomații. Ne vom aminti de aceea cu drag acele trăsături curate a inimei sale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sârbilor, poporului său, un moștean {EminescuOpIX 179} al tronului. Pronia dumnezeiască au voit ca tunurile să vestească nașterea moștenitorului în aceiași vreme în care tunurile părintelui său răsună în toate părțile granițelor noastre, spre dobândirea renașterei scumpei noastre patrii și liberarea poporului sârbesc. În acest fericit eveniment, pe care Dumnezeu ni-l trimite în zile grele, noi salutăm gagiul de biruință a sfintei noastre cauze, care se află în hotărâtoare luptă cu cei mai aprinși ai noștri protivnici. Fie deci cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bizantin. Austria câștigase pe acest teren mult. Cu toate acestea videm și aici că influența austriacă în Orient cedează încet - încet celei rusești, cum Rusia câștigă provinție după provinție, cum le liberează cel puțin de sub domnia turcească, cum în această liberare e secundată de puterile Europei, de engleji, de frațuji ș. a. Se poate spune că revoluția franceză și coalițiunea contra ei, Napoleon I și coalițiunea contra lui au fost trepte pe scara cea mare a înaintării rusești. Dacă prin pacea de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și Litvania, i-ar fi alungat ca pe celți, basci și valizi din așezările lor de astăzi în pustietăți, prefăcîndu-i în rarități istorice? Urmând acestei tendențe egoistice, Europa apuseană au jucat totdeauna fals față cu turcii și au gândit la liberarea creștinilor de sub jug numai atunci când i-ar fi putut căpăta sub mînile ei și abate de la ortodoxie. când Constantinopolul era încunjurat de turcii împresurători, Europa au vorbit către el mai aceleași cuvinte ca și diavolul Mîntuitorului: " Stăpânirea preste tot ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din mișcările câte s-au întîmplat vrodată în Rusia. Ziceți din contra împreună cu noi: Dacă țarul va refuza de a se pune în fruntea poporului și de-a împăca conștiința publică, dacă nu va voi să meargă cu noi spre liberarea fraților noștri, ei bine, atunci: "Jos țarul! Atunci el nu mai este al nostru, glasul sângelui n-au vorbit în el, față cu entuziasmul nostru el a rămas rece". Și să se ia bine aminte că acestea le scrie un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
te lucrează cu chestii mult mai nasoale. — Chiloții tăi au sifilis, țipă altcineva și rîde ca un măgar. — Ce te uiți așa la ei, ascunde naiba mai repede jegul ăla, țipă un caporal. Nu-i arunca, că se restituie la liberare. În timp ce jucăm fotbal printre paturi cu perechea de chiloți, cineva Întreabă destul de precipitat unde e WC- ul. I se indică șirul de cabine aflat la 20 de metri În spatele dormitoarelor. Neizolate, fără ferestre și cu uși batante care abia dacă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
despre război - acele producții ale căror estetică și respect pentru adevărul istoric sînt aruncate În derizoriu de intenția naționalist-propagandistică. Doar că noi nu avem bărbi false, iar vestimentațiile sînt autentice, nu sînt piese de recuzită. Cineva strigă spre noi „Hai liberare!“, probabil vreun tînăr localnic care n-a apucat să uite armata. O altă voce Întreabă veteranii care e AMR-ul (AMR, În argoul soldățesc, e un acronim pentru zilele care Au Mai Rămas - un fel de indice de tristețe), iar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
faze tari. — O-o-o, răcaneee, bagă niște flotări, țipă ei. Mă prefac că fac niște flotări În mare viteză, În timp ce Andi Îmi face semn să o Întindem. Unde? dau eu din cap. Spre centru, dă el din buze. Hai liberare! se aude din ceață, În urma noastră. — Răcaneee, s-a lungit armata! — Aha! zic eu. S-a lungit pe mă-ta... Alergăm după tramvai, Îl prindem și mergem patru stații, coborîm la Universitate, dar entuziasmul e destul de temperat, pentru că lucrurile nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
militare, În care se fac glume proaste pe seama răcanilor. Noroc că sînt santinelă. Sau planton. Sau ceva. Noroc că trenul nici n-a ieșit bine din gara Caracal, cu cîteva salbe de capete tunse nefericit scoase pe geamuri, răcnind Hai liberare! aproape de să spargă ferestrele micuței gări, că m-am trezit cu comandantul de baterie peste noi, care mi-a făcut semn să ies pe culoar. — Bă, nu’ș cum să-ți zic io ție, dar ia fi un pic atent
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
armată mai ai, răcane? Mă ia repede și nu reușesc să socotesc: Nu știu, frate. Multă rău de tot. Am uitat. RÎsetele și chiotele tulbură din nou liniștea foșnitoare a nopții. Undeva la un etaj se trîntește o fereastră. — Hai liberare! Ia și bagă o bere. — Ole-ole-ole, Ceaușescu nu mai e! E deja foarte tîrziu, cheful se sparge. A fost o seară plină, instructivă, nu e de mirare că merg clătinîndu-mă binișor pe picioare, sînt foarte obosit. Nu doarme, se uită
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un sunet de vreasc: trosc! Șocul loviturii Îl aruncă Într-o beznă albă (de parcă În capul lui s-a instalat un fel de iarnă). RÎde. Nu mai e emisie, cre’ că s-a-ntors Ceaușescu și au scurtat iar programul TV. Hai liberare! Iupiii... Cam asta e! Rică rîde, pocnindu-se cu palmele peste genunchi. Laur nu-și permite mișcări bruște, pentru că din nas Îi ies două sîrme lungi, la capătul cărora (momentan, aflat undeva În sinusuri) se află un medicament care ar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
proprii, considerând războiul pornit de Austro-Ungaria ca „un război de negațiune a principiului naționalităților“. Trebuia să se țină seama de „instinctul maselor“, ce se manifesta cu acea putere elementară care aduce marile izbânzi sau provoacă marile catastrofe. Lozinca lui era: „liberarea Ardealului și această țintă se identificase cu idealul nostru național [...]. A merge împotriva AustroUngariei însemna a grăbi realizarea unui proces istoric inevitabil“. Se aprecia că, în acele împrejurări, era mai ușor de câștigat și de păstrat Ardealul decât Basarabia. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca situația fiecărui minor să fie analizată în consiliul profesoral, la sfîrșitul fiecărui an școlar, precum și înainte de împlinirea vîrstei de 18 ani. Potrivit prevederilor legii penale și în baza hotărîrii consiliului profesoral, directorul centrului va propune instanței competente, după caz, liberarea minorului înainte de a deveni major, ori prelungirea internării după data cînd va deveni major, dacă aceasta este necesar pentru terminarea învățăturii și desăvârșirea pregătirii profesionale în una din formele prevăzute în art. 8. Dacă nu se propune liberarea minorului înainte
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
după caz, liberarea minorului înainte de a deveni major, ori prelungirea internării după data cînd va deveni major, dacă aceasta este necesar pentru terminarea învățăturii și desăvârșirea pregătirii profesionale în una din formele prevăzute în art. 8. Dacă nu se propune liberarea minorului înainte de a deveni major, ori prelungirea internării după această dată, directorul centrului va pune pe minor în libertate la împlinirea vîrstei de 18 ani, potrivit legii penale. Data liberării minorului se comunică instanței care a luat măsura educativă
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
formele prevăzute în art. 8. Dacă nu se propune liberarea minorului înainte de a deveni major, ori prelungirea internării după această dată, directorul centrului va pune pe minor în libertate la împlinirea vîrstei de 18 ani, potrivit legii penale. Data liberării minorului se comunică instanței care a luat măsura educativă. Art. 30. În centrul de reeducare funcționează, pentru școala generală și școala profesională, un singur consiliu profesoral. Componența, atribuțiile și modul de funcționare a consiliului profesoral sunt cele stabilite pentru școlile
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]