40,824 matches
-
aceste măsuri de încurajare a stabilirii românilor în Dobrogea erau împiedicate chiar de către autoritățile centrale care i-au întors din drum pe românii veniți în Dobrogea din Banat și Țara Oltului sau locale care refuzau să pună la dispoziția coloniștilor loturi pentru construcția caselor 694. În aceste condiții, în județul Constanța, până în anul 1897, "numai câteva sate au fost formate de coloniști"695, printre acestea fiind localitățile: Doirani, Făgărașul Nou, Topolog, Muleiova, Arabagi și Urluia 696. Pe lângă toate acestea, "participarea românilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ar exista antrepozite care să fie necontenit aprovizionate cu grâne și cărbuni, tot-o-dată iarna, s-ar putea deposita mărfurele din străinătate care vin pentru România"930. În vederea unei rapide dezvoltări economice a plășii Sulina, administratorul Ștefan Sturdza propunea oferirea de loturi de teren în Delta Dunării pentru agricultorii ce ar dori să se stabilească aici. Astfel, "oferindu-se reale avantage coloniștilor, punându-le chiar și capitaluri la dispoziție, pentru canalisări, facere de drumuri (...) aceste pustiuri în curându ar deveni (...) fertile chiar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
împreună cu alți cinci români transilvăneni, solicitau prefecturii județului Constanța acordarea unor locuri de casă "având dorința de a ne stabili cu domiciliul în orașul Constanța"1690. Prefectul Remus N. Opreanu avea să înainteze cererea respectivă primăriei orașului Constanța, sugerând ca loturile acordate să fie situate "pe calea Mircea cel Mare, începând de la marginea actuală a orașului, pe partea dreaptă, vis-a-vis de grădina Beledie"1691. După alegerea domnului Ion Blebea, lucrările ședinței Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor au continuat cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
depuse pentru construirea liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă și pentru amenajarea portului Constanța. Într-un articol din 23 august 1892, săptămânalul Constanța prezenta o situație privitoare la o mai veche hotărâre a consiliului comunal al orașului Constanța privind acordarea unor loturi de teren funcționarilor din Constanța pentru construirea de locuințe. În cuprinsul articolului se preciza faptul că "sunt aproape doi ani de când funcționarii din Constanța au cerut primăriei să le vândă locuri pentru a construi case"1696. Consiliul comunal a aprobat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
construirea de locuințe. În cuprinsul articolului se preciza faptul că "sunt aproape doi ani de când funcționarii din Constanța au cerut primăriei să le vândă locuri pentru a construi case"1696. Consiliul comunal a aprobat această cerere, stabilind prețul și suprafața loturilor, urmând ca "plata acelor loturi să se facă în rate"1697. În ciuda acestei decizii a consiliului comunal, "de acum doi ani, și până astăzi, vedem însă că nu s-a plănuit nimic, așa că se adeveresce până la un punct, că locurile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
articolului se preciza faptul că "sunt aproape doi ani de când funcționarii din Constanța au cerut primăriei să le vândă locuri pentru a construi case"1696. Consiliul comunal a aprobat această cerere, stabilind prețul și suprafața loturilor, urmând ca "plata acelor loturi să se facă în rate"1697. În ciuda acestei decizii a consiliului comunal, "de acum doi ani, și până astăzi, vedem însă că nu s-a plănuit nimic, așa că se adeveresce până la un punct, că locurile promise atunci, în ajunul unor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
procesului de împroprietărire derulat de către diferitele guverne în Dobrogea era evidențiată prin constatarea că "unor indigeni" li se atribuiseră de către comisiile de împroprietărire "câte 50 până la 200 de hectare"2166, în timp ce, "în satele românești, legea [ce prevedea parcelarea terenurilor în loturi de câte 10 hectare, n.n.] se aplica cu strictețe"2167. În aceste condiții, "locuitorilor plugari care veneau de peste Dunăre să ceară împroprietărirea în acest județ, li se refuza și se puneau pe goană, iar terenurile rămâneau necultivate și neproductive"2168
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pământurile s-ar fi distribuit numai indigenilor prin indigeni înțelegând pe locuitorii de orice naționalitate găsiți în Dobrogea la anexare aceasta n-ar fi fost nici un rău, dar, cu acte preparate de diferite primării, se înscriseră pe nume fictive numeroase loturi care, pe urmă, se speculară de câțiva agenți administrativi, prin acte de cumpărare"2172. În ciuda acestor neajunsuri, se aprecia că "județul Tulcea este un județ foarte bogat și dacă se vor fixa brațele ce-i trebuie și se va da
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la București, prilej cu care a avut loc "o manifestație grandioasă organizată de către funcționarii și meseriașii din Constanța"2810. Urmare a vizitei sale la București, primarul orașului Constanța obținuse de la ministrul Domeniilor permisiunea pentru extinderea orașului și pentru distribuirea unor loturi de teren către locuitorii orașului. Un alt proiect edilitar promovat de către primarul Ion Bănescu a fost introducerea transportului public cu ajutorul tramvaiului electric în orașul Constanța. Astfel, în ședința consiliului comunal din data de 22 iunie 1906 "domnul primar prezintă consiliului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
necesară, în viziunea lui Constantin N. Sarry, era aceea ca "pe moșia comunei Constanța să se încurajeze formarea unor ferme model pentru aprovizionarea cu alimente a orașului și ieftinirea, astfel, a traiului, ajuns aci excesiv de scump"3164 iar vânzarea de loturi de teren "din această moșie să nu se mai facă cu ușurința și cu lipsa de prevedere de până acum"3165. Totodată, Constantin N. Sarry recomanda "împroprietărirea locuitorilor din Constanța cu locuri comunale, în rate"3166. În privința dezvoltării căilor de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
alt picador. — Gloaba pe care stau abia mă ține-n spate. Ei bine, până una-alta, sunt cai. — Sigur, sunt cai. Vorbeau În Întuneric, călare pe caii lor slăbănogi. Zurito nu zicea nimic. Își luase singurul cal bun din tot lotul. Îl Încercase Învârtindu-l prin țarc și calul răspunsese și la pinteni, și la recompensă. Îi scosese bandajul de pe ochiul drept și tăiase corzile cu care-i fuseseră legate urechile strâns la bază ca să nu audă. Era un cal bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
terminau prin a-l cumpăra, că parcă cel vechi se cam știrbise. Târgoveți vânjoși cu haine groase și incomode de aba țesută în casă, prăfuite, decolorate și roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
goală. Oare cam cât de proști ne crede el pe noi. Sau cine știe, poate chiar suntem, de vreme ce l-am mai „uns” odată ca președinte. Se mai plânge pe la colțuri, că televiziunile lui Vîntu și Voiculescu, vor să-i spargă lotul selecționat cu atâta grijă, că Macovei, și Preda, trebuie musai să fie titulari la prima echipă, iar Baconschi mai are de tras încă mult și bine la echipa a doua până va fi bun de titular. Aș fi curios de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Oare, cam cât de proști ne crede el pe noi? Sau cine știe, poate chiar suntem, de vreme ce l-am mai „uns” odată ca președinte. Se mai plânge și pe la colțuri, că televiziunile lui Vîntu și Voiculescu, vor să-i spargă lotul selecționat cu atâta grijă, că Macovei, și Preda, trebuie musai să fie titulari la prima echipă, iar Baconschi mai are de tras încă mult și bine la echipa a doua, până va fi bun de titular. Aș fi curios de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cuvine pe cei care, prin talentul și priceperea lor, au adus la lumină asemenea bijuterii lingvistice. Gândiți-vă cât timp v-ar lua, ca să puteți compune un anunț absolut superb ca, acesta: - Căutăm un om să aibă grijă de un lot de vaci care nu fumează și nici nu bea. Sau unul și mai și, parcă numai potrivit pentru Prâslea cel Voinic: -Vând pat pentru copil cu picioare de fier. Sau pe aceeași temă: - Vând pătuț copil făcut la comandă pentru
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
susțin adânc și tare: Democrația nu-i de noi, Nu luptăm spre bunăstare, Ci dur într-un moral război. * Lumea toată e-n întuneric, Deși-i lumină peste tot. Se-mpacă omul cu himeric Mai mult decât cu bine-n lot. Multe nopți la mine-s albe, Negre-s numai visele; În zadar compun eu jalbe, Moarte-s toate stelele. „Soacră, soacră, poamă acră”. A mea fost-a carne macră, Pâine rumenită scoasă Din cuptor, direct pe masă. * „La mort, ușile
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
terminau prin a-l cumpăra, că parcă cel vechi se cam știrbise. Târgoveți vânjoși cu haine groase și incomode de aba țesută în casă, prăfuite, decolorate și roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
după pământul ce avea să-i fie confiscat, cât de batoza veche, de căruțele, de sania și caii ce aveau să Încapă pe mâini străine. Pământ mai pierduse atunci când s-a Închis granița. Câteva hectare. Toată zestrea Fevroniei și câteva loturi primite de la părinții săi. Poate totuși tovarășii aveau dreptate: omul nu trebuia să posede nimic În afară de conștiință. „Ce fel de conștiință mai poate avea un om care a pierdut totul?“, Întreba Fevronia. „Cum ce fel de conștiință? Conștiință de clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Îngrămădire de petice, fără șireturi, desperechiați În timp ce pingelele erau făcute ferfeliță, ce făcea dovada a fi martori a zecilor de mii arestați aruncați În pușcărie de legislația personală a Dictatororului extrem de periculs, Nicolae Ceaușescu...!! Cu o zi Înainte de sosirea acestui lot de arestați, o ninsoare abudentă Înămețise străzile făcând dificilă circulația auto și mai cu seamă a pietonilor nevoiți să circule la muncă ori după alte interese. În aceeași situație se afla și curtea penetenciarului Rahova unde Liberii făcuseră unele anemice
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ghiață. Unii arestați se Împiedecară căzând În zăpadă nu Înainte Însă de-a se agăța de de cel de alături, trăgându-l după el, văicărindu-se de frig și rănile primite În timpul căderii. Iar vifornița părea hotărâtă să lichideze tot lotul de nefericiți Înainte de-a fi triați prin Înfometare și mai ales prin muncă forțată!! Se produse Învălmășeală. Atât Liberii deținuți cât și escorta Înarmată a gardienilor se repeziră cu bastoanele de cauciuc lovind fără predilecție, Încercând să ordoneze din
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
folosește cedar de supermarket în loc de parmesan adevărat. Sheba l-a pocnit pe Ben pentru că s-a șters pe față cu bluza. Singura parte bună a fost că Polly n-a zis nimic. Apoi, grupul s-a împărțit la doi - un lot în mașina mea, altul în a lui Richard - și am plecat spre Primrose Hill. Așa cum am spus, nu m-am omorât niciodată după artificii. Toată acea strălucire căzătoare, mirosul trist de fum, finalul care nu e niciodată așa magnific cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
am purces la următoarea "afacere". Chile este o țară muntoasă, cu oameni bogați și mulți împătimiți de vânătoare. Am găsit un om de afaceri interesat să importe ARO de teren, speciale pentru terenurile în pantă. Am bătut palma pentru un lot de 50 de mașini, pentru a "testa piața". Am început o corespondență asiduă cu fabrica, cu Ministerul Comerțului Exterior, solicitând realizarea exemplară a contractului în vederea "cuceririi" și a altor piețe din America de Sud. Mașinile aveau termen de sosire la începutul sezonului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
început o corespondență asiduă cu fabrica, cu Ministerul Comerțului Exterior, solicitând realizarea exemplară a contractului în vederea "cuceririi" și a altor piețe din America de Sud. Mașinile aveau termen de sosire la începutul sezonului de vânătoare. Au apărut la sfârșitul acestuia și din lotul de 50 doar 8 aveau să accepte să pornească, restul de 42, din diverse motive piese lipsă, defecțiuni la motoare, asamblare aiurea refuzând să funcționeze într-o țară cu dictatură militară! Au mai urmat și alte surprize de același gen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
oriunde s-ar afla, și de a o renova; dreptul fiecărei familii de la sat de a-și construi o casă individuală în zonele de dezvoltare, scop în care membrii cooperativelor au dreptul la 200 metri pătrați, la care se adaugă lotul agricol personal de 1.500 metri pătrați). Numărul comunelor rămâne același. Numeroase sate vor intra în compoziția comunelor actuale, iar cele mai îndepărtate vor rămâne entități distincte, aparținând comunelor, ca în prezent. Se apreciază că fiecare comună va avea în jurul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
este hidos, și să fugim de minciună, chiar dacă ea e împodobită cu giuvaeruri. Orașul nostru e mare și încă pe timp de pace nu e lucru ușor să procuri alimentele de care are nevoie. Fiecare zi care trece își ia lotul ei de victime, iar Cel-de-Sus ne va cere cândva socoteală pentru toți nevinovații pe care i-am lăsat să moară. Le-am putea pretinde locuitorilor sacrificii dacă le-am făgădui o eliberare în curând, dacă o puternică armată musulmană s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]