9,370 matches
-
Sanitari nr. 19, sectorul 5. 84. Mocear Laurențiu Marian, născut la 29 martie 1975 în Timișoara, județul Timiș România, fiul lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8742 Obdach, Sonnenrain 21, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, Str. Lunca Pomostului bl. B2, ap. 1, județul Caraș-Severin. 85. Mocear Ioan, născut la 25 octombrie 1952 în localitatea Denta, județul Timiș România, fiul lui Gavril și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8742 Obdach, Sonnenrain 21, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
B2, ap. 1, județul Caraș-Severin. 85. Mocear Ioan, născut la 25 octombrie 1952 în localitatea Denta, județul Timiș România, fiul lui Gavril și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8742 Obdach, Sonnenrain 21, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, Str. Lunca Pomostului, bl. B2, ap. 1, județul Caraș-Severin. 86. Mocear Loredana Valentina, născută la 29 aprilie 1979 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8742 Obdach, Sonnenrain 21, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
fiica lui Duck Franz și Erna, cu domiciliul actual în Germania, 82538 Geretsried, Hubertusstr. 13D, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, str. Matei Basarab nr. 60, județul Brașov. 126. Pâl Attila Gabor, născut la 9 septembrie 1967 în localitatea Lunca de Sus, județul Harghita, România, fiul lui Attila Gabor și Borbala, cu domiciliul actual în Germania, 97424 Schweinfurt, Max-Kaiserstr. 60, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Miercurea-Ciuc, Str. Florilor nr. 21, ap. 8, județul Harghita. 127. Plisco Monica Agnes, născută
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
Victor și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Ludlgasse 10/32, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Craiova, Valea Roșie bl. 24, sc. 1, ap. 12, județul Dolj. 234. Pintilie Maria, născută la 1 decembrie 1951 în localitatea Lunca, județul Botoșani, România, fiica lui Anton Dumitru și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 3253 Erlauf, Ybbserstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Piatra-Neamt, str. Dr. Emil Costinescu nr. 1, bl. 1, sc. C, ap. 41, județul Neamț. 235
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
Caraș-Severin, România, fiica lui Bunei Petru și Brindusa, cu domiciliul actual în Austria, 2130 Mistelbach, Josefdunklstr. 10A/2/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Glimboca nr. 144, județul Caraș-Severin. 342. Dumitrescu Petru, născut la 30 septembrie 1956 în localitatea Lunca Cernii, județul Hunedoara, România, fiul lui Petru și Lucretia, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems an der Donau, Landersdorferstr. 25/7/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Otelu Roșu, Str. Câmpului nr. 19, județul Caraș-Severin. 343. Dumitrescu Dorina
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
și Lucretia, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems an der Donau, Landersdorferstr. 25/7/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Otelu Roșu, Str. Câmpului nr. 19, județul Caraș-Severin. 343. Dumitrescu Dorina, născută la 16 ianuarie 1963 în localitatea Lunca Cernii, județul Hunedoara, România, fiica lui Dumitrescu Axente și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems an der Donau, Landersdorferstr. 25/7/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Otelu Roșu, Str. Câmpului nr. 19, județul Caraș-Severin. 344. Molnar
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
A, județul Sibiu. 397. Ott Aurelia Stela, născută la 6 noiembrie 1944 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Calancea Constantin și Darei Eufrosina, cu domiciliul actual în Germania, 97078 Wurzburg, Bavernstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Lunca Mureșului nr. 5-7, bl. Y 4 c, sc. B, et. 2, ap. 53, sectorul 3. 398. Plaustyak Gabriela Luminița, născută la 1 martie 1973 în Botoșani, județul Botoșani, România, fiica lui Niculaica Romica și Bursuc Viorica, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 461 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]
-
localitatea Eforie-Nord, str. Bucovinei nr. 1. bl. B 4, et. 3, ap. 15, județul Constantă. 19. Covacev Petre Teodor, cetățean bulgar, născut la 24 februarie 1934 în localitatea Carmen Silva, România, fiul lui Teodor și Cecilia, domiciliat în București, str. Lunca Bradului nr. 1, bl. H 1, sc. 3, ap. 4, sectorul 3. 20. Emad Yousef El Abd, cetățean palestinian, născut la 11 ianuarie 1962 în Kuwait City, Kuwait, fiul lui Yousef și Halima, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Mehedinți nr. 47-49
HOTĂRÂRE nr. 114 din 24 martie 1993 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122171_a_123500]
-
România, localitatea Tautii-Magherus nr. 52, județul Maramureș. 266. Rădulescu Vlad Alexandru, născut la 26 iulie 1975 în București, România, fiul lui Dan-Albert și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 81739 Munchen, Rudolf-Zornstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Lunca Bradului nr. 1, bl. H 4 bis, sc. C 2, ap. 10, sectorul 3. 267. Gafita Gila, născută la 22 octombrie 1969 în localitatea Mitocu Dragomirnei, județul Suceava, România, fiica lui Franciuc Ioan și Artemizia, cu domiciliul actual în Austria
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
pic la prevederi sociale și am Început să lucrăm, să facem ceva; fratele - la școală, apoi a terminat facultatea și a muncit la uzinele electrice din Craiova, iar acum e plecat În Canada. (septembrie 2002) „Le-au tăiat capul În lunca Siretului” interviu cu Iacob Davidovici (1932) Mihai Vakulovski: Domnule Iacob Davidovici, mai Întâi ar fi bine să vă amintiți de familia dumneavoastră dinainte de război. Cine erau părinții dumneavoastră și ce făceau? Iacob Davidovici: Înainte de război mama era casnică, tata avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Cum să-i duci, cum să-i cari? După ce pe noi ne-au dus În Transnistria, legionarii de acolo i-au strâns pe toți evreii ăștia care nu s-au evacuat, aceștia 10, bunicii mei, orbii, i-au dus În lunca Siretului și le-au tăiat capul. După care i-au Îngropat În nisip, În lunca aceea. Când ne-am Întors, acei care am supraviețuit și ne-am Întors la Siret, am aflat de la oamenii din oraș ce s-a Întâmplat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Transnistria, legionarii de acolo i-au strâns pe toți evreii ăștia care nu s-au evacuat, aceștia 10, bunicii mei, orbii, i-au dus În lunca Siretului și le-au tăiat capul. După care i-au Îngropat În nisip, În lunca aceea. Când ne-am Întors, acei care am supraviețuit și ne-am Întors la Siret, am aflat de la oamenii din oraș ce s-a Întâmplat cu ei, s-au dus acolo, i-au deshumat și i-au dus În cimitirul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
deshumat și i-au dus În cimitirul evreiesc din Siret. Chiar la intrarea În cimitir este un monument mare pe care scrie și În limba germană, și În limba română despre acești martiri care au fost duși de acolo, din lunca Siretului, și Înhumați În cimitir. Bunicul pe linie paternă, tot un om la 80 de ani, era un om mai vânjos și a plecat cu noi În Transnistria. Un timp am mers cu căruța - apoi căruța a plecat, că n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se spunea că cine rămâne În oraș va fi Împușcat. Chiar au fost cazuri În care două-trei persoane mai În vârstă, care nu s-au mai putut deplasa și au rămas, au fost Într-adevăr Împușcate: au fost duse În lunca Siretului și acolo au fost lichidate... Când ați aflat oficial că veți fi deportați În Transnistria? De acolo, din Dornești, unde am fost evacuați prima dată, am ajuns la Câmpulung, unde am stat până pe 12 octombrie. Cu două zile Înainte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de împlinire a contemplației, a comuniunii cu eternitatea, cu creația și creatorul. Totul e o recreare perturbată în tranziția unei cunoașteri perfecte dintr-o construcție poetică imperfectă sau invers. "Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică,/ Și plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică./ Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur/ Ca în raza dimineții mișcă solzii lui de aur". Ca și Socrate poetul dorește să cunoască în prezența ambiguității care apare ca o frontieră între natură și artă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Vasile Alecsandri este creatorul, depășește predicția lui Hegel însemnând sfârșitul artei și se abandonează rolului psihic de medium: "Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale/ Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale,/ Lunca-n juru-mi clocotește: o șopârlă de smarald/ Cată țintă, lung la mine, părăsind nisipul cald". În perspectiva istorică demonstrația pe model psihanalitic a contextului tranzitiv și a experienței estetice în poesia lui Alecsandri se definește semnificativ fără ambiguitate ca un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cocoșu-a cântat, Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi, Și-n hău, peste lanuri, strigoii se pierd Roșii, galbeni și verzi 1029. Pământul nu poate exista fără mări și oceane unduind imaginea lunii și a stelelor, fără ca fluviile să scalde luncile și munții să-și încălzească piscurile în focul solar iar pădurile să-și unduiască frunzele în adierea aerului. Armonia elementelor se realizează în poesie prin dragoste Venus și Cupidon și întreaga atmosferă a planetei pe care locuim este tributară sentimentelor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dedicate trecutului unor străvechi vetre de istorie și civilizație românească, precum 600 de ani de istorie ai satului Vama și Mitocu Dragomirnei, satul de lânga „Cordun” (semnate împreuna cu Elena Lazarovici), Dorna Candrenilor, satul de la poalele Oușorului, Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat al bejenarilor bucovineni, la care se adaugă Momente din Istoria Romaniei Orientale (2003), ori cea în care salvează de la neagra uitare una dintre personalitățile câmpulungene ale epocii interbelice: Cu Iorgu G. Toma despre naționalism si verticalitate (2004). Absolvent al
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la fel ca în lumea oamenilor, că, adică, de ce să nu-și crească cucul singur puii, de ce să exploateze micile păsărele. Jos cu exploatatorii! și-au zis atunci utemiștii și au trecut la treabă: au parcelat câmpurile cu crânguri și lunci, au căutat ouă de cuc în cuiburile păsărelelor prin tufișuri și mărăcini, au stabilit traseele de zbor ale cucilor și le-au pus nume, i-au fugărit să nu mai cânte, ba, au împărțit văzduhul pe brigăzi, într-un efort
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și soției, deși eu bănuiesc că i se trage de la soacră. Or, pentru a scăpa de deochi, domnul Geoană trebuia descântat, fie de Aristiția lui Driță, fie de Botușanca, urmașe ale bejenarilor bucovineni, stabiliți acum 225 de ani în satul Lunca din județul Bacău. Recuzita pentru un astfel de ritual ar fi constat dintr-un pai luat din mătură, agitat într-o cană cu apă, scoasă atunci din fântână ( apă neîncepută!). Ca să scape definitiv de necaz, domnul Geoană ar fi fost
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
casei, pe așteptat, să le vină, să li se dea, să li se facă, să vină banii europeni și să ne fie bine. Poate că Dumnezeu nu-și lua ochii de la noi, dacă ne vedea făcând șanțuri, diguri, canale, plantând luncile și dealurile, dacă am fi reabilitat clădirile avariate de cutremurile repetate și dacă am fi renunțat la chirpicul național. Veți fi crezând poate că lucru de mântuială este o “descoperire” postdecembristă; nu, are tradiție, s-a încuibat atât de mult
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ajută pe cei care se ajută singuri. Repetatele inundații (2005, 2006, 2008) și cele de acum, pustiitoare și tragice, ar fi fost mai puțin catastrofale, dacă tu, cap sec și bleg, nu rădeai pădurile din amonte, nu puneai toporul pe lunci și rediuri, mai dădeai câte un hârleț pe la șanț și pe la podeț, ba, chiar îndrăzneai să consolidezi digul...ș.a.m.d. Iată de ce nu-mi vine să-ți plâng de milă, mai ales când mă gândesc că va trebui să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-i și un serviciu de întreținere. Islazul comunal, printre cele mai mari din țară (numai cel de la Brebu îl întrecea), pe care, în parte, îl exploataseră primarii de până atunci, l-a împărțit în trei: bovinelor, ovinelor și cabalinelor. Iar lunca dintre sat și calea ferată Ploiești Urziceni a fost împărțită sătenilor cu obligația de a cultiva pe ea furaje pentru vite pentru rezerva de iarnă (lucernă, trifoi, borceag), mulțumindu-i în mod deosebit pe ciorăneni. În schimbul muncii la fermă, copiilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la bancă, banii pentru deplasări, diurna fiind simbolică. Pleca împăcat în suflet că și-a făcut datoria. Avea o singură nemulțumire, că nu a putut face mai mult. * Toamna și primăvara, la Ploiești, ședințele FDC se țineau în cadrul natural, în Lunca Teleajenului, Pădurea Ghighiului sau Crângul lui Bot. Comuniunea cu natura ne dădea sentimentul comuniunii cu marii eroi ai neamului, cu haiducii ridicați în numele dreptății sfinte împotriva stăpânitorilor și uzurpatorilor drepturilor neamului. Iarna, nu de puține ori, podul fabricii de pâine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
numite Gemene, care se văd deasupra comunei Galda de Sus. Aceasta are o scobitură care pornește din vârf ca o fântână adâncă. Furat de dor, ciobanul și-a scăpat fluierul în fântâna muntelui. În primăvara următoare, fiind cu oile în lunca mlăștinoasă a Mureșului, a văzut într-un ochi de apă fluierul pierdut în inima muntelui. Cu bucurie a spus celor din sat că apele care sunt în lunca Mureșului au izvorul în fântâna muntelui. După pădurile de stejar, în sus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]