8,611 matches
-
eu, ci Cristos trăiește în mine” (Gal 2,20); c) o dimensiune eclezială a trăirii misticii. Aceasta este evidentă datorită ambientului prielnic în care are loc celebrarea reconcilierii, anume, în spațiul determinat de comunitatea și comuniunea creștină. Întreaga economie a mântuirii are un caracter eclezial și, de aceea, misticul, oricât de intensă, intimă și particulară ar fi experiența sa, nu poate trăi în afara Bisericii. Prin reconciliere, penitentul este încorporat în Biserică și este ajutat să se dezvolte și să crească, datorită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se apropie de element și devine sacrament”, purtând în sine un dar sacru. Dacă autocomunicarea lui Dumnezeu este un eveniment care a început odată cu revelația, atunci, subliniind caracterul soteriologic al revelației și stabilind o corelație între evenimentul revelației și evenimentul mântuirii, suntem convinși că, prin acest sacrament al reconcilierii, îi este propusă omului o participare esențială la aceeași realitate mântuitoare a lui Dumnezeu. Această participare la viața divină îl schimbă și îl reînnoiește pe om în întreaga sa existență, producând în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nivel spiritual, cât și psihologic. 3. Transformări cu caracter psihoterapeutic Catehismul Bisericii Catolice afirmă că Isus Cristos, care este „tămăduitorul sufletelor și al trupurilor, (...) a vrut ca Biserica să continue, prin puterea Duhului Sfânt, lucrarea sa de vindecare și de mântuire, chiar printre propriii ei membri”. Același Catehism subliniază că acesta este de fapt și scopul sacramentului reconcilierii: de vindecare și de mântuire. Înseamnă că, alături de reconcilierea și sfințirea omului, un alt efect al celebrării reconcilierii sacramentale este vindecarea. Sacramentul reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al trupurilor, (...) a vrut ca Biserica să continue, prin puterea Duhului Sfânt, lucrarea sa de vindecare și de mântuire, chiar printre propriii ei membri”. Același Catehism subliniază că acesta este de fapt și scopul sacramentului reconcilierii: de vindecare și de mântuire. Înseamnă că, alături de reconcilierea și sfințirea omului, un alt efect al celebrării reconcilierii sacramentale este vindecarea. Sacramentul reconcilierii, atât timp cât este o întâlnire cu Dumnezeu, nu poate face decât bine persoanei umane. Papa Paul al VI-lea afirma că sacramentul reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic este diferit, mai ales dacă există un interpret în cadrul celebrării sacramentale. Dacă este necesar, să se efectueze o adaptare, aceasta fiind posibilă și chiar recomandabilă, cu mențiunea de a avea ca criteriu binele real al persoanei în cauză și mântuirea sa. Cu toate că procesul dialogic poate fi modificat și adaptat în funcție de culturi, de limbă și de mentalități, penitentului i se prezintă același Cristos cu același mesaj de mântuire. A transmite mesajul lui Cristos într-o altă cultură, înseamnă a contribui la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mențiunea de a avea ca criteriu binele real al persoanei în cauză și mântuirea sa. Cu toate că procesul dialogic poate fi modificat și adaptat în funcție de culturi, de limbă și de mentalități, penitentului i se prezintă același Cristos cu același mesaj de mântuire. A transmite mesajul lui Cristos într-o altă cultură, înseamnă a contribui la o posibilitate de a o îmbogăți. Prin diferite intervenții și acțiuni, Biserica nu încetează să se exprime în favoarea sacramentului reconcilierii și a celebrării sale autentice. Pastorala sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
închipui toată numai din miresme: / ca o grădină clătinată de vânt, clătinată / de lumină vei fi, Dorador!), fiindcă, asumându-și atribute biblicpygmalionice, îndrăgostitul are harul de a crea, sub pomul cunoașterii, în același timp, propria damnare, dar și speranța de mântuire (corpul tău, cathedrală în care voi îngenunchea), prin întruchiparea ființei dragi (smulgându-mi coasta, te zămislesc sau: mereu zidindu-te celulă cu celulă / piramidă și fagure), osmoză de etern și efemer, într-un cuvânt, Ceamaifrumoasă, Dorador. Proiecție diafană, mai ales
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
simțite a fi ireconciliabile, astfel că, asemenea unui alt doctor Faustus, spovedindu-se, într-un psalm (Din spovedaniile doctorului Faustus), în care-și manifestă dezamăgirea de lume și de sine, invocă Transcendentul în încercarea de a găsi o cale de mântuire (pentru sumeția și rătăcirile mele / trebuie să existe o răscumpărate). Gestul pocăinței, în acest moment, pare a fi total, dacă sinele s-a îmbogățit prin experiența cunoașterii, inclusiv a ademenirilor demonice, în voia cărora chiar s-a lăsat un timp
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fiecare poem, aspirației autoarei spre echilibru, armonie, spre valorile clasice, e constituită prin participarea livrescului. Se oferă, în acest mod, tocmai șansa de salvare dintr-un spațiu cutreierat de Ahasverus și de El Chupacabra, dar luminat cu o promisiune de mântuire, când stele-n mănunchiuri plutesc pe cer negru. Aspectul auster al unui aeroport internațional e, pentru poetă, un alt pretext pentru a privi în interiorul lucrurilor, cu bucuria de a vedea rostul și chipul / mișcării înseși, până-n viscerele realului, plăcere recompensată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
la nivel prozodic - scrise în vers clasic, dar și modern, aducând, în același text uneori, rime, asonanțe și versuri libere -, poemele se deschid cu Asompțiunea (titlu care va reveni), „ridicarea la cer”, sugerându-se că, în cele din urmă, salvarea / mântuirea omului poate veni cu adevărat doar prin îndreptarea către înalt - a ochilor, a gândului -, cu alte cuvinte, prin revenirea la credința adevărată: Apogeul ființei ca minune / Învierea prin Asompțiune. A nu se înțelege însă că e o carte cu tentă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
gândului poetului rămâne o permanență, exprimată metaforic și prin imaginea grădinii oamenilor primordiali, fiindcă La poarta grădinii / învârtind în aer o roată de foc / heruvimii perpetuează speranța, iar absența punctului, la final, este o posibilă promisiune a continuării și a mântuirii, când Într-o bună dimineață / Mă voi trezi fecior de-mpărat / Îmbrăcat în purpură și brocarte / Celesta caleașca va trage la scară / Să mă ducă sub streșini de cer / În străluminatul crepuscul. Străbătând spațiul biblic ori numai având reminiscențe biblice
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
niciun dubiu, calea credinței, de vreme ce semnele sacrului sunt omniprezente, iar eul e capabil să le vadă și să distingă, inclusiv acolo unde omul merge într-o direcție greșită, mai ales azi, înțelegând că mai există încă posibilitatea, prin voință, a mântuirii. De aceea, cu puține excepții, acesta pare împăcat cu lumea căreia îi aparține, iar momentele când dorește ceva pentru el sunt puține și, chiar și în nemulțumire, se arată blând, înțelegător. De pildă, adresându-se Mântuitorului, într-un poem, imploră
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
totodată conștiința faptului că, prin poem, se poate dărui ca o bucată bună de suflet / o bucată bună de moarte / de veșnicie... Și, dacă are presimțirea ruperii apei, aceasta înseamnă promisiunea nașterii unei galaxii pline de diamante / de lapislazuli / de mântuiri. S-a împlinit astfel ciclul care a început prin cununia trivială, a rămas parțial în lume, a simțit statornicia jegului, euforia neterminării, având senzația unui ceva invers spre nimic, charisma, a reluat disperatul strigăt quo vadis domine, pentru ca după multe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
este latură aproape inalienabilă, manifestată explicit sau nu, dovadă fiind atât termenii care desemnează acest câmp semantic, larg răspândiți, cât și imaginile artistice care sugerează complicitatea transcendentului în armonizarea zvâcnirilor vieții în toate formele ei. În această privință, Smerenie și mântuire, Umbra paradisului, Rugă albă, Marea noapte a Fecioarei sunt doar câteva titluri elocvente, dar, în conținuturi, conexiunile cu sacrul sunt mai numeroase, tămâia, smirna, mirtul, clopotnița, prohodul, litaniile, clopotul, paradisul, ruga, ceara etc. constituind o secvență a lexicului poemelor, antidot
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
altcineva în care ea ar putea să spere, decât ilustra voastră familie, care, prin soarta și prin însușirile ei, favorizată fiind de Dumnezeu și de Biserica în fruntea căreia sunteți acum, ar putea să ia în mâinile ei opera acestei mântuiri. Lucrul nu va fi atât de greu dacă veți avea mereu prezente în minte faptele și viața celor numiți mai sus. Și, cu toate că oamenii de acest fel sunt rari și admirabili, ei au fost totuși oameni și împrejurările pe care
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
adevăr cu el. 67. Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duhul Sfînt, a proorocit, și a zis: 68. "Binecuvîntat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat și a răscumpărat pe poporul Său. 69. Și ne-a ridicat o mîntuire puternică în casa robului Său David, 70. cum vestise prin gura sfinților Săi prooroci, care au fost din vechime; 71. mîntuire de vrăjmașii noștri, și din mîna tuturor celor ce ne urăsc! 72. Astfel Își arată El îndurarea față de părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat și a răscumpărat pe poporul Său. 69. Și ne-a ridicat o mîntuire puternică în casa robului Său David, 70. cum vestise prin gura sfinților Săi prooroci, care au fost din vechime; 71. mîntuire de vrăjmașii noștri, și din mîna tuturor celor ce ne urăsc! 72. Astfel Își arată El îndurarea față de părinții noștri, și Își aduce aminte de legămîntul Lui cel sfînt, 73. potrivit jurămîntului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam, 74
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
trăind înaintea Lui în sfințenie și neprihănire, în toate zilele vieții noastre. 76. Și tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregătești căile Lui, 77. și să dai poporului Său cunoștința mîntuirii care stă în iertarea păcatelor lui; 78. datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălțime, 79. ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul și în umbra morții, și să ne îndrepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, 28. Simeon L-a luat în brațe, a binecuvîntat pe Dumnezeu, și a zis: 29. "Acum, slobozește în pace pe robul Tău, Stăpîne, după cuvîntul Tău. 30. Căci au văzut ochii mei mîntuirea Ta, 31. pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor, 32. lumina care să lumineze neamurile, și slava poporului Tău Israel." 33. Tatăl și mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El. 34. Simeon i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
se depărta de Templu, și zi și noapte slujea lui Dumnezeu cu post și cu rugăciuni. 38. A venit și ea în același ceas, și a început să laude pe Dumnezeu, și să vorbească despre Isus tuturor celor ce așteptau mîntuirea Ierusalimului. 39. După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif și Maria s-au întors în Galilea, în cetatea lor Nazaret. 40. Iar Pruncul creștea și se întărea; era plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
pustie: "Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările. 5. Orice vale va fi astupată, orice munte și orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strîmbe vor fi îndreptate, și drumurile zgrunțuroase vor fi netezite. 6. Și orice făptură va vedea mîntuirea lui Dumnezeu." 7. Ioan zicea dar noroadelor, care veneau să fie botezate de el: "Pui de năpîrci, cine v-a învățat să fugiți de mînia viitoare? 8. Faceți dar roduri vrednice de pocăința voastră, și nu vă apucați să ziceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
pus în trei măsuri de făină, pînă s-a dospit toată." 22. Isus umbla prin cetăți și prin sate învățînd pe norod, și călătorind spre Ierusalim. 23. Cineva I-a zis: "Doamne, oare puțini sunt cei ce sunt pe calea mîntuirii?" El le-a răspuns: 24. "Nevoiți-vă să intrați pe ușa cea strîmtă. Căci vă spun că mulți vor căuta să intre, și nu vor putea. 25. Odată ce Stăpînul casei Se va scula și va încuia ușa, și voi veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
8. Dar Zacheu a stat înaintea Domnului, și I-a zis: "Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor; și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit." 9. Isus i-a zis: "Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci și el este fiul lui Avraam. 10. Pentru că Fiul omului a venit să caute și să mîntuiască ce era pierdut." 11. Pe cînd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentru că era aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
și soția mea, Marica, precum că prin proprie voință,... am închinat cele două prăvălii care sunt lipite de casă, atât cât se întinde locul lor până la gardul de nuiele, la baia de la Driano, jos în Rumelia, în patria mea, pentru mântuirea sufletelor noastre”. ― Când am citit “până la gardul de nuiele, la baia de la Driano”, mă întrebam dacă nu-i un loc prin vreo mahala de a noastră. Dar când băcanul spune mai departe: “jos în Rumelia, în patria mea”, m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de au cheltuit cu mâna slobodă,... au zidit o sfântă mănăstire dintru a sa cheltuială la starea locului, ce se numește Clatea, care este aproape de Ieși, întru cinstirea sfântului nume... a Sfintei Troițe... Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat-o și au închinat-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a Sfinților lui H(risto)s Patruzeci de Mucenici.... Apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]