26,035 matches
-
occidentală și dezvoltată. Lumea occidentală nu poate integra societăți insuficient dezvoltate, pentru simplul motiv că nu se poate relaționa cu ele, instituțiile, tehnologiile și mecanismele sale de funcționare neputând funcționa în societatea respectivă. Ca urmare, un anumit nivel de dezvoltare, măsurat printr-un anumit nivel-limită al produsului intern pe cap de locuitor, este o condiție restrictivă a integrării în lumea occidentală dezvoltată. Condițiile de integrare nu sunt însă niciodată formulate, de către lumea occidentală, în termenii unui simplu raport numeric dintre produsul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avantajele indiscutabile pe care le oferă industria, trebuie înlocuită piața ca instituție a societății care decide criteriile după care funcționează întreprinderile industriale, adică cea mai mare parte a producției. În loc ca aceste criterii să fie formulate de piață, iar eficiența măsurată prin profitul obținut în urma vânzării (mecanism de piață), ei au pretins ca aceste criterii să fie formulate de o altă birocrație - administrația însărcinată cu planificarea producției -, iar criteriile de eficiență să fie măsurate prin satisfacția nivelului ierarhic superior din birocrația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să fie formulate de piață, iar eficiența măsurată prin profitul obținut în urma vânzării (mecanism de piață), ei au pretins ca aceste criterii să fie formulate de o altă birocrație - administrația însărcinată cu planificarea producției -, iar criteriile de eficiență să fie măsurate prin satisfacția nivelului ierarhic superior din birocrația însărcinată cu conducerea producției. Căci, în final, aici se ajunge, și tocmai în această particularitate constă, până la urmă, diferența esențială dintre capitalism și comunism. Capitalismul modern este întemeiat pe două instituții fundamentale, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de a face cu o opțiune politică majoră. Purtați de valul moral al condamnării comunismului, noi am ignorat în mare măsură caracterul esențial al schimbării pe care acesta a produs-o prin naționalizare. Aceea de a fi proclamat avuția societății - măsurată în capacitatea de a utiliza resursele sociale pentru producție - drept un bun al întregii populații, gestionat de stat. Gestionarea privată a acestor bunuri nu modifică esențial relația dintre avuția publică și cetățeni, dar privatizarea o face! Problematica morală care derivă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să treacă mai întâi prin confruntarea din interiorul economiei socialiste. O asemenea confruntare era inevitabilă, iar premisele ei fuseseră puse încă din vremea socialismului, prin separarea capitalului de întreprinderi. Conducătorii marilor întreprinderi socialiste controlau producția, dar nu controlau banii care măsurau și făceau posibilă această producție. Conform sistemului socialist, cu excepția activelor lor, întreprinderile nu aveau, de fapt, nici un fel de capital. Fondurile necesare producției - aprovizionare, salarii, plăți etc. - erau alocate de către bănci, pe măsura desfășurării producției. Fondurile necesare investițiilor erau de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
către finanțarea economiei, adică a fostei industrii socialiste în curs de privatizare. Acest lucru se observă cu ușurință prin compararea volumului creditului bancar în societățile care au utilizat modele diferite de finanțare a economiei. Dacă luăm în considerare indicatorul care măsoară volumul creditului bancar în raport cu PIB al unei societăți, vom observa că există trei modele diferite de finanțare a economiei. În primul scenariu, specific țărilor dezvoltate ale lumii occidentale, tocmai țările în care finanțarea activității prin intermediul bursei de valori - care apelează
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
drumul către depozitele de fier vechi, întreprinderi întregi fiind achiziționate de noii „capitaliști” români doar pentru a fi tăiate bucăți și vândute ca fier vechi combinatelor siderurgice. Motivul era simplu și ușor de înțeles. Prețul echipamentelor și utilajelor acestor întreprinderi măsurat în valoarea lor pe piața fierului vechi ajunsese să fie mai mare decât valoarea de piață a întreprinderilor care nu aveau cui vinde ceea ce puteau produce. Într-un studiu mai vechi, am denumit ansamblul proceselor de privatizare care au avut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în numele alor săi, la persoana întâi plural. Tribun al unei comunități etno-sociale, s-a confundat cu ea, a devenit exponentul ei. Jalea lui e a unei „lumi”, a unui „neam”, a unei „pătimiri”, a unei suferințe străvechi, ce nu se măsoară decât cu măsura istoriei: „Vreme lungă câtă jale / Scrisă-n sufletele noastre” (La groapa lui Laie). Sentimentul este atât de adânc, încât poetul simte nevoia unui parangon de natură specială, reluând nu același cuvânt cu altă formă flexionară, ci aceeași
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
după ce unul dintre copiii săi emigrase În Israel. Constituirea unui dublu model Obiectivul prioritar al partidelor comuniste ajunse la putere și transformate În partide de masă era acela de a-si dovedi capacitatea de mobilizare politică, a cărei eficacitate se măsură În progresele mobilității sociale. Promovarea școlară era unul dintre mijloacele cele mai eficiente În acest scop - pregătirea accelerată a propriilor cadre oferindu-le acestora șanse de promovare socială rapidă. Un al doilea obiectiv era acela de a dispune de cadre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acest fel, narațiunile devin istorisiri morale pe un traseu care duce de la culpă la o pedeapsă adesea anticipată: „Și aceștia o vor lua [pedeapsa], precum zice la Sfânta Evanghelie: «Cum ați judecat, așa vi să va judeca, și cum ați măsurat, așa vi să va măsura»”, ori constatată cu satisfacție: „Luară-și și ei plată după faptă”. În scrisul cronicarului, în textul său încărcat de patimă, stigmatizator (în care drumul spre imprecație este cu grijă netezit), violent în acuză și în
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
morale pe un traseu care duce de la culpă la o pedeapsă adesea anticipată: „Și aceștia o vor lua [pedeapsa], precum zice la Sfânta Evanghelie: «Cum ați judecat, așa vi să va judeca, și cum ați măsurat, așa vi să va măsura»”, ori constatată cu satisfacție: „Luară-și și ei plată după faptă”. În scrisul cronicarului, în textul său încărcat de patimă, stigmatizator (în care drumul spre imprecație este cu grijă netezit), violent în acuză și în vehemența denunțului (moral) și aprig
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
G. Allport (1931), care este, de fapt, mai mult decât un simplu procedeu, întrucât angajează o anumită teorie referitoare la orientarea axiologică a personalității. Având ca fundament concepția lui G. Allport despre personalitate ca realitate unică, prin acest test se măsoară predominanța uneia față de alta a celor șase valori (teoreticul, economicul, esteticul, socialul, politicul și religiosul) la unul și același individ. Nu e corect să comparăm indivizii între ei cu privire la o valoare. Deși valoarea „teoretic”, de exemplu, poate apărea pe un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și validitate cât mai ridicate (vezi, pe larg, Radu, 1993). Prima se referă la consistența internă a instrumentului, măsurabilă prin corelații item-item și itemi-test, și la constanța în timp a rezultatelor (test-retest). Dar mai important este gradul în care instrumentul măsoară ceea ce pretinde că măsoară, adică validitatea lui. Și dintre cele trei forme consacrate, validitatea de conținut, cea criterială și cea conceptuală (sau de construct), fundamentală este ultima, întrucât angajează esența problemei, adică raportul dintre conținutul conceptului, al constructului (spațiul lui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ridicate (vezi, pe larg, Radu, 1993). Prima se referă la consistența internă a instrumentului, măsurabilă prin corelații item-item și itemi-test, și la constanța în timp a rezultatelor (test-retest). Dar mai important este gradul în care instrumentul măsoară ceea ce pretinde că măsoară, adică validitatea lui. Și dintre cele trei forme consacrate, validitatea de conținut, cea criterială și cea conceptuală (sau de construct), fundamentală este ultima, întrucât angajează esența problemei, adică raportul dintre conținutul conceptului, al constructului (spațiul lui de atribute) și conținutul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bine, dacă nu mai bine decât explicațiile psihosociale, diferențierile de roluri conjugale și stabilitatea maritală. Se pot face și observații pe marginea acestui model (Segalen, 1987): cum se construiește un indice reprezentativ al „certurilor” din familie?; este posibil să se măsoare insatisfacția și instabilitatea maritală doar prin indicele „ceartă”?; este îndreptățită opunerea sarcinilor domestice celor profesionale? Paradigma costuri-beneficii și a schimbului social ce are loc în spiritul ei servește ca bază pentru noi nuanțări în înțelegerea rolurilor și a comportamentele maritale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intrăm însă în spinoasa și delicata problemă a relației dintre valori, atitudini și comportament. Numai cu o anumită probabilitate putem deduce realizarea valorilor și a atitudinilor în acte de conduită propriu-zise. Există o serie de condiții (metodologice - cum au fost măsurate valorile și atitudinile, de microși macrocontext, de trăsături de personalitate) care fac ca structurile noastre axiologice să se regăsească sau nu în comportamente deschise. Mai mult, uneori aceste credințe axiologice sunt rezultatul adaptării comportamentale la anumite situații. Ele sunt efecte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din Cos.” De altfel, poeticul realizat frecvent în versurile lui R. e, în esență, de tip parnasian. Emoția e încătușată în descripție: „Pe-un turn, Sfântul Gheorghe răpune fiara/ lângă o floare de fier enormă, ușor mișcată/ de lună. Se măsoară în chihlimbaruri/ Femeia lungă din nord” (Oraș hanseatic). Cu tot numărul impresionant de vederi extranee (unele contrapunctate de amintirea tărâmurilor carpatice), priveliștile autohtone dețin ponderea covârșitoare. Un întreg volum, Unde apele vorbesc cu pământul (1961), se întocmește din stampe de
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Romanul Labirintul (1990) reprezintă o retrospectivă amplă privind destinul intelectualității din România începând din anii ’30 până în anii postbelici. Ș. a adus o contribuție reală la ilustrarea literaturii pentru copii, ca în volumele Ploaie cu covrigi (1965), Echipa noastră (1966), Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru (1968), De-a mijatca cu soarele (1971), Ștrengarii (1974), Năzdrăvanii (1977), Năsturel (1979), Alerguș (1981) ș.a. SCRIERI: Ilie își croiește viață nouă, București, 1949; Pionierii de la Măgura-Nouă, Chișinău, 1953; Se-ntâlnesc pământurile, Chișinău, 1956
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
de la Măgura-Nouă, Chișinău, 1953; Se-ntâlnesc pământurile, Chișinău, 1956; Fofo este vigilent, Chișinău, 1957; Oameni și destine, Chișinău, 1961; Neastâmpăr, Chișinău, 1961; Povestea copăcelului, Chișinău, 1962; De-ale lumii, Chișinău, 1964; Ploaie cu covrigi, Chișinău, 1965; Echipa noastră, Chișinău, 1966; Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru, Chișinău, 1968; Valul lui Traian, Chișinău, 1968; De-a mijatca cu soarele, Chișinău, 1971; Printre oameni, Chișinău, 1973; Pădurea năzdrăvană, Chișinău, 1973; Ștrengarii, Chișinău, 1974; Năzdrăvanii, Chișinău, 1977; Șoapta viorilor, Chișinău, 1977; Năsturel, Chișinău
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
un strigăt al energiilor interioare clocotitoare: „Dealul în floare e, cerul e larg./ Bucuriile inima ca pe-o sticlă mi-o sparg.// Hei tinerețe, vânt nărăvaș,/ O clipă în pace să nu mă lași!/ Dă-mi braț puternic, chiot înalt,/ Măsoară-mi văzduhul pentru un salt”. Peste un deceniu, volumul Versuri (1967) ilustrează înclinația autoarei pentru pastel; poemele utilizează tehnici picturale, în care mânuirea perspectivei se îmbină cu folosirea inspirată a culorii, de la tușele groase ale verdelui ierburilor la albastrul delicat
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
salariul din sectorul manufacturier din Statele Unite ale Americii a fost cel mai mare cele ale țărilor industrializate. În 2000, acest salariu rămăsese În urma celui din cinci țări europene și majoritatea celorlalte țări europene micșoraseră În mod semnificativ diferența 10. Atunci când măsurăm raportul de inegalitate dintre câștigurile celor cu salarii mari (cei care câștigă mai mult decât 90% din forța de muncă) și al celor cu salarii mici (cei care câștigă mai mult decât 10% din forța de muncă), Statele Unite ale Americii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să-și distribuie zilele de vacanță pentru a acomoda orarul de producție 41. Legea săptămânii de treizeci și cinci de ore are și alte Înlesniri atât pentru manageri, cât și pentru lucrători. Astfel, săptămâna de lucru de treizeci și cinci de ore poate fi măsurată nu numai În ore lucrate/săptămână, ci de asemenea În ore/lună și zile/an. Managerii de rang Înalt pot fi scutiți de limita pe numărul total de ore lucrate. Orele adiționale, de acord cu noua lege, trebuie să fie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Halstead și Jonathan Rowe au asemănat acest instrument cu „o mașină de calculat care poate aduna, dar nu poate scădea”48. Într-o perioadă În care „producția” - oricare ar fi ea - a fost considerată un sine qua non pentru a măsura bunăstarea, PIB a devenit referință standard pentru economiști, lideri din lumea de afaceri și politicieni. PIB-ul consideră bună ca fiind orice activitate economică. Astfel, dacă nivelul crimei crește din cauza șomajului și a sărăciei, necesitând o creștere a protecției și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
calitatea educației sau bucuria timpului de joacă. Este la fel de indiferent la decența mediului de lucru din fabricile noastre și siguranța de pe străzile noastre. Nu include frumusețea poemelor noastre, trăinicia căsătoriilor noastre, inteligența dezbaterii publice sau integritatea funcționarilor publici... pe scurt, măsoară totul, cu excepția a ceea ce face ca viața să merite să fie trăită 49. Chiar și creatorul PIB-ului, Simon Kuznets - mai târziu el a câștigat Premiul Nobel În 1971 pentru această realizare - a atras atenția În primul său raport către
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cheltuite pe crimă, contaminarea mediului inconjurator și accidente. ISEW face ajustări pentru inegalitatea veniturilor și epuizarea resurselor naturale 52. GPI include multe dintre aceste criterii, dar adaugă valoarea muncii voluntare În comunitate și deduce pierderea de timp liber 53. FISH măsoară șaisprezece indicatori socioeconomici incluzând mortalitatea infantilă, abuzul copiilor, nivelul de sărăcie al copiilor, sinuciderea printre adolescenți, consumul de droguri, rata abandonului școlar, câștigurile săptămânale medii, șomajul, procentul de persoane care au asigurări de sănătate, sărăcia printre persoanele de vârsta a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]