6,722 matches
-
Elisa lui Goncourt (la care se referă și Georgeta din Enigma Otiliei). De o parte cei care o condamnau, de cealaltă parte - cei care încercau s-o înțeleagă și s-o explice. Printre acuzatori - trebuie spus - s-a aflat însăși mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea. După părerea ei, exprimată în mai multe articole, prostituția, „această breaslă blestemată”, e vinovată de „întîrzierea sau nimicirea căsătoriilor”, de degenerarea speciei, de scăderile demografice („împuținarea omenirei”), de înmulțirea celibatarilor 7). Cauza pentru care femeia ajunge
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lipsa de dragoste (ea nu știe să iubească sau iubește mai puțin decât bărbatul), dezechilibrul nervos (isteria și nevrozele sunt parte indispensabilă a portretului, care pot fi urmărite în La Fille Élisa (1877) și Chérie (1884) de Edmond Goncourt; crizele mătușii Dide în ciclul lui Zola vor fi transmise prin ereditate descendentei Macquart, mai ales celei feminine, sub diferite forme). Femeia secolului al XIX-lea este mereu suferinda, în sensul moral și fizic, instabilă din punct de vedere psihologic. Angelismul și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
abilitate, cu care l-a eclipsat pe Dan Constantin Vasiliu, a fost dibăcia de a "convinge" oamenii de afaceri locali sau regionali să dea bani la partid. E nevoie pentru a reuși în politică de sume impresionante și, în lipsa providențialei mătuși Tamara, mijloacele de a le obține sunt relativ puține și, toate, sunt dependente de accesul la putere (de unde, firește, cinismul oricărui tip de alianțe care îți asigură guvernarea). "Albinuțele de partid" sunt o specie care ar trebui studiată mai în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Newman, din Tânăr și neliniștit, care le-a însoțit zilnic existența de la primii ani de grădiniță până acuși, la pensie, dacă mai apucă să vadă și episodul 9457, când Victor învie sub forma tatălui său care îl va concepe cu mătușa unei bunici, soră vitregă cu fina copilului din prima serie, făcut cu îngrijitoarea aceea ce părea oarbă, care era (cine credeți?) propria lui... mamă, ce suferise un accident de avion (se uita după unul și a căzut într-o groapă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
moș are o asemenea încărcătură semantică, încât explică noțiunile de strămoș comun, întemeietor, păstrător și transmițător al moșiei, care înseamnă și țară, dar și pe moșnean-moștean, țăranul liber, căruia în Moldova i s-a zis răzeș. Prin femininul moașă, nu mătușă, moșul asistă la naștere și binecuvântează urmașii. Moașa care moșește nu e tot una cu baba care, în principal, descântă și jelește morții. Activitatea babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au descoperit virtuți nobile, a devenit sursă de naștere a geniului neînțeles. Scriitorul clasic Îl așază Însă acolo unde Îi este locul, ori G. Călinescu nu face excepție. Este reperabilă starea absolut naturală, că nu este posibilă o Împăcare dintre mătușa Aglae și Otilia. Dacă personajul angelic e gata să ierte păcatul, cel demonic este exclusivit și singura salvare nu este decât suprimarea adversarului. Opoziția Otilia - Aglae este tratată de autor cu un deosebit talent. Când cele două personaje se află
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care le-au interpretat în programele unor formații străine ce au apărut la Sala Palatului. În fața a mii de auditori și nu doar în fața a o sută, hai două, de prieteni, studenți și elevi, ba chiar și rubedenii. Cunoaștem o mătușă a unuia dintre membrii formației Voces, care nu are treabă cu muzica simfonică, dar apare de fiecare dată în sala de concert când vin acești minunați ieșeni, ca să-și vadă nepotul. Cvartetul profesorului Viorel Munteanu din Iași putea să lipsească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Stil, dar și consecvență în stilul respectiv, o anume rigoare, deci o anume nuanță de la care, dacă te abați, falsezi. Și, după alte câteva zeci de pagini, mi-am zis: asta e situația, scriu un roman. Tanti Sofica, nașa Lena, mătușa Zizi, verișoara Pulheria și mireasa aveau încă multe de spus. Și le-am lăsat să spună. Am mers pe mâna lor. De-acum știam că sunt puternice. La un moment dat, am intervenit totuși în sensul că am pus stop
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
e un fapt foarte important. Locuiam în două imobile vecine, așa că eu am avut de fapt două case părintești: casa familiei directe, unde locuiam cu tata, mama și o bunică paternă, și casa de lângă noi, unde locuiau bunicii materni și mătușile. Acesta a fost primul cerc, foarte important până la vârsta de trei ani și jumătate, când o parte din familie a plecat în Israel, iar eu am început educația religioasă evreiască, în sistemul Heder: studiul limbii ebraice și lectura Bibliei. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
studiul limbii ebraice și lectura Bibliei. Din perioada asta nu mi-aduc aminte prea multe. În orice caz, când bunicul a plecat, în ’50-’51, îl aveam deja foarte bine în minte; și pe el, și pe bunica, și pe mătușile care au plecat cu ei. Eram un copil foarte vivace, țineam minte totul clar, inclusiv numele. După asta, într-un fel, lumea primei copilării s-a sfârșit: jumătate din personajele ei au plecat, jumătate au rămas. Iar eu am ieșit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
tu îți câștigai dreptul de a reveni în viața adultă învățând mai repede decât alții. M.I.: Așa este. Fratele meu era cu vreo doi ani mai mic decât mine, sora încă nu se născuse, iar eu eram de fapt copilul mătușilor și al bunicilor. Asta mi-a dat un sentiment extraordinar de siguranță. Faptul că mă duceam la sinagogă să studiez, dar eram liber imediat, mi-a creat un sentiment mult mai puternic - dacă nu mă duceam la învățătură, nu-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
vrem să mergem în Israel. Dacă mă întreba cineva pe mine, în orice caz, nu puteam vorbi de asta în termeni ideologici. Până la 10, 11, 13 ani, mă gândeam numai la întregirea familiei, desigur. S.A.: Să mergi la bunicii și mătușile care te crescuseră... M.I.: Da. Abia după asta, numai prin ’56, a venit ideologia, chiar politica, în legătură cu războiul de la Canalul Suez. Mi-aduc aminte că am văzut la jurnal, în deschiderea filmului care rula la cinematograf, soldați evrei; erau foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a fost foarte iubit. Nu numai de meseriașii Cooperativei, ci de lume în general. Tot timpul dădea bani cu împrumut, te aștepta oricât. Cum nici nu s-a însurat până relativ târziu, banii nu contau pentru el. Țin minte că mătușile nu-i dădeau voie să se ducă cu banii afară din casă. S.A.: Că îi dădea. M.I.: Îi dădea! Voia să facă bine. Iar eu eram copilul lui preferat. Când fugeam de la școală, mă duceam la el; uneori eram chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Problema era ce să facă cu mine. Era sfârșitul lui august. S-au emis două păreri: să mă duc să lucrez în port sau să mă duc să studiez. Erau părerile a doi unchi pe care nu-i știam, soții mătușilor. Eu am spus că vreau să studiez. În consecință, m-au trimis la un chibuț după vreo zece zile, unde lucram jumătate de zi și apoi studiam ebraica. Lucram la chibuț, cot la cot cu ceilalți, ceea ce mi-a produs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Cunosc situația evreilor din România interbelică și din perioada războiului, și nu numai din ce am citit despre pogromul de la Iași și alte orori, ci și într-un mod mult mai personal: părinții soției mele au fost în Transnistria, o mătușă de-a ei a fost la Auschwitz - o cunosc personal. Dar atitudinea mea este diferită de cea a soției mele. Nu pot să ignor ce este viața mea și să mă uit numai din altă perspectivă. Eu am perspectiva mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
la mănăstire, ca în Muntenia; unde apar cu cea mai mare frecvență antroponimele ce trimit la descendența maternă: Aioanei, Amariei, Airinei 5 etc.; unde comunitățile tradiționale țin „veria” (înrudirea la rang de văr) mai mult după mame decât după tați. Mătușa este apelată tot „mamă” de către nepoții de soră (și în secolul XX, zona Vaslui, de exemplu), pe când unchiul este doar „moș”. Chiar și la nivel strict biografic, icoana mamei poetului este sfântă, pe când relația cu tatăl a evidențiat o anume
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că este un jurnal de critic hărăzit cu calități de prozator: din câteva tușe schițează un portret, cu câteva linii rotunjește un moment memorabil. Textele sale dezvoltă vreo trei teme mari: lumea copilăriei din satul natal, cu bunicii, unchii și mătușile, un fel de modele spre care adultul privește detașat, nu fără oarecare nostalgie; lecturile zilnice și scrisul „de meserie”; mediul în care activează alături de colegi de redacție, activiști de partid, oameni de 193 cultură, securiști, prieteni, foști colegi de școală
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la mănăstire, ca în Muntenia; unde apar cu cea mai mare frecvență antroponimele ce trimit la descendența maternă: Aioanei, Amariei, Airinei 5 etc.; unde comunitățile tradiționale țin „veria” (înrudirea la rang de văr) mai mult după mame decât după tați. Mătușa este apelată tot „mamă” de către nepoții de soră (și în secolul XX, zona Vaslui, de exemplu), pe când unchiul este doar „moș”. Chiar și la nivel strict biografic, icoana mamei poetului este sfântă, pe când relația cu tatăl a evidențiat o anume
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că este un jurnal de critic hărăzit cu calități de prozator: din câteva tușe schițează un portret, cu câteva linii rotunjește un moment memorabil. Textele sale dezvoltă vreo trei teme mari: lumea copilăriei din satul natal, cu bunicii, unchii și mătușile, un fel de modele spre care adultul privește detașat, nu fără oarecare nostalgie; lecturile zilnice și scrisul „de meserie”; mediul în care activează alături de colegi de redacție, activiști de partid, oameni de 193 cultură, securiști, prieteni, foști colegi de școală
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
niciodată în calcul recunoaș terea faptelor. Nerecunoscând nici unul dintre inculpați, procurorul a trebuit să vină cu mijloace suplimentare. — Cum se explică, domnule Morar, că acest dosar, Trofeul Calității, care părea cel mai benign dintre toate, cel mai puțin clar, în comparație cu Mătușa Tamara sau Zambaccian, a mers cel mai repede? Se explică prin faptul că a fost singurul dosar în care era inculpat Adrian Năstase și unde nu aveam nevoie de avizul Parlamentului pentru cercetarea lui. Știți povestea dosarelor care au fost
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
expus ministrul justiției, o femeie. Atacuri venite inclusiv din partea colegilor de coaliție. Adică drumul a fost foarte greu. — A fost foarte greu și mai sunt dosare care n au mers nici ele ușor. Mai sunt pe rol dosarele Zambaccian și Mătușa Tamara. — Exact. Zambaccian 1 și Mătușa Tamara. Zambaccian 2 a fost dosarul blocat de Parlament. Vă aduceți aminte, la Zambaccian 2, Parlamentul a spus „nu“ cererii procurorilor de avizare a urmăririi penale. Cât despre celelalte două dosare, într-unul judecătorii
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
venite inclusiv din partea colegilor de coaliție. Adică drumul a fost foarte greu. — A fost foarte greu și mai sunt dosare care n au mers nici ele ușor. Mai sunt pe rol dosarele Zambaccian și Mătușa Tamara. — Exact. Zambaccian 1 și Mătușa Tamara. Zambaccian 2 a fost dosarul blocat de Parlament. Vă aduceți aminte, la Zambaccian 2, Parlamentul a spus „nu“ cererii procurorilor de avizare a urmăririi penale. Cât despre celelalte două dosare, într-unul judecătorii au dat soluție de achitare, iar
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Despre familiile de gospodari din Frasin se pot scrie sute de pagini frumoase; viața lor s-a împlinit și s-a sfârșit sau nu în perimetrul social al acestei localități. Sunt familii înrudite, adevărate încrengături de rudenie de frați, surori, mătuși, nepoți, fini, nași, cuscri, gineri sau nurori. Familia Sahlean, cu un primar de câteva zile, familia Tanu, care se poate lăuda și ea cu un primar, familia Pânzar Vasile, mare epitrop bisericesc, familia Caraciuc, răspândită în mai bine de jumătate
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
c) Regionalismele sunt unități lexicale actualizate contextualizat, având ca premisă raportarea la anumite repere de tip spațial și anume, apartenența locutorului la o anumită regiune 54. Regionalismele sunt reperabile, cu precădere: * la nivel fonetic/ fonologic: șî, di pi, du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic: ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îi dă curaj.; Reușita multumită ajutorului primit de la prieteni îl bucura.; * apoziție 91: Ea, mama, te sprijină necondiționat. (substantiv în cazul nominativ); Pe ea, pe mama, o ai mereu în suflet. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al dumneaei, al mătușii. (substantiv în cazul genitiv); Celuilalt, copilului din banca întâi, i s-a dat premiul. (substantiv în cazul dativ); Tu, băiatul din prima bancă, vino aici! (substantiv în cazul vocativ); * complement direct: L-a lăudat pe nepoțel și i-a dăruit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]