5,310 matches
-
deschide pentru știință o cale nouă de abordare a nemuririi. De-acum putea începe „joaca de-a Dumnezeu”. Este acceptat unanim că molecula de ADN prezentă în orice organism viu aflat pe Pământ este depozitarul tuturor proceselor biologice, de la organismul mamiferelor la cel al insectelor sau peștilor. Toată informația despre organism este „încuiată” în această „cărămidă” a vieții. De aici și ideea descifrării acestui cod, care poate fi comparat cu cel în care este scris sistemul de operare Windows pentru computere
Arca lui Noe, ascunsă în ADN () [Corola-website/Journalistic/105107_a_106399]
-
unele specii de animale au dispărut odată cu mediul lor natural. Clonare dificil de realizat La jumătatea anului 2013 a fost descoperit un exemplar de mamut extraordinar de bine conservat, care, prezintă încă sânge în organism. Șansele de clonare a acestui mamifer dispărut s-au reaprins. Se apropia momentul zero? „Clonarea unui mamut pornind de la celule intacte - și, mai important, de la un genom intact - va fi un proces extraordinar de greu, probabil chiar imposibil”, susținea Love Dalén, paleogenetician la Muzeul de Istorie
Arca lui Noe, ascunsă în ADN () [Corola-website/Journalistic/105107_a_106399]
-
multor neuroni într-un volum mic de spațiu). Cercetătorii nu au testat inteligența șoarecilor, pentru a vedea dacă a sporit, dar aceasta este o potențială direcție de cercetare pentru viitor, a declarat Marta Florio. Comparând genoamele mai multor specii de mamifere, cercetătorii au confirmat că gena ARHGAP11B, existentă la omul actual, era prezentă și la neaderthalieni și denisovani, dar că ea nu există la alte mamifere, precum șoarecii și cimpanzeii. Această constatare sugerează că gena a apărut curând după ce ramura evolutivă
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
direcție de cercetare pentru viitor, a declarat Marta Florio. Comparând genoamele mai multor specii de mamifere, cercetătorii au confirmat că gena ARHGAP11B, existentă la omul actual, era prezentă și la neaderthalieni și denisovani, dar că ea nu există la alte mamifere, precum șoarecii și cimpanzeii. Această constatare sugerează că gena a apărut curând după ce ramura evolutivă a oamenilor s-a desprins de cea a cimpanzeilor și că tocmai această genă a netezit drumul spre dezvoltarea rapidă a creierului uman. Totuși, această
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
laborator. Exemplarele care au fost supuse unei diete stricte, în cadrul căruia primeau o cantitate minimă de calorii, au trăit cu 40% mai mult decât rozătoarele care aveau acces nelimitat la hrană. De atunci, metoda a fost testată pe numeroase alte mamifere, efectul fiind același, indiferent de specie. Într-un studiu efectuat pe maimuțe, exemplarele care au trăit 20 de ani fiind supuse acestei diete erau mai sănătoase decât maimuțele ce au avut parte de o dietă normală, suferind mai puține cazuri
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
au fost dotate de natură cu un așa-numit ochi parietal (sau ochi pineal), care, împreună cu glanda pineală, formau un tot funcțional ce intra în alcătuirea epitalamusului, o regiune a creierului. Cu timpul, cele mai evoluate dintre vertebrate - păsările și mamiferele - au pierdut acest al treilea ochi, ochiul parietal, păstrând doar glanda pineală. Alte vertebrate, însă, mai au încă vestigii ale acestui organ fotosensibil, iar la unele structura lui este tulburător de asemănătoare cu cea a a ochilor obișnuiți. O serie
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
ș iG. R. O’Connor, existența ochiului parietal reprezintă prima încercare a evoluției de a înzestra vertebratele cu un organ fotoreceptor. În cursul evoluției, funcția de fotorecepție a fost preluată de ochii laterali, astfel încât la vertebratele superioare actuale - păsări și mamifere - al treilea ochi nu mai există: din complexul pineal a mai rămas doar glanda pineală. Păsările străvechi vor fi avut acest organ fotoreceptor, după cum sugerează cercetătorii care au studiat fosilele „păsării de la Melovatka”, un specimen de pasăre străveche, datând din
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
iar analiza lor arată că această creatură ar fi avut, pe lângă glanda pineală, și un ochi parietal bine dezvoltat. Păsările moderne nu-l mai au; ceea ce rămas din complexul pineal este doar glanda pineală. La fel stau lucrurile și la mamifere, inclusiv la om; noi nu mai avem în creștet un astfel de organ fotoreceptor. Ne-a rămas însă glanda pineală/epifiză, iar studiile arată că ea a fost asociată, la origine, cu simțul văzului sau, cel puțin, cul fotorecepția. De
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
față de artă, în general. A făcut cu mare plăcere, ba chiar adesea cu drag, publicistică, îndeosebi culturală. Trăiește-n bună pace și-n sporadică înțelegere cu daimonul propriu. Din uniunea asta s-au născut volumele de proză Prospect de femeie, Mamifer și Jurământ de rătăcire (toate publicate la Editura Herg Benet), cele două cărți-album Foto splendid - Colecția Costică Acsinte: Viața socială și Doamne și domnițe, Cele mai frumoase proze ale anului: Antologie (Editura Adenium, 2014) și Cartea simțurilor, volum colectiv coordonat
Fluvii de povești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105708_a_107000]
-
față de artă, în general. A făcut cu mare placere, ba chiar adesea cu drag, publicistică, îndeosebi culturală. Trăiește-n bună pace și-n sporadică înțelegere cu daimonul propriu. Din uniunea asta s-au născut volumele de proză Prospect de femeie, Mamifer și Jurământ de rătăcire (toate publicate la Editura Herg Benet), cele două cărți-album Foto splendid - Colecția Costică Acsinte: Viața socială și Doamne și domnite, Cele mai frumoase proze ale anului: Antologie (Editura Adenium, 2014) și Cartea simțurilor, volum colectiv coordonat
Cărți de pus sub brad by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105906_a_107198]