5,397 matches
-
convexă pentru fața articulară laterală, și aproape rectilinie pentru fața articulară medială. Această margine mediană, la nivelul porțiunii sale mijlocii, se înalță de-a lungul celor doi tuberculi intercondilieni, mărind în aceeași măsură diametrul transversal al fețelor articulare. Această margine mediană, ridicată în sus, a celor două fețe articulare este înclinată cu 45° pentru fața articulară laterală și aproape verticală pentru fața articulară medială. Marginea mediană a fețelor articulare superioare se prelungesc astfel pe fețele adiacente periferice ale tuberculilor intercondilieni corespunzători
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
celor doi tuberculi intercondilieni, mărind în aceeași măsură diametrul transversal al fețelor articulare. Această margine mediană, ridicată în sus, a celor două fețe articulare este înclinată cu 45° pentru fața articulară laterală și aproape verticală pentru fața articulară medială. Marginea mediană a fețelor articulare superioare se prelungesc astfel pe fețele adiacente periferice ale tuberculilor intercondilieni corespunzători prin intermediul unui cartilaj care este în continuitatea cu cel al fețelor articulare superioare și astfel, ele contribuie la formarea tuberculilor intercondilieni. Fața articulară superioară medială
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
și 4 formează un aparat filtrant, în care rămân particulele din apa filtrată, care sunt împinse în sus spre corp, apoi prin șanțul ventral mai departe până la gură, unde sunt înghițite. Pe cap se află un singur ochi compus, situat median, și un ochi de nauplius. Capul neacoperit de carapace poartă două perechi de antene, prima pereche de antene (antenule) este mică, nesegmentată, iar a doua pereche de antene este foarte dezvoltată, segmentată și ramificată, și servește la înot, de unde le
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
este distrusă în primul registru de jos, astfel încât nu se poate vedea în întregime friza cu sfinții pictați în picioare. Inscripțiile care însoțesc tablourile ctitorilor cuprind numele și rangul fiecăruia, fiind scrise în limba română, cu caractere chirilice. În registrul median sunt reprezentate scene din viața Sfântului Mercurie. Tabloul central, decorat cu un frumos ornament vegetal, îl reprezintă pe Sfântul Mercurie în ținuta militară a armatei romane, stând pe un scaun și ținând o sabie în mână. Scenele, cu inscripții în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
torace (poziție toracică), sau chiar înaintea pectoralelor sub gât (poziție jugulară) (mihalț). La unele specii lipsesc (anghilă). La guvizi, înotătoarele ventrale prin concreștere, formează o ventuză. Înotătoarele neperechi (sau impare) sunt situate pe planul de simetrie al corpului, pe linia mediană, au poziție verticală și se articulează la pterigoforele împlântate în musculatura corpului. Se disting: înotătoarea dorsală (D), una sau mai multe dispuse pe spate; înotătoarea anală (A), una sau mai multe dispuse între anus și caudală; înotătoarea codală (C), dispusă
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
respirator, la oniscoide cu trahei. Branhiile sunt atașate de pleopode, inima este în pleon. La formele acvatice, funcție respiratoare au endopoditele, care sunt protejate la exterior de exopodite. Exopoditele primei perechi de pleopode sunt lungi și se unesc în plan median, formând un fel de capac de protecție. La formele terestre, funcția respiratorie este preluată de exopodite, care prezintă în interior o rețea de canale ramificate - pseudotrahei. Au glandă maxilară. Antena I este scurtă. Antenulele sunt mai mici decât antenele, care
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
bicipitală" ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii" sau "Aponeurosis bicipitalis"). Aponevroza radiază în direcție ulnară și se prinde pe fascia brahială ("Fascia brachii") și fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), trecând ca o punte peste vasele humerale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. La umăr, tendoanele bicepsului brahial sunt situate în axilă: tendonul capului lung trece prin cavitatea articulară a articulației umărului între capul humerusului și capsulă, fiind învelit de o prelungire sinovială, teaca tendonului intertubercular ("Vagina synovialis intertubercularis"); tendonul capului scurt, lateral
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
între biceps și cei doi mușchi se află nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"). Lateral vine în raport cu mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis"), medial, de-a lungul bicepsului se găsesc vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median ("Nervus medianus"), fiind mușchiul satelit al arterei brahiale ("Arteria brachialis"). Pe braț medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis"), iar lateral șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis"). La nivelul cotului, tendonul mușchiul biceps împarte
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
este delimitat: lateral de tendonul mușchiului biceps brahial, medial de mușchiul rotund pronator, profund de mușchiul brahial, arcada mușchiului flexor superficial al degetelor și superficial de aponevroza bicipitală; prin el coboară vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. are o acțiune atât asupra antebrațului cât și a brațului. Cu toate că sare numai peste două articulații (articulația umărului și articulația cotului), acțiunea lui se efectuează până în articulația radioulnară distală. Este un puternic flexor al antebrațului pe braț în articulația cotului
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
opercular în cea mai mare parte nude, fără solzi, cu excepția a două grupe constând din câțiva solzi aflați pe colțul superior al operculului și pe cap deasupra operculului. Pieptul și istmul sunt nude, fără solzi, cu excepția unei dungi solzoase situată median, care ajunge până în dreptul marginii anterioare a înotătoarelor ventrale, și a unei mici insule solzoase, aflată în mijlocul regiunii pectorale. Linia laterală este completă, aproape dreaptă, și se prelungește puțin și pe baza înotătoarei caudale. Pe linia laterală se află 58-68
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
la plante, din clasa Secernentea, de talie redusă, cu lungimea corpului în jur de 1 mm, rareori de câțiva milimetri. Gură este armata cu un stilet (stoma transformată într-un stomatostilet) protractil caracteristic. Esofagul în zona corpului prezintă un bulb median (valvular sau nevalvular) și unul bazal posterior în regiunea posterioara (istmul), glandulara. Canalul excretor lateral este limitat la o singură coardă hipodermica. Majoritatea reprezentanților acestui ordin sunt paraziți pe plante (fitoparaziți) și într-o măsură redusă sunt forme foretice sau
Tilenchide () [Corola-website/Science/337450_a_338779]
-
Sphaerulariina") și "Aphelenchina" (cu o singură suprafamilie "Aphelenchoidea"). Aceste subordine se deosebesc prin poziția orificiului canalului glandei esofagiene dorsale, si anume în partea anterioară a esofagului și în apropierea bazei stiletului la Tylenchina, în timp ce la Aphelenchina se află în interiorul bulbului median. În unele clasificări subordinul Aphelenchina este ridicat în rang de ordin, "Aphelenchida".
Tilenchide () [Corola-website/Science/337450_a_338779]
-
Masivul Boemiei. Este posibil să fi apărut inițial un singur ansamblu de lanțuri muntoase, care mai târziu a fost spart de către deschiderea Oceanului Atlantic. Ulterior structurile hercinice europene și africane au fost despărțite de către geosinclinalul alpin care a ocupat o poziție mediană între aceastea. Coliziunea în partea de est a marginii sudice a Euramericii dintre Avalonia și arhipelagul (sau microcontinentul) Armorica a generat lanțul hercinico - chimeric al Dobrogei, prelungit prin Insula Șerpilor și Crimeea spre est și mai departe la nord de
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
se deschid "glandele adezive" și cu ajutorul unui mare "disc de fixare", situat la partea posterioară a corpului, disc lipsit de ventuze, însă prevăzut cu "două căngi (cârlige)" mediane curbate mari și puternice, unite printr-o placă chitinoasă, situate pe linia mediană și cu "16 cârlige simple" dispuse în cerc pe margine. Nu au pete oculare, iar ansele intestinale sunt unite. La această gen este foarte interesantă reproducerea. Oul se dezvoltă în uter. Înainte ca embrionul să fie pe deplin dezvoltat, în interiorul
Gyrodactylus () [Corola-website/Science/333510_a_334839]
-
mai mult. Corpul este alungit și înalt, comprimat lateral, cu profil dorsal arcuit. Capul robust, diametrul ochiului mai mic decât lungimea botului. Botul conic și gura în poziție inferioară. Solzii sunt cicloizi și relativ mari. Linie laterală situată sub linia mediană a corpului este curbată în sus în partea anterioară. Înotătoarea dorsală și anală cu marginea liberă concavă. Înotătoarea caudală profund excavată este lungă, întrecând cu mult lungimea capului. Înotătoarea dorsală este opusă înotătoarei ventrale. Colorația spatelui variază de la verde măsliniu
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
în incizia fălcii superioare. Buzele prezente sau absente, ca și șanțul postlabial. Au o pereche rostrală și maxilară de mustăți, una sau ambele pot fi absente. Solzii sunt mici, medii sau mari; linia laterală se întinde de-a lungul liniei mediane a cozii (cu excepția "Leptobarbus"). Dinții faringieni sunt dispuși, în general, în 3 rânduri, în mod excepțional în 1 sau 2 rânduri. La ciprinide, diferite structuri din jurul gurii sunt importante în identificarea genurile. Ele includ lobul rostral, buzele superioare și inferioare
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
gât) de un șanț postlabial complet, care se continuă în jurul colțului gurii. Acest șanț este de obicei întrerupt la mijloc, astfel că există șanțuri distincte, unul în spatele fiecărei părți laterală a buzei inferioare. La unele specii cu buze cărnoase partea mediană poate fi hipertrofiată și îndoită înapoi într-un lob suspendat. Falca inferioară poate fi acoperită de un țesut cheratinizat cu o margine anterioară tăioasă. În astfel de cazuri, falca inferioară este adesea vizibilă și buza inferioară este limitată la părțile
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
păstrează dungile dorsale deschise, care caracterizează puii, adică pe un fond verde au cinci dungi deschise, mai mult sau mai puțin evidente. Femelele adulte au spatele vărgat de culoare verde sau brun, cu cinci dungi dorso-laterale deschise longitudinale, galbene-verzui - una mediană (dunga vertebrală) se întinde de-a lungul coloanei vertebrale și 4 linii laterale pe laturile corpului. Femelele mai bătrâne își pot pierde dungile dorso-laterale și au spatele verde, cu pete negre mai accentuate decât la masculi; aceste pete se pot
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
funcțional este o regiune anizotropa care se desfășoară alungit și care, prezintă centre de polarizare dispuse axial. Pentru arealul din care face parte, are rolul de axa de gravitație regională majoră din mai multe motive: Dacă partea nordică împarte aproape median Podișul Sucevei - fiind o subunitate a acestuia, în aval de confluenta cu Moldova porțiunea sudică include terminațiile estice ale Subcarpaților Moldovei și versanții vestici ai Podișului Bârladului - fiind o subunitate de rang superior a Podișului Moldovei, căreia îi și aparține
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
strâmbă cu scoarță cenușie și netedă. Lujerii sunt verde-cenușii și mugurii cenușii, tomentoși. Frunzele sunt mari (15-20 cm), imparipenat-compuse (5-9 foliole), eliptice, acuminate, fin serate și scurt pețiolate. Pe față frunzele sunt verde-întunecate, glabre, pe dos verde-palide, iar pe nervura mediană sunt ruginiu pubescente. Înflorește în lunile aprilie și mai după înfrunzire. Polenizarea este entomofilă. Florile (caliciul) sunt alb-gălbui, mirositoare, dispuse în panicule terminale, cu periant dublu. Fructele sunt samare, oblongi, cu aripa scurtă. Lemnul este fără valoare. Se cultivă și
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]
-
capului, înapoia ochilor au două pete mici ovale, albastre, dispuse în spatele unei dungi sub formă de un V cu vârful îndărăt. Între ochii 2-3 dungi de culoare galbenă sau albastră tivite cu negru. Pe laturile capului câteva dungi albastre. Înotătoarele mediane (dorsală, anală și caudală) de culoare carmin, tivite cu galben. Se hrănesc cu mici crustacee, gasteropode și moluște bivalve, dar și cu icre de pești și pești mici. Ponta este depusă pe sub pietre în mai-iunie și este alcătuită din pături
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
latitudine nordică și la o altitudine egală cu nivelul mării. Altitudinea și latitudinea au fost specificate pentru a satisface variații ale gravitației; latitudinea specificată a fost un compromis între latitudinea London (51° 30'N), Parisului (48° 50'N) și valoarea mediană a paralelei Statelor Unite (38°N) pentru a minimiza variațiile. Cu toate acestea, matematicianul Borda a convins Adunarea că un studiu cu capetele la nivelul mării pe baza unui meridian care acoperă cel puțin 10% din cadranul pământului ar fi mai
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Musculus teres major"). În treimea mijlocie a brațului este acoperit de mușchiul biceps ("Musculus biceps brachii") și acoperă humerusul. Situat în bună parte în axilă, el are câteva raporturi principale: medial cu mănunchiul vasculo-nervos axilar: artera humerală ("Arteria brachialis"), nervul median ("Nervus medianus"), nervul ulnar ("Nervus ulnaris") și nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"); lateral vine în raport cu capul scurt al bicepsului ("Caput breve musculi bicipitis brachii"). Are raporturi strânse cu vasele axilei, constituind un bun reper pentru descoperirea lor. este perforat pe fața
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
spread ouț with 20.20% under the age of 18, 4.60% from 18 to 24, 18.80% from 25 to 44, 28.10% from 45 to 64, and 28.30% who were 65 years of age or older. The median age was 49 years. For every 100 females there were 102.50 maleș. For every 100 females age 18 and over, there were 102.50 maleș. The median income for a household în the county was $26,111, and the
Comitatul Harding, New Mexico () [Corola-website/Science/331710_a_333039]
-
and 28.30% who were 65 years of age or older. The median age was 49 years. For every 100 females there were 102.50 maleș. For every 100 females age 18 and over, there were 102.50 maleș. The median income for a household în the county was $26,111, and the median income for a family was $36,667. Maleș hâd a median income of $22,750 versus $15,750 for females. The per capita income for the county
Comitatul Harding, New Mexico () [Corola-website/Science/331710_a_333039]