5,395 matches
-
de trecere» - împotriva schematismului, poetul Eugen Frunză a alunecat în cel mai desăvârșit schematism, purtând nu mai puțin aceeași «viză de trecere», dar în direcție opusă. Așa se face că «viza» care în cazul poetei Nina Cassian - de pildă - avea menirea să acopere izbucnirile individualiste și cochetarea poetei cu formalismul, este chemată în împrejurarea de față să aștearnă un văl de naturalețe și spontaneitate peste goalele abstracțiuni ale «cântecelor»”. *** Petre DRAGOȘ 62, într-o scrisoare trimisă la Contemporanul: „Tovarăși, mă surprind
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
A. de F. și-a adus o „contribuție substanțială în folcloristica vremii în aproape toate sectoarele mari ale cercetării” (Ovidiu Bârlea). Editată de Academia Română, publicația venea să înlocuiască mai vechea colecție „Din viața poporului român” a aceleiași instituții și avea menirea să instaureze spiritul științific în domeniile etnografiei și folclorului și să sincronizeze astfel cercetarea românească cu cea europeană și universală. În scopul acesta, Ion Mușlea reușește să atragă în paginile publicației colaborarea „unora dintre cei mai de seamă specialiști în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
picioare, îi îmbolnăvesc de boli grele. Sunt vânturi care ridică fânul și frunzele către cer”... - tipuri de gesturi: Gesturile căpăta valențe de simbol, întocmai ca și semnele grafice sau picturale și elemente ale corpului uman - prin stilizare devin simboluri, având menirea de a indica sau de a sugera un anume sens, în contextul dat. Știința gesturilor se numește și chinetică, iar aceea a distanțelor, proxemică. Lumea a țâșnit dintr-un gest al unui Creator divin, originar, gest povestit de către ființele umane
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
autorul a înțeles și a mărturisit cu modestie în Introducere acest lucru, asumându-și faptul că cercetarea pe care a realizat-o nu a epuizat subiectul, nu "l-a consumat", mai curând deschizând orizontul istoriografic pentru o temă care are menirea să ajute la înțelegerea unei societăți complexe și complicate. Cu alte cuvinte, deși lucrarea este gândită ca una fundamentală, domnul Ghercă este conștient că unele surse au rămas neconsultate, iar unele realități de atunci au fost lăsate în urmă. Alternând
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică: Spania, Italia și Franța); a doua prezintă situația publicațiilor catolice din România, având în centrul cercetării tipăriturile din diecezele de București și Iași; a treia surprinde, într-un mod analitic, încercările de unificare a presei catolice românești care au menirea de a întregi tabloul asupra presei catolice din România și a rolului și locului acesteia în Biserică și societate. În acestă lucrare ne-am propus realizarea unei cercetări (unitare) asupra presei catolice din România în prima jumătate a secolului al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din cadrul său. Așadar, de la cel mai înalt nivel (Vaticanul), până la cea mai neînsemnată parohie dintr-un colț al lumii, publicațiile catolice au cunoscut o oarecare "cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. În acest material vom încerca să explicăm rolul și locul pe care l-a ocupat presa în cadrul Bisericii Catolice, să analizăm și să prezentăm
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un ziar să fie cu adevărat catolic, confesional, el trebuia să fie și militant. Chiaudano se referea în mod explicit la ziarele generaliste, nu la cele financiare sau cu un anumit profil. Un ziar care neglija religia nu își îndeplinea menirea, deoarece în anumite situații, apărarea religiei era o datorie de conștiință, iar trecerea ei sub tăcere o dovadă de lașitate. Era de datoria ziarului să propage credința, chiar dacă existau cărți, catehisme și instituții care se ocupau de asta. Ziarul nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o lungă perioadă de timp a fost printre puținele componente ale mass-mediei de astăzi. S-au păstrat numeroase referiri și precizări în documentele privitoare la comunicare și la mass-media; avem informații despre presa scrisă, principiile și normele care trebuiau respectate, menirea și rolul celor implicați direct în fenomen. Biserica încuraja publicațiile oneste și astfel s-a creat și s-a răspândit o presă specific catolică, editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din cadrul său. Așadar, de la cel mai înalt nivel (Vaticanul), până la cea mai neînsemnată parohie dintr-un colț al lumii, publicațiile catolice au cunoscut o oarecare "cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. Preoții și persoanele consacrate trimise în misiune de evanghelizare în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii (Africa, Asia, America Latină, Rusia etc.) au devenit un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea de a îndruma pe drumul cel bun comunitățile și credincioșii catolici), Sentinela Catolică (avea rolul de a apăra comunitatea catolică și de a răspunde "dușmanilor" Bisericii Catolice), Lumina creștinului (a urmărit "luminarea" și îndrumarea spre adevăr), Presa Bună (în opoziție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lipseau cu totul din București: un organ de publicitate și un cămin unde să ne adunăm și să ne serbăm festivitățile. De anul trecut, apare Revista Catolică, o serie periodică, care, prin cuprinsul său bogat și forma sa plăcută, corespunde menirii sale. E de dorit ca această revistă să fie abonată de cât mai mulți, sprijinind astfel de fapt cauza noastră și contribuind la onoarea Bisericii catolice din țară (...)"363. Într-o lucrare biografică dedicată arhiepiscopului Netzhammer, s-a elogiat contribuția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în veci. El își înalță fruntea către valurile amenințătoare și de aici revarsă siguranța senină din belșug, unde de lumină asupra întinsului apelor nestatornice și agitate. În lumina proiectată de el, corăbierul înaintează fără primejdie spre limanul veșnic. Aceasta e menirea Farului nou"389. Acest scurt mesaj metaforic a înlocuit clasicul articol-program. Succint, el a surprins prin metaforele folosite (prin simbolistică) scopul apariției ziarului în capitala țării,dar și unele viziuni referitoare la dezvoltarea publicației. Autorii au subliniat necesitatea existenței unei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
redacție că participarea la slujbele religioase și la serviciile divine avea să fie mai numeroasă și mai activă dacă programul acestor activități era răspândit și printr-o revistă care se distribuia în parohie din timp. Gazeta Buletin parohial a avut menirea de a orienta clar credincioșii pentru participarea la diferite activități religioase și de a le explica textele biblice citite la liturghii: "revista va încerca să expună ocazional, pe scurt și pe înțelesul tuturor, sfintele ceremonii și însemnătatea celor prăznuite"407
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care le avea la îndemână credinciosul era considerată o datorie de conștiință față de Hristos și față de sufletele răscumpărate prin sângele Lui590. În articolul "Duhul Apostolatului Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai săi în munca pentru mântuirea sufletelor"591. Ținând cont de această menire a tuturor credincioșilor, la începutul anului, se edita un calendar ce cuprindea motivele pentru care populația se ruga în fiecare lună. În anul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răscumpărate prin sângele Lui590. În articolul "Duhul Apostolatului Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai săi în munca pentru mântuirea sufletelor"591. Ținând cont de această menire a tuturor credincioșilor, la începutul anului, se edita un calendar ce cuprindea motivele pentru care populația se ruga în fiecare lună. În anul 1930 de exemplu, existau următoarele evenimente: "ianuarie ca toți să fie una; februarie sfințirea căsătoriei, școlile catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru ca tot El apoi, să se miluiască de toți și pe toți să-i facă să priceapă că ei nu se vor putea mântui prin meritele lor, ci numai prin harul Său"724. Această Epistolă, cât și tălmăcirea ei, aveau menirea de a arăta adevăratul sens al celor spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea mântuirii omului prin propriile puteri și salvarea lui numai datorită harului lui Dumnezeu. Explicația a fost oferită într-un limbaj mai elevat și s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de interesul special acordat de Papă acestui eveniment, preocupare izvorâtă din convingerea conform căreia "doar cunoașterea cât mai bine a purtătorilor de condei și studiind împreună trebuințele presei catolice, vor putea să-i dea în adevăr o dezvoltare potrivită cu menirea ei", după cum aprecia Papa Pius XI, citat în revista catolică românească Almanahul Presa Bună815. S-a conștientizat puterea și importanța considerabilă a presei în cadrul societății moderne: Nici o forță din lume nu i-ar putea sta împotrivă, dacă ar fi între
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acestuia a fost recunoscută. Iată ce conținea scrisoarea din 15 martie 1932 trimisă de episcopul Netzhammer, omologului său de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, referitor la apariția unui cotidian catolic reprezentativ în capitală: "Mulțumind pentru Memoriul în cauza cotidianului român-catolic cu menirea să apară la București, trebuie să spun de la început că în principiu sunt cu tot sufletul pentru un asemenea ziar româno-catolic și-l voiu sprijini după puteri, având chiar ceva la dispoziție pentru dânsul strâns în timpuri mai bune, căci
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Voința națională” sau „România liberă”, apăreau după-amiaza. Între septembrie 1885 și ianuarie 1886 direcția gazetei este asigurată de Nicolae Procopiu, care va deveni pentru multă vreme redactor-șef. Alcătuit după modelul gazetelor italiene, independent politicește, cu un caracter popular, având menirea de a difuza în mod obiectiv informația politică și socială din țară și din străinătate, ziarul își formează un public, ceea ce îi permite editorului să mărească formatul, să înmulțească numărul de pagini, să diversifice rubricile și să atragă colaboratori de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
înseamnă a fi Desperado? Starea Desperado e o stare de refuz. Orice i-ai prezenta unui autor Desperado drept trăsătură ce-l caracterizează, acesta respinge încercarea, nu se lasă prins în nicio definiție. Unii dintre ei declară că nu e menirea literaturii să definească un autor (e momentul să ne întrebăm: e și critica literară literatură?), alții trec toate drepturile pe numele lectorului (criticul e izgonit fără drept de apel), iar unii, precum Julian Barnes, ajung chiar să afirme că s-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Mike, studentul mediocru, omul care-și distruge propria viață. Jon își botează fiul tot Michael. Povestirea încearcă să schițeze un gen de neastâmpăr care nu e ușor de înțeles. Ni se spune doar că Mike n-o să-și afle niciodată menirea sau liniștea. Fiindcă e într-o ureche. Nu știm ce vrea să zică povestitorul prin aceasta. Cert este că timp de trei ani, cât stă Mike la închisoare, Jon îl vizitează lunar, iar pe ultima pagină a romanului Mike e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în Waterland, și tot ar fi destule), și sunt asaltat de îndoieli. Mulți consideră că dețin răspunsurile, că știu tot, că ne pot spune ce și cum, încotro s-o luăm, dar romanul nu e făcut pentru asta, și nici menirea mea de romancier nu e de a ști tot. Un scriitor american spunea odată că toți ducem vieți pline de o disperare mută. Poate că așa e, dar mie mi se pare că trăim mai degrabă o derută mută. Romanul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care le cunosc, ori pe mine însumi. S-au scris multe lucruri bune în felul acesta, dar mie mi se pare un fel de antiroman, fiindcă e de fapt o realitate deghizată. Miza și satisfacția cea mai mare în proză menirea adevărată a prozei este să pătrunzi într-o altă experiență, să te identifici cu ea să încerci să afli cum e în pielea altcuiva. Romanul trebuie să creeze și să descopere. Aceasta nu e posibil dacă unica lui sursă e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
avem sunt dorințele, ceea ce nu înseamnă însă că neg puterea vindecătoare a poeziei. Ea există, dar nu ca terapie. Marea forță de vindecare a poeziei stă în faptul că pune o punte peste hăul dintre limbaj și fapte. Aceasta e menirea ei. Dar numai un monstru, un descreierat ori un grandoman ar putea chiar să creadă că poate el să vindece lumea, să-și închipuie că menirea poeziei lui e vindecarea universală. Nu numai că sunt sceptic în ce privește propria mea motivație
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în faptul că pune o punte peste hăul dintre limbaj și fapte. Aceasta e menirea ei. Dar numai un monstru, un descreierat ori un grandoman ar putea chiar să creadă că poate el să vindece lumea, să-și închipuie că menirea poeziei lui e vindecarea universală. Nu numai că sunt sceptic în ce privește propria mea motivație altruistă, dar, ca orice alt poet, sunt teribil de superstițios în această privință. L-am avut profesor la Leeds pe minunatul poet Martin Bell. Mi-a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]