6,144 matches
-
care omul o ocupă în lume ; revolta sentimentul natural al individului și al instituțiilor creștine de a se afla în centrul universului. Lumea se dezagregase : toată e bucăți, orice coerență s a pierdut ; orice raport just, orice relație . Totuși, viziunea metafizică ce ar fi permis trecerea de la simbolismul cosmologic medieval la un simbolism la fel de expresiv, bazat pe Noua știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nici el nu e adeptul unei discipline spirituale restrînse la domeniul privat sau la cercuri exclusiviste. Nici el nu renunță la încercarea de a trezi conștiințele, de a-l face pe omul occidental să regăsească tematica, dacă nu experiența imaginilor metafizice, a lumii imaginale. și el face în mod metodic apel la dialogul intelectual-contemplativ al culturilor spirituale, la beneficiile diversității convergente spre Ultim. în sfîrșit, un gînditor tradițional ca René Guénon vedea ieșirea din criza lumii moderne prin reconstruirea întregii societăți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
imaginale. și el face în mod metodic apel la dialogul intelectual-contemplativ al culturilor spirituale, la beneficiile diversității convergente spre Ultim. în sfîrșit, un gînditor tradițional ca René Guénon vedea ieșirea din criza lumii moderne prin reconstruirea întregii societăți după principii metafizice. El insista asupra instituțiilor spirituale care, reactivate sau reinstaurate, ar putea deveni fermentul acestei transformări. Totuși, și la el, accentul cade în primul rînd pe trezirea conștiințelor, pe o reformă a mentalității moderne. și la el mai ales la el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o reformă a mentalității moderne. și la el mai ales la el accentul cade pe diversitatea legitimă a tradițiilor spirituale, pe caracterul apofatic al acestor tradiții, în sensul că ele nu fac decît să iradieze o aceeași, trans-istorică, neobiectivabilă doctrină metafizică perenă. și la el accentul cade pe realizarea personală a universalului, pentru care doctrina însăși nu este decît o treaptă pregătitoare, un suport. Toți gînditorii pomeniți mai sus pun un accent decisiv asupra persoanei, asupra unicității și a libertății ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și prejudecățile vor fi dispărut. René Guénon, interpret al tradițiilor în convergență polară, nu a dat oare unei doctrine calificate ca străveche, atemporală (Tradiție primordială, Sanathana Dharma) o tematizare nouă, inteligibilă pentru europeanul modern? Nu a produs el astfel noutate metafizică? Noutate nu în sensul unui spor de adevăr metafizic, desigur, ci al unei perspective noi asupra principiilor, al unui mod nou de a interconecta tradițiile lumii, de a le citi în concordanțele lor verticale. El, atît de riguros antimodern, făcea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tradițiilor în convergență polară, nu a dat oare unei doctrine calificate ca străveche, atemporală (Tradiție primordială, Sanathana Dharma) o tematizare nouă, inteligibilă pentru europeanul modern? Nu a produs el astfel noutate metafizică? Noutate nu în sensul unui spor de adevăr metafizic, desigur, ci al unei perspective noi asupra principiilor, al unui mod nou de a interconecta tradițiile lumii, de a le citi în concordanțele lor verticale. El, atît de riguros antimodern, făcea o deosebire netă între tradiție și tradiționalism 2, afirmînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
asupra principiilor, al unui mod nou de a interconecta tradițiile lumii, de a le citi în concordanțele lor verticale. El, atît de riguros antimodern, făcea o deosebire netă între tradiție și tradiționalism 2, afirmînd că odată ce ai realizat unitatea adevărului metafizic, de necircumscris în limbaj vei fi în drept să folosești un limbaj tradițional sau altul pentru a expune cît mai potrivit un anume aspect al acestui adevăr. Toate aceste linii sau prilejuri de noutate spirituală specifice modernității tîrzii sînt totuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai importantă decît evenimentul interior, întîlnirea Celuilalt, lucrarea sinelui. René Guénon, critic radical al modernității, nu atrăgea mai puțin atenția asupra acestei posibile confuzii, utilizînd o analogie vedică : a condiționa realizarea spirituală de instrumentarul ei (unde e cuprinsă chiar doctrina metafizică, în calitate de teorie de transformat în experiență personală) se aseamănă credinței unui om că îi e imposibil, dacă nu are cal, să ajungă într-un loc îndepărtat, unde îl cheamă treburile. Tradițiile înseși spun, într-un fel sau altul, că nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal, ci la general. Pînă și memoria culturală a religiei stă să se stingă în societățile tîrziu moderne. și totuși, o întrebare de tip metafizic sau religios pare să nu poată fi dezrădăcinată din structurile noastre de gîndire. Pentru o seamă de gînditori, decizia omului modern de a se autofunda revine la o întreprindere contradictorie, indefinită, erodantă. Tocmai conștiința de sine îi cere omului o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția lui de infinit în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități metafizice, dinamica unui traseu vertical. Pentru Berdiaev, de asemenea, fiecare persoană își împlinește existența și destinul în măsura în care folosește interior dinamismul opuselor în conjuncție : contingent drept scară ascensională spre divin. A alerga spre Dumnezeu prin văz înseamnă a pune la lucru toate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
centrul lui transcendent. în formularea lui Andrei Pleșu, schema inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept corelativ necesar, conceptul inversării. Analogia se bazează pe schema răsfrîngerii, a răsturnării cu tot ce implică ea. înseamnă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
poemul indian, acest arbore e un smochin etern, cu rădăcina în sus și crengile în jos (Bhagavad-Gșt‡, XV, 1). Solul în care se fixează el e realitatea supremă, Principiul realului. Trunchiul și ramurile sînt desfășurarea posibilităților cuprinse în rădăcina lui metafizică. Copacul acesta este, potrivit uneia dintre numirile lui indiene, Copacul Brahma, Copacul Principiu. A.K. Coomaraswamy, hermeneut al tradițiilor spirituale, are un foarte erudit articol despre Arborele inversat 2, în care spune că acesta trebuie considerat ca înrădăcinat în solul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de centrul lumii invizibile (care e Dumnezeu) coordonează sfera cea mai depărtată de centrul lumii vizibile Astfel că, spune H.-R. Patapievici, dimensiunile lumii văzutelor sînt răsturnatele dimensiunilor lumii nevăzutelor (op. cit., pp. 86-87). Cf., de asemenea, H.-R. Patapievici, Sensuri metafizice ale crucii, ed. cit., pp. 99-10. Din condiția noastră, din punctul nostru de vedere, noi vedem lucrurile reflectate, inversate, asemenea oamenilor ieșiți de curînd din peștera lui Platon. Ochii lor sînt prea slabi pentru a privi realitățile direct în lumina
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
apare ca un copac inversat : e o plantă cu rădăcinile în cer, suspendată de partea divină din noi care ne menține capul, rădăcina noastră. Ea ne ține trunchiul drept, îndreptat înspre locul în care s-a născut sufletul. Rădăcina noastră metafizică ne ține verticali, ne susține, ne face să fim oameni, ființe orientate spre Principiu (anthropoi). Creștetul capului locul pe care tonsura monastică apuseană îl lasă liber este, în arhitectura indiană a ființei umane, sahasr‡ra : punctul lotusului cu o mie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Toate puterile divine formează o succesiune de planuri și sînt ca un arbore. Rădăcina lui este En-Sof, Infinitul, care e nivelul divin superior față de întreg acest domeniu. în textele indiene, există termeni diferiți pentru a desemna cei doi arbori. Cel metafizic, drept, pe care noi îl percepem răsturnat, e nyaghroda, ceea ce, literal, înseamnă : crescînd în jos (cf. Aitareya-Br‡hma¡a, VII, 30 ; ˇatapatha-Br‡hmaæa, XII, 2, 7, 3). în tradiția avestică, există doi arbori Haoma, unul alb (ceresc sau paradisiac, fiindcă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cognitivă, iar ea derivă în fond dintr-o temă fundamentală a monoteismelor. Făcut după chipul lui Dumnezeu, omul are calitatea unei imagini secunde, reflectate. în el se oglindește imaginea primă a lui Dumnezeu, care este Christos, imagine dinlăuntrul Treimii, imagine metafizică. între perspectiva umană și cea divină există un raport de răsfrîngere, de oglindire, de simetrie, dar e o simetrie asimetrică, dată fiind diferența ontologică și cognitivă dintre cele două. Deosebirea lor radicală nu revine totuși la o iremediabilă separare, la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege metafizică, o lege a schimbului între interioritatea divină și cea umană : Dumnezeu e constrîns să umple, cu întreaga lui divinitate, golul care îl cheamă, îl atrage, îl captează într-un anume sens. S-ar putea spune, de asemenea, că, limitîndu-și expansiunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
făcut posibil prin transcenderea de sine a lui Dumnezeu, care se retrage în străfundul Deității sale, unde își are locul propriu nașterea eternă a Fiului din Tatăl, unde Tatăl îl naște pe Fiul în abisul increat al sufletului. Alături de doctrinele metafizice ale altor tradiții, teologia creștină mistică se concentrează și ea pe misterul divinului, pe realitatea lui supra-esențială, față de care ființa și actele sale se înfățișază ca derivate, margini luminate ale tenebrei supra luminoase. Posibilitatea creației, a lumii ține de aceste
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
gîndi drept relativă, primindu-și realitatea din abisul Deității. de țimțum face Gershom Scholem în De la création du monde, ed. cit., capitolul La création à partir du néant et l'autocontraction de Dieu, pp. 31-60. Despre concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul Les directions de l'espace. Pe aceste urme pornesc oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ideologia corectitudinii politice. Ne indignăm sau ne îngrijorăm cînd fundamentalisme religioase ori mișcări politice extremiste riscă să șubrezească principiul autolimitării, punînd astfel în cauză însăși democrația liberală. E adevărat că autolimitarea noastră e pedestră, că, departe de a avea justificări metafizice, ea ne oferă doar confortul libertății negative, asigurîndu-ne că nu vom fi siliți să facem ce nu vrem. Dar, așa stînd lucrurile, participăm totuși neîncetat la un exercițiu discret, mai curînd neconștientizat, de suportare a vidului, ceea ce e contrar tuturor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acestuia este primul act fundamental al comunității politice. Reluând dintr-un alt unghi metafora din Leviathan, Locke definește puterea legislativă ca fiind sufletul comunității, care îi conferă acesteia "formă, viață și unitate"1. Dacă interpretăm această afirmație din perspectiva teoriei metafizice a lui Aristotel, a raportului dintre materie și formă, putem spune că puterea legislativă joacă în raport cu corpul politic același rol pe care îi joacă sufletul față de trup, constituind forma acestuia. Acest lucru nu îl împiedică pe Locke să afirme în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pentru a relua truismul pe care-l invocam deja, de un creator la care se ajunge. O personalitate complexă și, nu o dată, contradictorie, cu vocații paralele: poet, dramaturg și publicist, dar și cu originale încercări de a contura o viziune metafizică asupra lumii. În acest din urmă sens au fost formulate judecăți care au inoculat ideea că n-ar trebui să întîrziem prea mult asupra filosofiei lui Eminescu, în pofida faptului că manuscrisele eminesciene exprimă limpede, prin magma lor ideatică, efortul unei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
gîndirii, printr-o incursiune făcută pînă la surse. Era astfel dezvoltată, prin grila lui ca și cum, o lectură empatică aplicată pe trecutul spiritului, a înfățișării sale originare, a "originii absolute și quasimetafizice". Cadrele investigației, temporale doar cu titlu pur orientativ, erau metafizice, propunîndu-și deci transcenderea fenomenalului. O asemenea clătinare a fundamentelor care impunea însă o necesară reîntemeire s-a produs în fapt odată cu filosofia lui Husserl și Heidegger. Ireductibilă, deci, la un debut temporal ("act ireductibil la simpla apariție în timp"), a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]