7,435 matches
-
ani față de spațiul românesc și se încheie cu 1000 de ani mai târziu. Preistoria se întrerupe brusc la debutul direct al Evului Mediu, și acesta mult decalat față de spațiul central și sudic european. Populații diverse ocupă teritoriul nordic începând cu mileniile 8-9 î.Hr. Ocupațiile în preistorie sunt vânătoarea, pescuitul, navigația și, într-o mai mică măsură, agricultura. Poziția neutră a autorilor le conferă o lăudabilă disponibilitate pentru a prezenta teorii adesea antagonice cu privire la tema originilor, fără încrâncenare, fără "angajare", în atingerea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
conferă o lăudabilă disponibilitate pentru a prezenta teorii adesea antagonice cu privire la tema originilor, fără încrâncenare, fără "angajare", în atingerea unui subiect adesea sensibil pentru națiunile europene. Vom afla astfel că există numeroase teorii ce caută să dea sens istoriei unor milenii puțin susținute de descoperiri arheologice, teorii adesea divergente. Conform acestora, se identifică fie o continuitate, fie o discontinuitate etnică între locuitorii Finlandei din primele milenii ce atestă prezența civilizației și locuitorii de mai târziu, care sunt în mod cert strămoșii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
europene. Vom afla astfel că există numeroase teorii ce caută să dea sens istoriei unor milenii puțin susținute de descoperiri arheologice, teorii adesea divergente. Conform acestora, se identifică fie o continuitate, fie o discontinuitate etnică între locuitorii Finlandei din primele milenii ce atestă prezența civilizației și locuitorii de mai târziu, care sunt în mod cert strămoșii finlandezilor de azi. O teorie clasică susține depopularea aproape în întregime a teritoriului Finlandei de azi, ca urmare a unui nou val de răcire survenit
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fotografi care au contribuit la realizarea acestui număr 180. Vasile Ileasă ne înfâțișează Finlanda ca identitate istorică și culturală, retrasând pe scurt destinul acestei nații plecând de la origini îndepărtate 181 și ajungând până la istoria modernă. În urmă cu aproape un mileniu, finlandezii nu erau constituiți sub forma unui stat organizat, nereușind astfel să reziste atacurilor norvegienilor și suedezilor, fiind în secolul al XII-lea cuceriți de aceștia din urmă182. Avansând spre epoca modernă, trebuie menționat că deșteptarea sentimentului național s-a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
profil plastic: Jakobovits Márta, născută la 22 septembrie 1944 în Santău, județul Satu Mare. Din vasta sa activitate de artist plastic amintim și expoziția personală din 1991 susținută la ARTSI, Siilinjärvi, în Finlanda 688. Ioan Godea scrie despre Conferința Internațioanlă "Muzeul mileniului trei: știință, cultură și educație prin patrimoniu", organizată la Chișinău în data de 22-24 octombrie 2009. La această conferință au fost susținute mai mult de cincizeci de comunicări științifice printre care s-a numărat și cea a dr. Anais Marin din
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
articol acestui roman, Claudiu Constantinescu susținând că "finlandezul Arto Paasilinna publică într-un ritm aproape iepuresc, începînd cîte o carte cam în fiecare toamnă și dînd-o gata odată cu topirea zăpezii. Anul iepurelui, roman al său de tinerețe, a apărut în mileniul trecut, iar de atunci încoace se menține "în actualitate" asemenea Crăciunului"825. În cele din urmă am dori să remarcăm și intervenția din cadrul emisiunii Omul care aduce cartea de la PRO TV826. Aici, realizatorul acesteia, Dan C. Mihăilescu, subliniază caracterul picaresc
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cultural", nr. 623, mai 2012, p. 20. Giura, Lucian, Statele Unite Mexicane pe coordonatele istoriei, în "Transilvania", nr. 11-12, 2007, p. 24. Giura, Lucian, File din cronica relațiilor româno-mexicane, în "Transilvania", nr. 11-12, 2007, p. 93. Godea, Ioan, Conferința Internațioanlă "Muzeul mileniului trei: știință, cultură și educație prin patrimoniu", în "Familia", an XLVI (146), nr. 4 (533), aprilie 2010, p. 137. Grancea, Mihaela; Radu Ciprian Șerban, Refacerea legăturii cu trecutul, parte a strategiei editoriale. Studiu de caz: Editura Humanitas, în "Transilvania", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ani în urmă, teritoriul Finlandei era acoperit de gheață. Topirea ghețarilor face loc viitorului pământ al Finlandei. Vegetația de tundră a adăpostit reni sălbatici și animale polare care au atras în zonă primii locuitori ai Preistoriei. Prima civilizație datează din mileniul opt înaintea erei noastre, obiectele de os și piatră de pe marginea Oceanului Înghețat, descoperite de arheologii finlandezi, atestând acest fapt. Askola este o altă civilizație descoperită, de această dată în sudul Finlandei. Se caracterizează prin obiecte rudimentare de pescuit și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
obiectele de os și piatră de pe marginea Oceanului Înghețat, descoperite de arheologii finlandezi, atestând acest fapt. Askola este o altă civilizație descoperită, de această dată în sudul Finlandei. Se caracterizează prin obiecte rudimentare de pescuit și vânat. Încălzirea climei din mileniul cinci duce la schimbări ale faunei și florei și determină o migrare a populației spre nord. Vasile Ileasă menționează în articolul său că muzeele din Finlanda dețin foarte multe obiecte preistorice care provin din alte părți ale Europei, lucru care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pp. 33-34. 687 Varga Gábor, Confessionis, în "Familia", an XLVI (147), nr. 7-8 (524-525), iulie-august 2009, p. 188. 688 Jakobovits Márta, în "Familia", an XLVI (146), nr. 3 (532), 20 martie 2010, p. 132. 689 Ioan Godea, Conferința Internațioanlă "Muzeul mileniului trei: știință, cultură și educație prin patrimoniu", în "Familia", an XLVI (146), nr. 4 (533), aprilie 2010, p. 137. 690 Întâlniri culturale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, în "Familia", an XLVI (146), nr. 10 (539), octombrie 2010, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mișcării Transavanguardia (1980) și curator general al celei de-a 45-a ediții a Bienalei de la Veneția (1993), Achille Bonito Oliva este autorul unor lucrări asupra manierismului, avangardei clasice și neo-avangardei. În viziunea lui Bonito Oliva, pentru artă, începutul noului mileniu ar fi un moment al confruntării cu un context dificil, dominat de natura comunicării mass-mediei și de obsesia pentru proliferarea limbajelor, dematerializarea artei fiind tema majoră a ultimilor ani. Unul din criticii de artă cei mai citați la ora actuală
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
activitate de comunicare, ca disciplină de învățământ și ca domeniu de cercetare teoretică sau ca teorie. Sub primul aspect, ea este la fel de veche ca și omul și societatea umană. Ca disciplină de învățământ, ea s-a constituit acum circa două milenii și jumătate în Grecia Antică, mai ales la Atena. Iar ca teorie sau domeniu de cercetare, începând cu opera lui Platon și mai ales cea a lui Aristotel, în Grecia Antică, dar și cu cea a lui Cicero și Quintilian
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ajung să dețină porțiuni (cvasi)egale de teren discursiv în ce privește cercetarea pe domeniul Științelor comunicării, la sfârșitul secolului XX. Însă acest lucru nu face decât să sporească tensiunea dintre cele două tipuri de abordări, radical diferite, iar intrarea în noul mileniu, preconizează Griffin, are loc sub semnul acestei dinamici tensionate, care constituie "cauza principală atât a fermentării, cât și a fragmentării"48 domeniului Științelor comunicării, în spațiul cultural american. Em Griffin își încheie periplul istoric aici, în pragul mileniului al treilea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în noul mileniu, preconizează Griffin, are loc sub semnul acestei dinamici tensionate, care constituie "cauza principală atât a fermentării, cât și a fragmentării"48 domeniului Științelor comunicării, în spațiul cultural american. Em Griffin își încheie periplul istoric aici, în pragul mileniului al treilea, îngândurat de întrebări precum: dacă granițele care mărginesc teritoriul discursiv al Științelor comunicării sunt atât de fluctuante și de laxe, încât cu greu putem aprecia dacă există ceva ce nu se poate constitui drept obiect de cercetare în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
colț de lume, "la ce bun metodele calitative și critice de cercetare a fenomenului comunicării?" Argumentele aceastea, în paranteză fie spus, mi-au ajuns la urechi de nenumărate ori, până la saturație, în cei patru ani petrecuți în State la începutul mileniului al treilea, acolo unde ne-a lăsat profesorul Em Griffin la finele capitolului precedent. De fiecare dată când întâlneam vreun "specialist pe științele comunicării" și au fost destui modul în care domnia sa se "identifica", profesional vorbind, se referea exact la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai degrabă decât să amuțească, excludă sau delegitimeze astfel de expresii. În ultimă instanță, cartea editată de cei trei își propune să ilustreze, la modul cel mai concret, vasta diversitate de perspective din care poate și trebuie privit, la începutul mileniului al treilea, căruia ne învrednicim să îi deschidem porțile cu proprii noștri pași, fenomenul de o complexitate covârșitoare al comunicării umane. Al González se numără printre cercetătorii pe domeniul Științelor comunicării care dețin un adevărat "har" în privința sincronizării cu propria
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
orice altă poveste pentru a pune în evidență modalitatea concretă prin care crearea sensurilor culturale poate exprima acea suprapunere perfectă între viață și text, suprapunere ce, consideră autorii, trebuie comunicată celor care încearcă "să învețe ceva despre comunicare" la începutul mileniului al treilea; trebuie împărtășită celor și cu cei care, în aceeași măsură revelatoare, o caută cu propriile corpuri și texte. Mesajul propriu-zis al lui González și Willis-Rivera, în această superbă piesă academică, este unul revoluționar, sau "eroic", cum îmi plăcea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Europei Vechi descind, desigur, și mamele bune din stratul precreștin al tradiției românești: Sf. Miercuri, Sf. Vineri și Sf. Duminică. Poetul va fi fost marcat de acest tip de personaje tutelare, înscriindu-se într-o tradiție ilustrată și cu două milenii în urmă de latinul Lucretius, 3 Marija GIMBUTAS, Civilizație și cultură, Ed. Meridiane, 1889, p. 119. 31 cel care celebra o zeitate atotnăscătoare: Venus genitrix (poemul filosofic De rerum natura). Perspectiva mitic-poetică luminoasă asupra modelului feminin are la Eminescu și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu-și poate defini prezența în lume decât în raport cu ființa feminină. Și opera, și biografia o argumentează cu prisosință. Cât de credibilă și realistă mai este astăzi imaginea femeii propusă de un scriitor care a trăit în penultimul secol al mileniului trecut? Mai precis, un autor-bărbat care se vede astfel într-un „autoportret” mai puțin cunoscut: „Nu aflu unde capul în lume să mi-l pun / Căci n-am avut tăria de-a fi nici rău, nici bun, / Căci n-am
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a interveni activ pentru eradicarea răului din țară. Dar, slavă Domnului! nu toți românii sunt pasionați de poezie... (revista Plumb, martie, 2014) 148 De ce scriu? Scriu pentru că am motive să fiu indignat. Poetul latin Iuvenal a spus-o cu două milenii în urmă: facit indignatio versum (indignarea creează versul). Apar prea multe fapte care mă lovesc în demnitatea mea de cetățean. Anumiți indivizi cu funcții în stat iau decizii în numele meu, fără să mă întrebe dacă sunt de acord. Și chiar dacă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Europei Vechi descind, desigur, și mamele bune din stratul precreștin al tradiției românești: Sf. Miercuri, Sf. Vineri și Sf. Duminică. Poetul va fi fost marcat de acest tip de personaje tutelare, înscriindu-se într-o tradiție ilustrată și cu două milenii în urmă de latinul Lucretius, 3 Marija GIMBUTAS, Civilizație și cultură, Ed. Meridiane, 1889, p. 119. 31 cel care celebra o zeitate atotnăscătoare: Venus genitrix (poemul filosofic De rerum natura). Perspectiva mitic-poetică luminoasă asupra modelului feminin are la Eminescu și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu-și poate defini prezența în lume decât în raport cu ființa feminină. Și opera, și biografia o argumentează cu prisosință. Cât de credibilă și realistă mai este astăzi imaginea femeii propusă de un scriitor care a trăit în penultimul secol al mileniului trecut? Mai precis, un autor-bărbat care se vede astfel într-un „autoportret” mai puțin cunoscut: „Nu aflu unde capul în lume să mi-l pun / Căci n-am avut tăria de-a fi nici rău, nici bun, / Căci n-am
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a interveni activ pentru eradicarea răului din țară. Dar, slavă Domnului! nu toți românii sunt pasionați de poezie... (revista Plumb, martie, 2014) 148 De ce scriu? Scriu pentru că am motive să fiu indignat. Poetul latin Iuvenal a spus-o cu două milenii în urmă: facit indignatio versum (indignarea creează versul). Apar prea multe fapte care mă lovesc în demnitatea mea de cetățean. Anumiți indivizi cu funcții în stat iau decizii în numele meu, fără să mă întrebe dacă sunt de acord. Și chiar dacă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și cetățenii săi în cazurile în care este nevoie.571 Provocarea centrală adusă de conceptul securității umane paradigmei securității naționale este cea a relației de subordonare presupusă de acest concept. Kofi Annan, fostul Secretar General al ONU, declara, la Summitul Mileniului din 2000, că trebuie promovată securitatea umană, afirmând că 'individual sovereignty takes precedence over state sovereignty' (suveranitatea individuală prevalează asupra suveranității statale), abordare legitimă având în vedere că în perioada post-Război Rece conflictele intrastatale sau războaiele civile au avut ca
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
strategiei și securității internaționale s-a extins prin includerea a noi dimensiuni precum democrația, drepturile fundamentale ale omului ș.a.m.d. și până în anii 1990 ai secolului trecut când sintagma "securitate umană" a intrat în vocabularul politic, pentru ca, la începutul mileniului, mai precis în 2003, Raportul Comisiei ONU pentru Securitate Umană să formuleze explicit imperativul elaborării unei noi paradigme a securității, statul nemaifiind principalul furnizor de securitate. Desigur, astfel de aprecieri au generat ample dezbateri întrucât presupun transformarea sistemică a relației
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]