5,914 matches
-
cristalele sunt largi, negre-verzui, tabulare, împreună cu roci de cupru și calcar metamorfozat). Cristalele perfect transparente din Knappenwand sau Brazilia sunt tăiate sau șlefuite ocazional pentru a deveni pietre prețioase. În afară de Knappenwand, în Austria există și alte locuri de descoperire a mineralului, și anume: Salzburg, Carintia, Styria și Tirol, Badersdorf și Sieggraben în Burgenland și în Trattenbach, Aggsbach și Waldviertel din Austria Inferioară; Liebenau în Austria Superioară și Montafon în Vorarlberg. În anul 2011, localitățile în care epidotul putea fi descoperit măsura
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
în Burgenland și în Trattenbach, Aggsbach și Waldviertel din Austria Inferioară; Liebenau în Austria Superioară și Montafon în Vorarlberg. În anul 2011, localitățile în care epidotul putea fi descoperit măsura un număr de 5600 de localități, remarcate prin descoperirea de minerale excelente. Una dintre aceste localități este, ca de exemplu, Sobotin din Cehia, unde s-au descoperit cristale verzi de 14 cm. Pe pereții peșterilor "Untersulzbachtal" din Austria au fost găsite cristale de aproximativ 10 cm lungime. Unele rapoarte mai vechi
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
Pietrele prețioase sunt minerale care, din punct de vedere estetic, arată frumos sau decorativ, fiind folosite ca pietre în bijuterii. După calitățile estetice ele se împart în pietre prețioase (numite și pietre nestemate) și pietre semiprețioase. În afară de originea minerală (anorganică) mai pot fi și
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
diamantul se folosește și în industrie pentru unelte de tăiat (burghie, ferăstraie, strunguri) și ca abraziv. Unele diamante sintetice sunt foarte dure; fiind și buni conductori termici, sunt folosite în electronică și telecomunicații și în producerea de componenți pentru laser. Mineralele, care au o calitate corespunzătoare, sunt folosite ca nestemate. Astfel, după felul diferit al mineralului se poate aminti diamantul, chihlimbarul, malachitul, care, din punct de vedere al calității, sunt categorisite după diferite criterii. Un criteriu frecvent de stabilire a calității
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
abraziv. Unele diamante sintetice sunt foarte dure; fiind și buni conductori termici, sunt folosite în electronică și telecomunicații și în producerea de componenți pentru laser. Mineralele, care au o calitate corespunzătoare, sunt folosite ca nestemate. Astfel, după felul diferit al mineralului se poate aminti diamantul, chihlimbarul, malachitul, care, din punct de vedere al calității, sunt categorisite după diferite criterii. Un criteriu frecvent de stabilire a calității unei pietre prețioase este: Astfel, valoarea diamantului este stabilită după: greutate care este măsurată în
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
după diferite criterii. Un criteriu frecvent de stabilire a calității unei pietre prețioase este: Astfel, valoarea diamantului este stabilită după: greutate care este măsurată în carate (1 carat = 0,2 g), puritate, culoare, modul de șlefuire a fațetelor. La unele minerale apar incluziuni străine (impurități) în masa cristalului, care determină creșterea valorii. Nestematele sunt tratate frecvent termic, sau radioactiv, pentru a le îmbunătăți calitățile optice. De exemplu, după un tratament termic, culoarea ametistului (o varietate de cuarț) se schimbă din violet
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
exemplu, după un tratament termic, culoarea ametistului (o varietate de cuarț) se schimbă din violet în galben, în cazul acesta fiind numit „citrin”. În Germania nestematele tratate trebuie să fie etichetate ca atare și tratamentele trebuie aduse la cunoștința cumpărătorului. Mineralele folosite ca pietre prețioase pot fi produse și pe cale sintetică, ca de exemplu zirconia ( o imitație de diamant) sau corindonul. Calitatea mineralelor sintetice s-a îmbunătățit substanțial în ultimul timp, determinând folosirea lor pe scară tot mai largă. este considerat
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
citrin”. În Germania nestematele tratate trebuie să fie etichetate ca atare și tratamentele trebuie aduse la cunoștința cumpărătorului. Mineralele folosite ca pietre prețioase pot fi produse și pe cale sintetică, ca de exemplu zirconia ( o imitație de diamant) sau corindonul. Calitatea mineralelor sintetice s-a îmbunătățit substanțial în ultimul timp, determinând folosirea lor pe scară tot mai largă. este considerat un mineral rar, pur, de o frumusețe deosebită, cu o duritate relativ mare pe scara Mohs, care este frecvent folosit ca bijuterie
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
ca pietre prețioase pot fi produse și pe cale sintetică, ca de exemplu zirconia ( o imitație de diamant) sau corindonul. Calitatea mineralelor sintetice s-a îmbunătățit substanțial în ultimul timp, determinând folosirea lor pe scară tot mai largă. este considerat un mineral rar, pur, de o frumusețe deosebită, cu o duritate relativ mare pe scara Mohs, care este frecvent folosit ca bijuterie. Încadrarea mineralelor în această categorie este frecvent de natură subiectivă, fiind determinată de cultură sau de epoca în care este
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
s-a îmbunătățit substanțial în ultimul timp, determinând folosirea lor pe scară tot mai largă. este considerat un mineral rar, pur, de o frumusețe deosebită, cu o duritate relativ mare pe scara Mohs, care este frecvent folosit ca bijuterie. Încadrarea mineralelor în această categorie este frecvent de natură subiectivă, fiind determinată de cultură sau de epoca în care este apreciată valoarea mineralului. Cele mai cunoscute pietre prețioase sunt: diamantul, rubinul, safirul și smaraldul. La modă este, de obicei, piatra prețioasă șlefuită
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
de o frumusețe deosebită, cu o duritate relativ mare pe scara Mohs, care este frecvent folosit ca bijuterie. Încadrarea mineralelor în această categorie este frecvent de natură subiectivă, fiind determinată de cultură sau de epoca în care este apreciată valoarea mineralului. Cele mai cunoscute pietre prețioase sunt: diamantul, rubinul, safirul și smaraldul. La modă este, de obicei, piatra prețioasă șlefuită cu fațete asemănătoare cristalului, prin care se dă o formă estetică și se accentuează, luciul și efectul de reflectare a luminii
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
ul este un mineral din clasa silicaților, mai precis din grupa inosilicaților, având formula chimică . Mineralul cristalizează în sistemul tetragonal și are duritatea de 6,5 - 7,5 pe scara lui Mohs. Culoarea naturală a zirconului variază între incolor, galben-auriu, roșu, până la brun, dar
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
ul este un mineral din clasa silicaților, mai precis din grupa inosilicaților, având formula chimică . Mineralul cristalizează în sistemul tetragonal și are duritatea de 6,5 - 7,5 pe scara lui Mohs. Culoarea naturală a zirconului variază între incolor, galben-auriu, roșu, până la brun, dar poate fi și verde, albastru, sau negru. Urma lăsată pe porțelan este
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
diamantului, cu care se poate confunda. A nu se confunda zirconul cu "zirconia" , un produs sintetic folosit ca înlocuitor al diamantului. Numele poate proveni din limba arabă „zarqun” (cinabru HgS), sau din persană „zargun” (auriu). ul este cel mai vechi mineral cunoscut de om și cel mai frecvent mineral din scoarța pământului. Mineralul ia naștere ca produs primar în procesul de cristalizare în rocile magmatice, ca granit, și roci bazice ca pegmatit sau sienit. În rocile metamorfice zirconul prin procesul de
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
se confunda zirconul cu "zirconia" , un produs sintetic folosit ca înlocuitor al diamantului. Numele poate proveni din limba arabă „zarqun” (cinabru HgS), sau din persană „zargun” (auriu). ul este cel mai vechi mineral cunoscut de om și cel mai frecvent mineral din scoarța pământului. Mineralul ia naștere ca produs primar în procesul de cristalizare în rocile magmatice, ca granit, și roci bazice ca pegmatit sau sienit. În rocile metamorfice zirconul prin procesul de răcire va recristaliza sau cristaliza din nou. În
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
zirconia" , un produs sintetic folosit ca înlocuitor al diamantului. Numele poate proveni din limba arabă „zarqun” (cinabru HgS), sau din persană „zargun” (auriu). ul este cel mai vechi mineral cunoscut de om și cel mai frecvent mineral din scoarța pământului. Mineralul ia naștere ca produs primar în procesul de cristalizare în rocile magmatice, ca granit, și roci bazice ca pegmatit sau sienit. În rocile metamorfice zirconul prin procesul de răcire va recristaliza sau cristaliza din nou. În rocile sedimentare zirconul datorită
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
sedimentare zirconul datorită durității mari rezistă proceselor de eroziune și transport, poate fi întâlnit sub forme dendritice, care au dimensiuni de 100-300 µm. Prin procesele de analiză a formei, suprafeței cristalului se pot stabili condițiile de formare și dezvoltare a mineralului. Zirconul are frecvent incluziuni străine (impurități) alcătuite din alte elemente (hafnium, thorium sau oxid de uraniu) sau minerale. Compoziția teoretică a mineralului este de 67,1 % și 32,9 % ; variația acestui raport explică densitatea diferită 4,3-4,8 g/cm
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
µm. Prin procesele de analiză a formei, suprafeței cristalului se pot stabili condițiile de formare și dezvoltare a mineralului. Zirconul are frecvent incluziuni străine (impurități) alcătuite din alte elemente (hafnium, thorium sau oxid de uraniu) sau minerale. Compoziția teoretică a mineralului este de 67,1 % și 32,9 % ; variația acestui raport explică densitatea diferită 4,3-4,8 g/cm. În unele minerale de zircon este rețeaua cristalină distrusă total sau parțial de radiațiile cu particule elementare ce au o enegie mare
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
frecvent incluziuni străine (impurități) alcătuite din alte elemente (hafnium, thorium sau oxid de uraniu) sau minerale. Compoziția teoretică a mineralului este de 67,1 % și 32,9 % ; variația acestui raport explică densitatea diferită 4,3-4,8 g/cm. În unele minerale de zircon este rețeaua cristalină distrusă total sau parțial de radiațiile cu particule elementare ce au o enegie mare. Astfel de cristale au o culoare mai închisă (brună), o duritate și o densitate mai redusă. După dezvoltarea metodei de stabilire
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
de radiațiile cu particule elementare ce au o enegie mare. Astfel de cristale au o culoare mai închisă (brună), o duritate și o densitate mai redusă. După dezvoltarea metodei de stabilire a vărstei rocilor prin radiometrie, zirconul a devenit un mineral important pentru această ramură de cercetare numită „Geocronologie”. Zirconul prin conținutul său de urme (10 ppm - 5 %) de izotopi radiocativi de uraniu, U, U și Th. Acești izotopi prin procesul de dezagregare (descompunere) radioactivă trec prin diferite faze de transformare
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
radioactivă trec prin diferite faze de transformare până ce devin plumb. Prin radiometrie se determină în ce fază de transformare a ajuns izotopul radioactiv, acest raport poate stabili vârsta de cristalizare a zirconului și a rocilor în care s-a format mineralul. Zirconul este foarte rezistent la procesele de eroziune și chiar la procesele de geometamorfice, putând conserva astfel informația oferită de izotopii radioactivi. Până în prezent cel mai vechi mineral descoperit pe pământ este zirconul din Narryer Gneiss Terrane, Yilgarn Craton, Australia
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
de cristalizare a zirconului și a rocilor în care s-a format mineralul. Zirconul este foarte rezistent la procesele de eroziune și chiar la procesele de geometamorfice, putând conserva astfel informația oferită de izotopii radioactivi. Până în prezent cel mai vechi mineral descoperit pe pământ este zirconul din Narryer Gneiss Terrane, Yilgarn Craton, Australia de vest, mineralul având vârsta de 4,404 miliarde de ani (aceasta ar fi vârsta de la formare prin cristalizare). În luna februarie 2014, un fragment de zircon din
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
foarte rezistent la procesele de eroziune și chiar la procesele de geometamorfice, putând conserva astfel informația oferită de izotopii radioactivi. Până în prezent cel mai vechi mineral descoperit pe pământ este zirconul din Narryer Gneiss Terrane, Yilgarn Craton, Australia de vest, mineralul având vârsta de 4,404 miliarde de ani (aceasta ar fi vârsta de la formare prin cristalizare). În luna februarie 2014, un fragment de zircon din Jack Hills (Narryer Gneiss Terrane din Yilgarn Craton, Australia de Vest) a fost declarat cea
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
4,4 miliarde de ani. Analiza a condus la concluzia că scoarța terestră s-a format acum aproximativ 4,4 miliarde de ani, la numai 160 milioane de ani după formarea sistemului nostru solar, susținând teoria răcirii timpurii a Pământului. Mineralul este principalul zăcământ de zirconiu, hafnium, are punctul de topire de cca. 3000 °C, fiind folosit în topitorii, industria abrazivelor, ca implantate proteze, coroane, în stomatologie, sau chiar în reactoare atomice. Datorită indicelui mare de refracție (1,95) (pentru comparație
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
chiar în reactoare atomice. Datorită indicelui mare de refracție (1,95) (pentru comparație diamantul are 2,4, zirconia 2,2, cuarțul 1,5) exemplarele mari sunt apreciate ca pietre prețioase. Prin tratarea cu căldură, poate culoarea brună sau tulbure a mineralului să devină incolor, albastru sau galben-auriu. Oamenii de știință de la „University of Cambridge” au constatat că zirconul a rezistat radiațiilor plutoniului (Pu) timp de 210 ani. Zăcăminte de unde se exploatează zirconul sunt: India, USA, Australia, Sri Lanka sau Africa de Sud.
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]