5,723 matches
-
proclamând din nou că nu are nicio intenție sau înclinație să abolească sclavia în statele din Sud: Președintele și-a încheiat cuvântarea cu un apel adresat poporului din Sud: „Nu suntem dușmani, ci prieteni. Nu trebuie să fim dușmani ... Firele mistice ale memoriei, care se întind de la fiecare câmp de bătălie, de la fiecare mormânt de patriot, până la fiecare inimă și până la fiecare piatră de temelie de pe tot acest mare pământ, vor înălța din nou corul Uniunii, când vor fi din nou
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
se petrece în timpul Primului Război Mondial. Romanul prezintă dilema morală a lui Apostol Bologa, un tânăr ofițer român din Armata Austro-Ungară, ce este trimis să lupte pe Frontul Românesc împotriva conaționalilor săi. Personaj șovăielnic, înclinat spre meditații filozofice și predispus la crize mistice, el suferă o dramă sufletească cauzată de conflictul între datoria sa de ofițer și sentimentul de apartenență la națiunea română. Asistarea la execuția ofițerului ceh Svoboda (nume simbolic ce înseamnă „libertate” în limba cehă) îl face să înțeleagă nedreptatea războiului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
finală a romanului a fost transcrisă de autor în perioada 5 iulie 1922 - 17 noiembrie 1922, în casa de pe strada Primăverii nr. 19, cartierul Bisericii Amzei, București, dar și la Iași. Rebreanu a eliminat episoadele menționate mai-sus, a atenuat accentele mistice și naționaliste și a rescris unele construcții greoaie. Ultimul capitol a fost eliminat deoarece lirismul său afecta sobrietatea prozei obiective. Timpul transcrierii diferă de la capitol la capitol: Cartea întâi - 87 de zile; Cartea a doua - 25 de zile; Cartea a
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
omenește, și un roman care nu palpită de viață - cu toate ororile, cu toate contradicțiile ei - nu are sorți de viață, chiar când are norocul succesului”. În plus, Emil Rebreanu nu avea simțul datoriei atât de puternic și nici crize mistice, deși presimțea că ar putea muri, după cum reiese dintr-o scrisoare trimisă familiei la 26 martie 1917. Mai multe studii literare au încercat ulterior să completeze geneza romanului cu mărturii noi; printre autorii acestor mărturii sunt de menționat: Tiberiu Rebreanu
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
ce luptă cu o dramă peste puterile sale. Existența unui trecut împovărat de misticism a determinat considerarea obsesiei ce-i scindează sufletul lui Bologa drept un „caz tipic freudian”. Fiu al unui semnatar al Memorandului, Apostol Bologa a avut crize mistice în copilărie, dar după moartea timpurie a tatălui său (pe care nu și-a putut-o explica decât ca rezultat al inexistenței lui Dumnezeu) a început să studieze filozofia și și-a pierdut credința, făurindu-și o concepție de viață
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
și moral, este prins de patrula condusă de locotenentul Varga. I se oferă o încercare de scăpare, dar o respinge resemnat, considerând că o viață smulsă prin minciună nu ar mai avea nicio valoare. Finalul romanului este de o esență mistică de tip dostoievskian, acceptarea senină a morții transmițând o concepție pesimistă cu privire la destinul tragic al omului. Întreaga evoluție sufletească a lui Bologa poate fi împărțită în trei etape, așa cum își notase autorul într-un caiet de creație, fiecare dintre ele
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
diferite. Majoritatea criticilor (printre care Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu, George Călinescu și Tudor Vianu) îl cataloghează roman psihologic. Criticul român de limbă maghiară Gyula Kormos îl consideră un roman antirăzboi, Ion Simuț evidențiază componenta sa religioasă datorată descrierii unei crize mistice a protagonistului, pentru ca Gyula Dávid să considere că pune accentul pe aspectele sociale ale unui imperiu multinațional ce-și trimite soldații să lupte împotriva propriei națiuni. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost asemănat cu scrierile marilor romancieri ruși prin zugrăvirea fără
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
2005 și 2006 Pe 1 octombrie 2007, o altă echipă a început să lucreze la un nou proiect, numit "Peach", pentru producerea filmului de scurt metraj "Big Buck Bunny". De data aceasta, conceptul a fost cu totul diferit. În locul stilului mistic și profund al filmului ""Elephants Dream"", lucrurile sunt mai "amuzante și furioase" conform site-ului oficial. Filmul a avut premiera pe 1 aprilie 2008. "Apricot" este un proiect creat pentru realizarea unui joc bazat pe universul și caracterele din filmul
Blender () [Corola-website/Science/302050_a_303379]
-
și din Biblie), povestesc cum a apărut lumea; miturile etiologice se referă la originea unor fenomene, ritualuri, instituții, etc. (ex. mitul Pandorei, care încearcă sa explice originea răului). Rapsoziin populari și ulterior artiștii culți s-au abătut adeseori de la spiritul mistic, religios, lăsând să se reflecte în mituri tendințe care în esență sunt profane (ex. mitul lui Promoteu). Unele dintre cele mai frumoase mituri cântă sentimente etern umane: dragostea nețărmurită (ex. mitul lui Orfeu și Euridice), prietenia (mitul lui Oreste și
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
Față a Mântuitorului, moment când fața Sa a strălucit asemenea soarelui iar hainele-I au devenit de un alb orbitor, asemănător luminii. Lumina necreată, din momentul Schimbării la Față, a fost mai târziu experimentată de Isihasm. Acesta este un curent mistic al călugărilor isihaști de pe muntele Athos (doctrinarul cel mai important fiind Grigore Palama) care s-au dedicat unei rugăciuni neîncetate pentru a ajunge la uniunea cu Dumnezeu. Isihasmul este o experiență mistică specifică lumii ortodoxe. După părerea mea, arta lui
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
târziu experimentată de Isihasm. Acesta este un curent mistic al călugărilor isihaști de pe muntele Athos (doctrinarul cel mai important fiind Grigore Palama) care s-au dedicat unei rugăciuni neîncetate pentru a ajunge la uniunea cu Dumnezeu. Isihasmul este o experiență mistică specifică lumii ortodoxe. După părerea mea, arta lui Silviu Oravitzan încearcă să surprindă și să conțină în sine această lumină necreată”. (Bartolomeu Anania) „Peretele de lumină cruciformă care îi întâmpină pe închinătorii ce intră în biserica ortodoxă «Schimbarea la Față» din Cluj
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
misiunea omului este să aibă intuiția divinității, susțin reîncarnarea sufletului, propun tehnici de meditație, propovăduiesc datoria jertfirii de sine cu renunțarea la bunurile pământești. În filosofia neoplatonică, teosofia presupunea cunoașterea divină la care omul poate accede doar prin intermediul unei experiențe mistice. Mulți oameni cred ca teosofia modernă este, în mod tradițional, mai aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și ateismul. Teosofia ca mișcare și doctrină esoterică a apărut în secolul al XIX
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
tensiunile, efortul de război au provocat o reactive de compensare pentru a recupera cei patru ani pierduți, rezultând apetitul pentru bucurie, însă regasit doar în mediul urban. Diferențele dintre mediul rural și cel urban au crescut. Sentimentul religios și disputele mistice asupra destinului au renăscut. Războiul a dus la contestarea credinței și bisericii. Dar a stimulat pacifismul în rândul intelectualilor ce s-a manifestat prin negocieri, dezarmare, crearea unor instituții internaționale că Liga Națiunilor, pacte pentru scoaterea războiului în afară legii
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
sa de speculație. Putem spune, pe drept cuvânt, că, „dintre cei trei mari Capadocieni, Vasile era cel practic, Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”. Sfântul Grigorie de Nyssa este renumit ca unul dintre marii teologi mistici ai Antichității, sau chiar ca fondatorul teologiei mistice în cadrul Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl numește , iar Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea îl menționa pe Sfântul Grigorie de Nyssa ca fiind „numit de toată lumea Părinte al Părinților”. Cu toate
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
că, „dintre cei trei mari Capadocieni, Vasile era cel practic, Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”. Sfântul Grigorie de Nyssa este renumit ca unul dintre marii teologi mistici ai Antichității, sau chiar ca fondatorul teologiei mistice în cadrul Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl numește , iar Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea îl menționa pe Sfântul Grigorie de Nyssa ca fiind „numit de toată lumea Părinte al Părinților”. Cu toate acestea, renumitul patrolog romano-catolic englez, Anthony Meredith, profesor
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
după cum proclamă o mare parte din lucrările rămase de la cel ce a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit. Teologul romano-catolic Hans Urs von Balthasar, care îl numește pe Sfântul Grigorie de Nyssa „cel mai profund filosof grec al erei creștine, mistic”, și „poet incomparabil” arată că unii teologi catolici îl citează la fel de frecvent în studiile lor ca pe Fericitul Augustin. Continuând, același teolog precizează ideea pe care am menționat-o deja la începutul acestui studiu: „Mai puțin strălucitor și fecund ca
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
al lui Jean Daniélou asupra spiritualității Sfântului Grigorie, Platonisme et théologie mystique, care a influențat profund o întreagă generație de studii franceze asupra episcopului nissean, localizează tema progresului etern în principal în cadrul doctrinei spirituale și a viziunii sale asupra înălțării mistice în trei trepte a sufletului (purificarea - lumina, contemplația - norul și uniunea - întunericul). Reconstrucția sa este limitată, în cea mai mare parte, la scrierile spiritual-ascetice ale Sfântului Grigorie, în special la De vita Moysis și comentariul la In Canticum Canticorum. Pentru
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
stadiu al dezvoltării spirituale la Grigorie, întunericul (a se vedea) unde tânjirea neobosită a sufletului după Dumnezeu se află în tensiune perpetuă cu frumusețea și misterul inepuizabil al lui Dumnezeu. Conform, întunericul, extazul, epectaza sunt trei expresii ale aceleiași experiențe mistice. Consecința este o continuă conversie la Bine, o frustrare sublimă, un proces continuu de uniune mistică cu Dumnezeu, fiecare progres spiritual fiind numai un nou început în misterul fără de sfârșit. Daniélou descoperă aici reconstituirea doctrinei pauline a noii creații, aplicând
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Dumnezeu se află în tensiune perpetuă cu frumusețea și misterul inepuizabil al lui Dumnezeu. Conform, întunericul, extazul, epectaza sunt trei expresii ale aceleiași experiențe mistice. Consecința este o continuă conversie la Bine, o frustrare sublimă, un proces continuu de uniune mistică cu Dumnezeu, fiecare progres spiritual fiind numai un nou început în misterul fără de sfârșit. Daniélou descoperă aici reconstituirea doctrinei pauline a noii creații, aplicând modelul mai cuprinzător al istoricului mântuirii la viața interioară a sufletului individual (a se vedea Introducerea
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
o importantă analiză a nuanțelor filosofico-tehnice și teologice ale gândirii Sfântului Grigorie, Ekkehard Mühlenberg a tras la răspundere teza lui Daniélou, argumentând că, în analiza asupra conceptului de progres continuu, acest autor introducea o idee anacronică (medieval vestică) a uniunii mistice în gândirea Sfântului Grigorie. Potrivit lui Mühlenberg, Sfântul Grigorie ar fi vrut să depășească elenismul teologic păgân, considerând infinitatea divină la nivel creștin. Tema nu-i este străină lui Platon, el punând-o în evidență mai ales în Parmenide, Sofistul și
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
că infinitul nu poate fi gândit în totalitatea sa; infinit = „în afara căruia există întotdeauna ceva”. Apeiron-ul platonician poate fi găsit și la Filon ori Plotin. Noțiunea de infinitate divină este decisivă în modurile de abordare și în termenul de uniune mistică. Înaintarea sufletului în dorința sa și cunoașterea divinului sunt nelimitate. Concentrându-și atenția în principal asupra lucrării Contra Eunomium ca și cheie pentru înțelegerea scrierilor spirituale mai târzii ale episcopului de Nyssa, studiul lui Mühlenberg încearcă să fondeze mai direct
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
unora dintre textele cheie în care apare această temă. Sfântul Maxim Mărturisitorul, „cel mai profund teolog al erei bizantine și o mare autoritate în viața de rugăciune”<footnote Ieromonah Alexander Golitzin, Mistagogia - experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie. Studii de teologie mistică, Traducere și prezentare: Diac. Ioan Ică, Editura Deisis, Sibiu, 1998. footnote>, a fost „un filosof de o mare vigoare ..., teolog și un mare dascăl al doctrinei îndumnezeirii, căreia îi precizează în mod clar sensul și natura..., moștenitor al Alexandriei, familiar
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
1999. footnote>. Acesta nu a preluat mecanic epektasis-ul Sfântului Grigorie de Nyssa, ci i-a explorat implicațiile și a prelucrat conceptul în îndelungatul proces al articulării propriei doctrine teologice. El a abordat tema din perspective diferite: polemice, filosofice, ascetice și mistice, toate meritând o atentă cercetare. Analizarea atentă de către Sfântul Maxim a noțiunii de progres perpetuu a Sfântului Grigorie poate fi identificată în răspunsul său la trei probleme integrale ale doctrinei origeniste: ipoteza sațietății, definiția mutabilității creaturii și problema stabilității eshatologice
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
într-un cuvânt de încurajare oferit prietenului său Marin, îl apreciază exact pentru „strădania avansării tale, în dorința ta de Dumnezeu, alături de infinitatea lui Dumnezeu”<footnote Opuscula theologica et polemica, a se vedea aceeași operă, unde satisfacția deplină a posesiunii mistice este chiar Paul Blowers. footnote>. Într-un alt loc, îl laudă pentru că face din scopul vieții lui, iar din mișcarea (tinderea) etern mobilă spre Logos, țelul rațiunii sale. Utilizarea de către Sfântul Maxim a cuvântului ca terminus technicus pentru progresul perpetuu
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
e mai presus de minte, cum au spus cuvântătorii de Dumnezeu Grigorie și Dionisie”. Repausul final nu este doar simplul opus la mișcării, ci ridicarea sa la un nivel mai înalt. Cu toate acestea, Sfântul Maxim neagă consecvent orice absorbție mistică, pentru că aceasta ar viola al ființei umane. Omul, ajuns la stadiul final al cunoașterii lui Dumnezeu, nu se confundă cu El, Care e mai presus de ceruri. Origen<footnote Conform teoriei platonic-origeniste, mișcarea este ca o cădere păcătoasă a ființelor
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]