5,342 matches
-
sale sensibilități estetizante, pentru care tabloul pictorului nu fusese decât un pretext. Bogdan-Pitești plonjează într-o mitologie senzuală, de rafinament decadent, cu rituri orgiastice, cruzimi orientale și mistere sesizabile în spectrul unei sensibilități decadente: "Ne vin în minte toate riturile mitice, toate felurile de a venera pe Saturn, pe Cybela, pe Ceres Matricea Universală: sacrificii sângeroase, rituri sensuale, rituri bestiale"505. În cele din urmă, trebuie să conceadă că nimic din toate acestea nu se află în tabloul cuminte al pictorului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Astarte, trup de spume, pe cari s-au fost prelins / Petalele de roze și crini, felina fiară/ Te chiamă-n al meu strigăt de patimă aprins. -/ La sâni de fericire, Iluzia m-ascunde!... Din lut și Vis, forma-vom sublimi, un mitic grup! / Resfiră-mi peste frunte noptosul păr în unde, / Iar doliu morții mele, îl rupe de pe trup!"510. L. Bachelin are un articol în franceză despre opera lui Wagner, "Tannhäuser". Opera care dă titlul articolului este aleasă și pentru scandalul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a ilustra o asemenea predispoziție, ne vom opri la universul tematic și motivic al creației lui Mihai Eminescu, având În vedere faptul că că gama lirică a marelui poet se impune prin: Teme și motive romantice: - intuiția viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este și cea mai Întinsă, dar și mai Încărcată de sugestii și semnificații. Între „O, cine știe?” și „gorunule din margine de codru”, este Întins un arc poetic cu o bogată amplitudine. Poemul, prin imaginile proiectate, dezvăluie gândirea metaforică și mitică a lui Lucian Blaga. Gândirea mitică este prezentă nu numai În poezie, ci și În concepția filosofică blagiană. În volumul „Geneza metaforei și sensul culturii”, publicat În 1937, Într-un capitol intitulat „Despre mituri”, unde se face o delimitare Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și mai Încărcată de sugestii și semnificații. Între „O, cine știe?” și „gorunule din margine de codru”, este Întins un arc poetic cu o bogată amplitudine. Poemul, prin imaginile proiectate, dezvăluie gândirea metaforică și mitică a lui Lucian Blaga. Gândirea mitică este prezentă nu numai În poezie, ci și În concepția filosofică blagiană. În volumul „Geneza metaforei și sensul culturii”, publicat În 1937, Într-un capitol intitulat „Despre mituri”, unde se face o delimitare Între mit și ipoteza științifică, Lucian Blaga
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Blaga diferențiază ouă mari grupuri de mituri: 1. miturile semnificative; 2. miturile trans-semnificative. Miturile semnificative revelează, cel puțin prin intuiția lor, semnificații care pot avea și un echivalent logic. Miturile transsemnificative Încearcă să releveze ceva fără echivalent logic. Expresia gândirii mitice este exprimată de Lucian Blaga În fraza următoare: „Fapt e că oricât omul modern a găsit că trebuie să se dezbare de mituri ca de un balast inutil, el continuă, fără să-și dea seama, să trăiască pasionat Într-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exprimată de Lucian Blaga În fraza următoare: „Fapt e că oricât omul modern a găsit că trebuie să se dezbare de mituri ca de un balast inutil, el continuă, fără să-și dea seama, să trăiască pasionat Într-o atmosferă mitică. Ca o mărturie despre această atmosferă mitică, stau chiar cuvintele noastre. Întocmai cum diferitele obiecte poartă, fiecare În diversă măsură, o sarcină electrică, tot așa, cuvintele noastre, chiar izolate, poartă În diversă măsură o sarcină mitică.” (4) Poetul exprimă În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Fapt e că oricât omul modern a găsit că trebuie să se dezbare de mituri ca de un balast inutil, el continuă, fără să-și dea seama, să trăiască pasionat Într-o atmosferă mitică. Ca o mărturie despre această atmosferă mitică, stau chiar cuvintele noastre. Întocmai cum diferitele obiecte poartă, fiecare În diversă măsură, o sarcină electrică, tot așa, cuvintele noastre, chiar izolate, poartă În diversă măsură o sarcină mitică.” (4) Poetul exprimă În această frază un adevăr absolut, dacă luăm
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pasionat Într-o atmosferă mitică. Ca o mărturie despre această atmosferă mitică, stau chiar cuvintele noastre. Întocmai cum diferitele obiecte poartă, fiecare În diversă măsură, o sarcină electrică, tot așa, cuvintele noastre, chiar izolate, poartă În diversă măsură o sarcină mitică.” (4) Poetul exprimă În această frază un adevăr absolut, dacă luăm În considerație că nici cel mai rațional gânditor, până acum, nu a putut evita gândirea mitică. Poezia „Gorunul” este o „demonstrație” lirică a simbiozei prezente mereu la nivelul cuvântului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
electrică, tot așa, cuvintele noastre, chiar izolate, poartă În diversă măsură o sarcină mitică.” (4) Poetul exprimă În această frază un adevăr absolut, dacă luăm În considerație că nici cel mai rațional gânditor, până acum, nu a putut evita gândirea mitică. Poezia „Gorunul” este o „demonstrație” lirică a simbiozei prezente mereu la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu putea fi realizată fără o ușoară nuanță de vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră o dă și „Împle”, pentru că se dă consoanei „m” o perspectivă sonoră amplă. Mihai Eminescu nu a scris În nici una din poeziile sale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numai prin lipsa de unitate ortografică la vremea poetului, ci mai curând prin expresivitatea termenului din „Sara pe deal”. Înlocuirea regionalismului ar avea un efect de anulare a tot ceea ce reprezită imagine sonoră. Același rol de a sublinia o perspectivă mitică o are și regionalismul „mumă”. Prima metamorfozare a luceafărului ne trimite Într-un timp primordial; marea nu poate fi decât „mumă”, nu „mamă”(„Iar noaptea-mi este mună” din strofa 33), pentru că ultimul termen aparține În exclusivitate prezentului. „Colo’ (-n
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
purtat de zeul mărilor, Neptun. Marea e locul unde Luceafărul ar vrea s-o ducă pe fata de Împărat: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte...” Luceafărul are origine mitică, este fiu al cerului și al mării, metafore ale elementelor primordiale; aerul și apa la greci. 6. Cea de a doua metamorfozare a Luceafărului oferă alte sugestii metaforice. S-a afirmat că În această ipostază el aparține orizontului plutonic. Ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ambiguitatea textului. Grădina „țigăncilor” se constituie În contrast cu lumea din care vine Gavrilescu, „neașteptată, nefirească răcoare”, provocându-i un „infinit sentiment de tristețe”. Eroul este Întâmpinat de o fată care Îl aștepta „parcă ascunsă de mult pândindu-l”, iar baba, ca miticul Cerber, trăiește În afara timpului. Toate acestea nu sunt semne ale unei schimbări existențiale pentru Gavrilescu. El nu sesizează trecerea Într-un alt plan nici când pătrunde În bordei. Nici când este pus În fața probelor de cele trei fete: o țigancă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu sunt semne ale unei schimbări existențiale pentru Gavrilescu. El nu sesizează trecerea Într-un alt plan nici când pătrunde În bordei. Nici când este pus În fața probelor de cele trei fete: o țigancă, o grecoaică, o evreică - alte prezențe mitice, nu realizează schimbarea și acționează nehotărât, Încercând de fiecare dată să se refugieze În trecut (povestea cu Hildegard). Acțiunea continuă pe cele două planuri, gesturile și vorbele menținându-se În plan logic. Scenele din bordei au numeroase semnificații. Fetele simbolizează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte” din folclor. De altfel tema a mai fost valorificată În „Tinerețe fără tinerețe”, apărută În 1939. Bordeiul „țigăncilor” este o lume atemporală și aspațială, o ieșire din „profan” și intrarea Într-un teritoriu mitic. Eroul, după ce este marcat de eșecul primei sale iubiri, Își regăsește iubirea după mai multe Încercări, un fel de recuperare a paradisului pierdut. Textul, ca multe altele, are o ambiguitate maximă, cu chei numeroase. Cele două planuri fuzionează În final
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fundamental, Întârzie să apară și Iona, prin joc, Încearcă să contrafacă destinul, Înscenând realul. Din acvariul adus de acasă, vânează câte o „fâță”, imitând gestul ancestral, aruncândul În năvod. Acvariul este un model redus al universului pervertit. Neputând pescui peștele mitic, Iona ia În derâdere propiul destin. Un pește uriaș, ieșit din hăul apelor, Îl Înghite, arătându-i fața nevăzută a lumii, un spațiu visceral, unde totul nu este altceva, decât o „veșnică mistuire”, o luptă necontenită unde „peștele mare Înghite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care au furnizat traversele centrale ale conștiinței istorice românești. Acestea sunt variațiuni românești ale miturilor transculturale ale originii comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității absolute a tuturor etnicilor români
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie posibil. În aceste condiții, nu trebuie să ne mire decizia lui A.T. Laurian (1853) de a folosi sistemul cronologic "ab Urbe condita" "de la fondarea Cetății", a Romei. Originea istoriei poporului român este plasată tocmai în 753 î.e.n., anul mitic al întemeierii Romei (1 a. R.). În concepția corifeului școlii latiniste, istoria românilor se confundăcu istoria Romei, astfel că cele două popoare, alături de istoriile lor aferente, se dizolvă până la identitate. Laurian elaborează o schemă triptică de clasificare a trecutului poporului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate fi trasă este că factorul naționalist a fost eliminat sau temperat la maximum de acțiunea cenzurii statale și a autocenzurii. Pe pagina de gardă a manualului lui Albineț stă scris "Cu voea censurei", pecetea oficială a aprobării statale. Ideea mitică a unității, atât de potentă în suscitarea imaginarului politic și atât de vibrantă în conștiința colectivă, este o noțiune compozită, pluri-nivelară. Dimensiunile sale constitutive sunt: a) unitatea teritorial-geografică, sprijinită de ideea granițelor "naturale" și a omogenității "organice" a unui spațiu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnică, dată de originea comună a tuturor membrilor populației celor trei Țări Române; d) unitatea de destin istoric, conferită de experiența în decursul timpului a acelorași suferințe și fericiri colective; e) unitatea politică, revendicată pe baza elementelor anterioare, desăvârșește aspirația mitică spre unitate. După cum s-a văzut mai devreme, la Școala Ardeleană doar Budai-Deleanu exprimă în formă completă această năzuință spre unitate politică, în timp ce, în avangarda reflecției romantice, diversele dimensiuni ale unității, inclusiv cea politică, se înmănunchează într-un program care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deplin românizată. Fără să renunțe la romanitatea originară (vezi secțiunea în care se discută chestiunea originii), reușitele politice ale românilor îi fac pe aceștia să se identifice din ce în ce mai mult cu românitatea contemporană. Originea. În calitatea sa de structură de rezistență mitică a conștiinței istorice românești și de piatră unghiulară a memoriei naționale, teza originii romane, a latinității pure, a preluat conotații sacrosancte. Pe de altă parte, această dogmă a latinismului incoruptibil al poporului român trebuia acomodată evidențelor empirice care probau infiltrarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romane, a latinității pure, a preluat conotații sacrosancte. Pe de altă parte, această dogmă a latinismului incoruptibil al poporului român trebuia acomodată evidențelor empirice care probau infiltrarea unor elemente dacice în limba, cultura și obiceiurile românilor. Tensiunea funciară dintre dezideratul mitic al purității și constrângerile de ordin empiric caracterizează înțelegerea originilor în această perioadă. În cele ce urmează, vom urmări tranziția petrecută în discursul didactic aferent celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, de la latinism pur, prin revizuirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) 3.3.1. Cadrul politic La 1922, în nou construita Catedrală a Încoronării de la Alba-Iulia, regele Ferdinand I ("Întregitorul") și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari. Unitatea statal-națională, aspirația mitică ce a obsedat imaginarul politic românesc, era astfel înfăptuită. Euforia colectivă a primit un recul odată cu agravarea crizei economice din 1929-1933, care a afectat creșterea economică și industrializarea în curs de intensificare în perioada interbelică. Scena politică interbelică se radicalizează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimb. Modelul societății naționale elaborat de F.O. Ramirez și J. Boli (1987) articulat ca urmare a forțelor declanșate de aceste mutații structurale în sferele cultural-religioase (Reforma), instituțional-politică (Statul-Națiune) și socio-economică (Societatea de Piață) s-a clădit pe o armătură mitică. Cinci "mituri" au devenit instituționalizate ca elemente constitutive ale modelului european al societății naționale, în lumina cărora proiectul unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal apărea ca un imperativ funcțional al statului național. Întreaga schemă este prezentată diagramatic în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]