7,611 matches
-
dulce și familiară... Amantul meu n-aș suferi să fii... și cu toate astea te iubesc... - Să-ți esplic eu această simțire?... Îmi pare ades că noi am mai trăit odată și că eu te-am iubit c-un amor nebun și copilăresc... Visez ades, și în fundul visărilor mele văd Egipetul cu toată măreția istoriei lui și îmi pare c-am fost rege și c-am avut o femeie frumoasă ce se numea Rodope și că acea femeie ești tu... - Și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
reproducerea neamului omenesc, și și-a asigurat această împlinire pin îmbrățișări multe, pin dulci rezistențe, pin vorbe cu două înțelesuri... O! O! pfui! hahaha! Ei, ce faci, fugi?... - Te-aș ucide, Cezara, de drept ce ai! Mă desperezi... - Și orb nebun ce ești... nu vezi tu că ești o unealtă, că bucurii, dureri, pasiunea, plăcerea ce o ai pentr-un sân femeiesc care nu contribuie nimic la voluptate, plăcerea ce o ai pentr-o fată naivă, căci cu cât va fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nici n-am avut onoarea de-a cunoaște pe Beethoven. - Ce știi d-ta, dacă l-ai cunoscut sau nu. Eu îți zic că l-ai cunoscut... Eu îți zic că i-ai șters ciubotele, și basta. Ce dracul! îi nebun moșneagul iesta, gândeam eu. {EminescuOpVII 280} - Ce dracul! Îi nebun moșneagul iesta, zise el clipind din ochi și imitîndu-mi glasul întocmai. Apoi urmă: Kellner! Vin de maghiarat de cinci ani, astupat bine... Iute. Ei, nepoate, urmă el, așa-i că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ce știi d-ta, dacă l-ai cunoscut sau nu. Eu îți zic că l-ai cunoscut... Eu îți zic că i-ai șters ciubotele, și basta. Ce dracul! îi nebun moșneagul iesta, gândeam eu. {EminescuOpVII 280} - Ce dracul! Îi nebun moșneagul iesta, zise el clipind din ochi și imitîndu-mi glasul întocmai. Apoi urmă: Kellner! Vin de maghiarat de cinci ani, astupat bine... Iute. Ei, nepoate, urmă el, așa-i că cea dendîi gândire care ți-a venit în minte la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și imitîndu-mi glasul întocmai. Apoi urmă: Kellner! Vin de maghiarat de cinci ani, astupat bine... Iute. Ei, nepoate, urmă el, așa-i că cea dendîi gândire care ți-a venit în minte la răspunsul meu a fost: "Ce dracu! îi nebun moșneagul iesta". Vezi tu, asta voiam s-o știu!... Omu-i ca o vioară... dacă pui degetul într-un loc pe coardă, sună-ntr-un fel, într-alt loc într-alt fel, dar o vioară samănă cu alta. Astăzi mă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și el într-altul... Dar bine, vedem lumea. Și el o vede. Dar o pipăim. Și el o pipăie. Cu ce drept modul nostru să fie cel adevărat și al lui cel fals, pentru ce nu vice versa? Suntem noi nebuni ori e el nebun, asta-i întrebarea. Și de gândim numai cât de altfel a fost privirea oamenilor în alți secoli, că ceea ce ni se pare nouă ciudat li părea firesc, că în orce lucru nepriceput n-avem decât o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Dar bine, vedem lumea. Și el o vede. Dar o pipăim. Și el o pipăie. Cu ce drept modul nostru să fie cel adevărat și al lui cel fals, pentru ce nu vice versa? Suntem noi nebuni ori e el nebun, asta-i întrebarea. Și de gândim numai cât de altfel a fost privirea oamenilor în alți secoli, că ceea ce ni se pare nouă ciudat li părea firesc, că în orce lucru nepriceput n-avem decât o formă sub care o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
i] că suspin după tine ca turturelele noaptea, ba nici ai cuteza de a visa. Dar pare că tu ai știut vreo dată ce frumos ești și că te prăpădeam din ochi de drag ce-mi erai? Numai nu fi nebun, nu te lua după mine ca să te vază alții... Așa... în taina buduarului, când nimeni nu mă știe, când sunt numai eu și cu mine, singură, atunci te iubesc mult, mult... Ea-și subție buzele și Ioan o sărută cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
toate aceste sunt străine * omului care-a trăit între oameni comuni și care-a fost sărac. Ce folos că iubești... Ce folos că ți-ai da sufletul pentru o sărutare, când nu te vrea... Și de ce să te vrea? E nebună să se uite la un om care n-are nici avere, nici frumusețe, nici spirit... Amor? Amor se găsește pe toate ulițele... Și sunt gelos, gelos de trecutul acestei femei, gelos de oamenii cu care vorbește, gelos de tot ce-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-i scris nu se poate cet[i]. Dar cauza ești însăși sau însuși mata. Reversul: pentru cine nu citește nu se scrie. S-a scris și mata n-ai citit, azi mata nu mai citești, dar golănimea nu mai [e] nebună să scrie pentru ca mata să nu citești. Marfa cu care am eu de gând să trec prin imperiul matale e asemenea scrisă. Aș voi nu ca să treacă, ci ca să se treacă. Aș vrea ca să se cumpere, dar n-aș vrea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mânca patru ciubere... O * fost douăzeci și șase.. 2255 - Nu da, popo, că nu mai grijești! - Da-de-ți da voi mai grijesc? 2279 - Vorbește, doamnă, te rog vorbește. - Dar bine, ce vorbe să-ți spun* eu, omule* [? ] - Ah! vorbește, doamnă! - E nebun omul iesta... Bine, domnule, sper că în sfârșit veți fi sigur că noi doi nu avem nimic a ne spune unul altuia și veți termina* - Ce*** atât de rău*, dragă* doamnă* - C-un fel de gust de a vorbi. Vorbiți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
imposibile de realizat în stare normală. Dacă hipnoza este, după cum spune, "o nebunie artificială", o "isterie artificială", va fi iluzorie încercarea de a o regăsi la mulțimi atîta vreme cît tocmai am stabilit că acestea din urmă nu sînt nici "nebune", nici "isterice". Cum am mai putea trece de la un domeniu la altul dacă primul este de resortul medicinii, iar al doilea aparține politicii? Cu atît mai mult cu cît în cadrul mulțimilor există doar o minoritate de indivizi "anormali", grupurile cărora
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este sacrificat, și familie, și interes personal. La ei pînă și instinctul de conservare se anulează, astfel încît singura recompensă pe care nu de puține ori o cer este martiriul"192. În alt loc, Le Bon scrie: "Oameni pe jumătate nebuni, asemenea lui Luther sau Petru, au bulversat lumea"193. Fișa acestor nebuni întru credință care ar fi conducătorii este completă. Nu lipsește nimic, nici alienarea, nici setea de martiriu, nici convingerea dogmatică, nici încrîncenarea voinței. Ei sînt un fel de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Separîndu-le una de cealaltă, nu facem decît să diminuăm evidențele pe care le conțin. Dar nici nu e cazul să ducem prea departe analogiile lui Freud. Pe de o parte, el ne spune fără menajamente că masele sînt primitive, infantile, nebune asta ca să folosim vocabularul tradițional. Pe de altă parte, nu ne e greu să înțelegem că primitivii de care vorbește el nu sînt aiurea, la mare distanță de noi. Nu sînt nici indieni, nici africani, sînt chiar aici, sînt oamenii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
MApN sau MI împușcați tot din erori tactice ori confuzii (sau, dimpotrivă, intenționat - aceștia au fost aproape toți declarați mai târziu ca fiind „eroi ai revoluției”). La revoluția română au participat și pasionali, și naivi, și oameni de un curaj nebun, și oameni care nu mai aveau nimic de pierdut, și oameni care aveau destule de pierdut, și diversioniști, și intriganți, și oportuniști, și curioși. Evenimentele au fost adeseori într-atât de învălmășite, încât radiografia lunii decembrie 1989 este pe bună
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
enoriașii săi nu o prevăzuseră), care s-a preschimbat rapid în revoltă populară anticomunistă. Îi laudă atât pe protestatarii din capitala bănățeană, cât și pe tinerii revoluționari bucureșteni din 21 și 22 decembrie, dar consideră că, deși aveau un curaj nebun, aceștia nu aveau abilități de guvernare și erau neexperimentați (p. 213). Pe lângă revoluția propriu-zisă, Brucan vorbește despre încă o revoluție, „la și prin Televiziune” (p. 211) - întrucât TVR a devenit, de la un punct, spațiul-cheie al transmiterii evenimentelor, insistă asupra faptului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în plus, cu demonizarea fostului dictator etc. În mod firesc, a existat o emoționalitate specială în timpul evenimentelor din decembrie 1989, care a făcut ca românii ieșiți în stradă să protesteze împotriva lui Ceaușescu și a comunismului să manifeste un curaj nebun; aceeași emoționalitate a făcut și ca realitatea să fie, alteori, denaturată, dintr-o suspiciune bolnăvicioasă, prin inducerea ideii de genocid sau prin lansarea psihozei legate de așa-zișii teroriști, care a avut efectul ei dramatic. A existat manipulare, manipulatori și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vă mențineți un anumit echilibru în tot vacarmul zilnic de la început de mileniu. Toate vă oferă posibilitate unor momente de liniște pentru a vă regăsi pe dumneavoastră înșivă în calm și seninătate. Nu putem ține mereu pasul cu aceasă cursă nebună în care trăim, fără a ne sacrifica sănătatea într-o mai mare sau mai mică măsură. Iar aici, la nivel individual sau colectiv, avem multe întrebări să ne punem: Oare chiar așa vrem să ne petrecem viața? Trăim în armonie
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
sunt cele care vor avea cea mai mare abilitate de a se reinventa atunci când presiunile pieței o impun. Iar acest lucru se va Întâmpla, cu siguranță. După cum spune Jeff Immelt, președintele General Electric, „e timpul să-i eliberăm pe savanții nebuni!”. Mai mult decât putere corespunzătoare Recent, țineam un workshop despre managementul schimbării și i-am Întrebat pe participanți: „Există suficientă putere de generare a ideilor În această sală ca să ajungem la niște rezultate?”. Privirile lor s-au Îndreptat În toate
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
facem așa ceva?”, a Întrebat una dintre doamne cu o voce plângăcioasă. „Nu”, i-am răspuns entuziasmat, „nu sunteți obligați, ci aveți dreptul să o faceți!”. Cu toții s-au Întors la birourile lor, bombănind ceva În legătură cu o „altă idee de om nebun”. Primeam comenzi de 10.000 de dolari sau mai mult cam o dată la două săptămâni. Totuși, după ce am instalat clopotul, au trecut aproape șase săptămâni fără astfel de comenzi. Ceva nu părea În regulă, dar, după aceea, am auzit-o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
București, 1999. Siluan Atonitul, Între iadul deznădejdii și iadul smereniei, trad. rom. de I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 19982. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice, trad. rom. de I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998. Skobțova, Maria, Iubirea nebună de aproapele, trad. rom. de I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2000. Smart, Ninian, The Phenomenon of Christianity, Collins, Londra, 1979. Smith, James, K.A., The Fall of Interpretation. Philosophical Foundations for a Creational Heremeneutics, Inter Varsity Press, Downers Grove
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
În lirica lui Iancu Văcărescu și asta se vede mai bine În baladele lui, dintre care una Peaza rea, arată o mișcare extraordinară a fanteziei. Formula poetică permite trecerea rapidă de la un cîmp de percepție la altul, salturile acrobatice, mișcarea nebună a determinărilor, cum se Întîmplă În acest remarcabil portret al Vrăjitoarei: „Ne Întîlnirăm c-o vrăjitoare, Fermeca Jună, fermeca soare: La mormînt urlă, cu scrîșniri plînge, De morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întîmplă În acest remarcabil portret al Vrăjitoarei: „Ne Întîlnirăm c-o vrăjitoare, Fermeca Jună, fermeca soare: La mormînt urlă, cu scrîșniri plînge, De morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și fierbe pe trei ulcele. Fără zăstîmpuri toacă din gură Descîntec, hrană și băutură. GÎt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unde imaginația este mai pozitiv terestră. Poemul, distrus de interpretările didactice, mi se pare caracteristic pentru retorica heliadescă. Cel puțin pentru partea ei potolită, constructivă, normal expozitivă, moralizatoare. Există Însă și altă retorică (aceea din poemele vizionariste) care este mai nebună, mai ambițioasă. Acolo căderile estetice sînt mai mari dar și zvîcnetul creației este mai puternic. Poemul are o construcție limpede: Întîi cadrul general (peisajul, locul meditației), după care intră actorul (subiectul, cel ce evocă trecutul zidurilor), din nou cadrul, cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
moment, la Anatolida unde În armoniile cerești pătrund, cum s-a putut vedea, aromele pămîntului. Nararea păcatului biblic, alungarea din paradis și trecerea omului În evul de cremene capătă tot mai mult aspectul unui discurs ideologic și imoral. Fantezia aceea nebună pe care o pune Heliade În a glorifica ordinea adamiană dispare. Doar bocetul final al Evei lingă trupul inert al lui Abel atinge, În ciuda limbajului bizar ideologizant, o coardă lirică fină: „O, aer ce verși viața spre-a răsufla-n
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]