5,657 matches
-
el Țurcanu comanda încă închisorile, deci era singura autoritate, care putea să-i hotărască soarta și să-l salveze, de aceea toate chemările lui disperate de ajutor îi erau adresate acestuia. Ce transformare profundă avusese loc în conștiința lui! Din nenorocire a rămas irecuperabil până în clipa morții. Astfel celula patru se golise de „locatari”, toți plecați în împărăția lui Tanatos. Sergiu Aurel Măndinescu, unul din cei mai chinuiți, într-o poezie inspirată, redă tabloul tragediei Pitești, care prin oamenii ei se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
n-ar fi Livia...” Mi-a arătat gâtul și mi-a făcut semn că și-ar tăia gâtul. „Te va chema și pe tine”. Marți am primit un telefon de la Mihai (băiatul lui): „Veniți pe la noi, S-a întâmplat o nenorocire...”. Sora mea cea mică, Ancuța, farmacista, era căsătorită cu Nelu Bânda, licențiat al Academiei Comerciale (fost și el 15 anișori în temniță; ea mai puțin). Am plecat cu Nelu la familia Petrașcu acasă, la bloc. Cum să scriu cele văzute
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
personaj plin de vervă și farmec, vădind din când în când plăcerea jocului burlesc, un observator pătrunzător, moralist sagace, spirit caustic ori capabil de detașare ironică. F. se află evident în căutarea ecuației propriului talent. Treapta următoare va fi nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, apărută mai întâi în „Revista Carpaților” (1861). Înrudită îndeaproape cu fiziologia, specie cu o prezență distinctă în scrisul românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea, nuvela indică orientarea autorului către realitatea (și actualitatea) autohtonă
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
ed. îngr. și pref. Domnica Filimon-Stoicescu, București, 1965; ed. pref. George Ivașcu, București, 1967; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, repere istorico-literare Andrei Rusu, București, 1985; ed. îngr. și postfață Lucian Chișu, București, 1990; ed. introd. Roxana Cofaru, București, 1997; Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1916; ed. îngr. și pref. George Baiculescu, București, 1933; Nuvele. Nenorocirile unui slujnicar și Mateo Cipriani, pref. G. Negulescu-Batiște și N. Vătămanu, București, 1942; Opere, I-II, îngr. George Baiculescu
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
istorico-literare Andrei Rusu, București, 1985; ed. îngr. și postfață Lucian Chișu, București, 1990; ed. introd. Roxana Cofaru, București, 1997; Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1916; ed. îngr. și pref. George Baiculescu, București, 1933; Nuvele. Nenorocirile unui slujnicar și Mateo Cipriani, pref. G. Negulescu-Batiște și N. Vătămanu, București, 1942; Opere, I-II, îngr. George Baiculescu, pref. George Ivașcu, București, 1957; Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, îngr. Domnica Filimon-Stoicescu, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; ed.
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
București, 1916; ed. îngr. și pref. George Baiculescu, București, 1933; Nuvele. Nenorocirile unui slujnicar și Mateo Cipriani, pref. G. Negulescu-Batiște și N. Vătămanu, București, 1942; Opere, I-II, îngr. George Baiculescu, pref. George Ivașcu, București, 1957; Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, îngr. Domnica Filimon-Stoicescu, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; ed. București, 1987; Opere, I-II, îngr. și introd. Mircea Anghelescu, note și variante George Baiculescu, București, 1975-1978; ed. București, 1998; Escursiuni în Germania meridională. Nuvele, postfață Paul Cornea, București
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
sunt proiectate pe planul divin: eroii păcătuiesc prin aroganță și violență, iar zeii care cârmuiesc lumea le dau o dreaptă pedeapsă. La Sofocle, acțiunea umană își pierde în parte dependența de lumea divină, iar eroii buni și generoși îndură nevinovați nenorocirea, ceea ce nu pune însă în cauză justiția divină, ci evidențiază doar nimicnicia oamenilor față de sublimitatea zeilor. La Euripide, scriitor influențat de religia tradițională, dar și de filosofia sofiștilor, concepția despre divinitate și rolul ei în destinul omenesc este mai complexă
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
diavolul „i-a schimbat copilul”, descinde parcă din basmele cu iele; conștiința mocanului, invadată de eresuri și tabuuri, raportează orice fapt la o convenție, la un cod ezoteric. Omul știa, așadar, că pornit de acasă noaptea, când i se întâmplă nenorocirea nu trebuie să se uite înapoi, că diavolul „ se face umbră de copac și dacă îl calci, te prinde; că dacă întâlnești un om noaptea în pădure și îi arăți o lumânare în fața oglinzii, vine după tine”. La rândul lor
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
înclinația necesare. Putem afirma că există risc în tot ceea ce facem, astfel: o simplă acțiune, de a traversa strada, de a te plimba cu mașina, de a înota, de a bate la ușa cuiva necunoscut, se poate finaliza cu o nenorocire sau cu un dezastru. În orice activitate pe care o desfășurăm există riscuri. Ele se manifestă într-un sens sau altul, chiar dacă noi nu vrem să recunoaștem. Însă cel mai înțelept este să înțelegem riscurile și să încercăm să le
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
degradat reactivează arhaic eresuri, descântecele caută să îmbuneze natura ostilă, zvonuri anapoda sunt propagate, din gură în gură, de inși prepuielnici, clevetitori, arțăgoși. O geantă burdușită cu milioane, aruncată dintr-un tren, generează, ca într-un blestem, un șir de nenorociri (atentate, crime), dar totodată determină importante mutații în cugetul personajului principal, Lisandru, care se pune, mai naiv sau mai orientat, în slujba „adevărului”, așa cum înțelege el lucrurile și cum, de la o vreme, îi dictează conștiința. Șarje ironice vizează un ipochimen
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
seamănă și se individualizează cu greu unele de celelalte. Categoria personajului merită discuția cea mai amplă. Traseul lor biografic este, programatic, o realizare mecanică, cu toate că etapele lui imită stațiile favorite ale literaturii clasice: lovituri de teatru aducătoare de fericire sau nenorocire sînt condensate pentru a nu depăși lungimea unui scurtmetraj. Narațiunea nu este evacuată, doar verosimilitatea ei zădărnicită. În primul rînd prin onomastica derizorie. Apoi prin repetiții de fraze care anulează astfel orice transcendență, orice submersibilitate a frazei care, În literatura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
regelui Macedoniei Filip i-au venit 3 vești: un general al său obținuse o mare victorie, nevasta îi născuse un copil, iar el fusese declarat învingător la jocurile olimpice. Atunci regele a implorat zeii să-i trimită și o mică nenorocire. Oprirea libertății prin voință. Această voință fermă aplicată societății duce tot la grija aproapelui. Această voință fermă, această voință oțelită, se aseamănă cu ideea răsturnării valorilor a lui Nietzsche. Lupta pentru ideal se potrivește tuturor oamenilor. Ideile geniale sunt după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca în orice familie», obținerea unei locuințe, perioade mai bune sau mai rele, dar într-un interval de variație relativ restrâns, «ca toată lumea» - până la apariția unui eveniment distructiv care a schimbat complet situația și pare să atragă «tot felul de nenorociri, că un necaz nu vine niciodată singur»” (2004, 45). De asemenea, nici perspectiva prin care traiectoriile indivizilor pot fi prezise cu certitudine nu este firească, rolul influenței schimbărilor sistemice viitoare și/sau a programelor de dezvoltare socială fiind astfel complet
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
viață furtunoasă, unul dintre fiii săi fiind executat ca asasin. El a descris imortalitatea ca o boală cu două forme a spiritului: vercorders (sau perverșii necinstițiă și perfides, care sunt necinstiți nu prin natura lor, ci prin accidente existențiale - pasiuni, nenorociri, sărăcie. Thomas Sydenham, medic englez cu studii la Oxford și Montpellier (1624-1689Ă, a făcut cercetări asupra isteriei, isteria bărbatului identificând-o cu hipocondria. Discutând simptomele isterice care imită paralizii, afecțiuni abdominale etc., autorul recunoaște câteva trăsături de personalitate ale acestor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ostenii noștri (1877) sau, în colaborare cu I.D. Malla, Hatmanul Dragan (1880), toate jucate de Teatrul Național, imprimă subiectelor istorice o falsitate stridenta, un aer de opereta agravat de stilul declamator, umflat. Eminescu vedea aici o lipsă de pietate față de „nenorocirile țării”, Caragiale îl suspectă de plagiat (Țară și Mihnea-Vodă, după Patrie de V. Sardou, comedia Gheșeftarii, 1876, după Mercadet de Balzac). Nuvelele Mixandra și Casa spânzuratului, românul Clucerul Mitică. Moravuri bucureștene, scrieri rămase în bună parte în pagini de gazeta
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
și care îi arătase, cu puțin timp înainte de moarte, manuscrisul volumului al doilea din Ciocoii vechi și noi, intitulat Ciocoii noi. Lui N. Filimon i se dedică, de altfel, o bine scrisă prezentare, ce însoțea republicarea în foileton a nuvelei Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala. În continuare a apărut și Mateo Cipriani. Gazeta susține literatura originală, inspirată mai ales din istoria țării, recomandă difuzarea scrierilor lui N. Filimon, Gh. Sion și, ca o bună reprezentantă a literelor craiovene, înscrie
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
colonizatori să modifice tehnologia pământească de la început în funcție de obstacolele întâlnite; în acest punct se dovedește uimitoare poezia, luând locul descrierii tehnice. Să mai adăugăm că, la Jules Verne, cei scăpați teferi din naufragiu sunt în general oameni banali, pe care nenorocirea i-a adus laolaltă. Dacă un inginer ca Cyrus Smith 92 se află printre ei e absolut din întâmplare. În schimb, Kim Stanley Robinson are grijă să nu trimită pe Marte decât echipaje de astronauți recunoscuți, ingineri, biologi sau fizicieni
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
rezilienței persoanei, axată pe trei caracteristici: 1. capacitatea de a se dezvolta bine din punct de vedere psihologic, în ciuda evenimentelor cu caracter destabilizator apărute, a condițiilor de viață dificile, a traumatismelor uneori severe; capacitatea de a se adapta rapid la nenorocirea ivită sau la adversitate și de a se recupera după astfel de situații; 2. rezultat ce constă în absența tulburărilor mentale în timpul și în urma unor situații recunocute ca având o mare putere de a genera astfel de tulburări; 3. proces
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1821, toată a slujit de fultuială ienicerilor! Ce n-aș da acum ca să am una din acele cărți de sute de ori cetite de tatăl meu7. Tot asta relatează și Barițiu, câțiva ani mai târziu, aproape în aceiași termeni: Din nenorocire noi până într-această vreme nu văzusem nici măcar o bibliotecă privată vreo o sută sau două de tomuri cuprinzătoare. Cele mai multe cărți ce văzusem într-o grămadă era la tatăl meu, aruncate câteva lătinești mai mult tot teologice, afară de câțiva clasici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
am avut durerea să vedem izbucnind printre popoarele cele mai de frunte, instincte brutale și funeste, noi nu putem face alta decât a deplânge acele orbiri trecătoare și să le considerăm ca triste efecte ale slăbiciunilor noastre omenești. Dacă din nenorocire, răsunetul sălbatic al armelor pustietoare se cheamă încă glorie în limbile noastre, apoi putea-va oare cineva să tăgăduiască că într-o glorie cu mult mai senină și mult mai înviatoare, lucesc pentru noi descoperirile științifice și operele de artă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
același sens, folosește o sintagmă cu aspect de concept: "doza de poezie". Însă dozele de poezie ce posedăm sunt tot aceleaș", spune Bolliac în același dialog cu Heliade Rădulescu și continuă "d-ta ai darul a o arăta și eu nenorocirea a o simți numai"96. Un an mai târziu, în articolul fundamental Poezia, avea să reia expresia ca să denumească sensibilitatea lirică feminină: "Fămeile sunt, fără contestație, de o mie de ori mai simțibile, mai tolerante, mai spirituale și mai poetice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Dacă în adevăr această școală va mai produce un poet ca Grandea, apoi merită să fie înălțată la gradul de facultate. În adunătura copiilor sărmani și fără mijloace, cari găsesc azil și caută carieră în această școală, fu împins de nenorocire și copilul Grandea. El urmă cursurile machinalmente, căci nu avea nici predilecțiune, nici vocațiune pentru științele naturale. În sufletul său, în inima sa, în fruntea sa, clocotea un alt geniu. Acest geniu, care-l abătea mereu de la lecțiunile ce-i
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 276. 32 I. Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, în Opere, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 308. 33 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească, p. 25: "dacă din nenorocire, prejudecățile, care din mic'a copilărie 'ți aŭ fost' stăpâne, nu te lasă să judici sănătos', ia un' copil' care nici de cum' să nu cunoască slovele, și îmvață'l să cunoască numai glasnicile și neglasnicile, fără a-amesteca și diftongh
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Asta nu înseamnă că se va ajunge și la condamnarea tuturor acestora, pentru că biologicul îi va salva. Toată această nedreptate s-a petrecut sub privirile perplexe ale celor care s-au încăpățânat să supraviețuiască torturilor. Odată intrată în viața lor, nenorocirea comunistă nu a mai plecat. Comunismul a căzut, iar la marea serbare au fost invitați tot criminalii. Victimele lor au rămas mai departe ostracizate. Odată cu prăbușirea lui Ceaușescu, foștii comuniști, de la propagandiștii cei mai ridicoli până la torționarii și criminalii din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ei să se abțină, dar nu reușeau și până la urmă își dădeau drumul pe ei. Imaginați-vă cum era să stai pe mai departe în acea cameră cu hainele în care ți-ai făcut nevoile! Vă dați seama ce ce nenorocire era acolo! Ba, din cauza aglomerației, se și dormea pe wc-ul acela turcesc și dacă aveai probleme cu stomacul trebuia să-l ridici pe ce-l care dormea pe wc. Unii nici nu mai reușeau să se abțină și-și dădeau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]