5,767 matches
-
înțeles ceva? Mina: (după un timp, cu tonul folosit pentru a alunga panica bolnavilor) Da... am înțeles că ești un prost! Ilie: Ehe, de-ar fi numai atîta! Mina: Deci nu te îndoiești că ești prost! Ilie: Nici vorbă, dar nenorocirea e alta: pun la îndoială că mă îndoiesc că sînt prost... Mina: Dar de ce nu te-ndoiești tu de alții, de ce să te îndoiești numai de tine?! Ilie: Păi tocmai aici începe harababura! Că la început m-am îndoit de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mina o privește cu putere pe Vera care simte că e puțin descumpănită; nu înțelege rostul acestei priviri) Ei, ho, am zis și eu așa... Mina: Mă tem că ai zis bine... Vera: Știi ce v-ar trebuie vouă? O nenorocire adevărată. Una care să vă scuture de toate mofturile astea ofticoase! Mina: De, poate că e așa cum spui tu. Vera: Da tu cum crezi? Mina: Vera, aș vrea și eu să mi se pară totul atît de simplu, dar eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e că în loc de orice altă icoană au instalat în colțul ăsta un cal. Ștefan: Foarte bine, dar unde-i calul? Vera: Hai, termină cu glumele. Ștefan: Stai, dragă, puțin. Dacă-ți vine să crezi într-un cal nu-i nici o nenorocire. Alții au crezut și-ntr-o bucată de piatră. Dar unde-i calul? Vera: Păi... calul nu-i... Ei au numai ideea de cal... Ștefan: Și-atunci, măi Ilie, ce mă tot fereai? Să nu calc pe coadă o idee
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de necazuri... de altele. Odihnă activă... știți doar... Noi vă așteptăm... (pleacă) Maria: (după o pauză în care se așteaptă dizolvarea atmosferei stranii creată de delegat) Înseamnă că au aflat. Ei cum naiba au aflat așa de repede! Păi da, nenorocirile circulă mult mai repede decît bucuriile. Așa-i de cînd e lumea. Mihai: Hm! delegatul de bloc! Ce mutră! Și ce fel de a vorbi! Nu știu, dar mi s-a părut că-l cunosc...! Maria: S-ar putea. V-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înțeles, am înțeles dar alții n-au cum să înțeleagă. Așa cum nici soția ta n-are cum înțeleagă. Și, pentru că veni vorba, poate că e timpul să observi că a ajuns într-un hal fără hal.Vrei să se-ntîmple vreo nenorocire? Știi kilograme a slăbit? El 1: Da, știu... da' ieri mi-a spus că a pus înapoi un sfert de kilogram... El n: Ce să spun, mare recuperare! Da' hai s-o lăsăm ea și uită-te la tine! El
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ascultă...) Timpul?! Să aștept?! Oh, Ovidiu... pentru tine timpul e... altceva..., de asta îmi spui să fiu calm... răbdător... tu ai mult timp... tu ești chiar timpul... Iartă-mă... Nu știu ce să fac...! Totul e altfel decît am crezut noi... Și nenorocirea nu e că e rău... ci că nu știm cum e... (pauză în care din nou ascultă) Da, sunt încurcat... Da, sigur, ca toată lumea... Știu, trebuie să aștept..., mi-ai mai spus asta... numai că această așteptare începe să miroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
atrocitățile făcute, ci chiar de cei care le-au suportat... Uită, pentru că amintirile sînt toxice... și trebuie să te dezintoxici... Octav: De acord, numai că cei care s-au dezintoxicat cel mai repede au fost cei care au provocat toate nenorocirile... În schimb, călare pe fotolii, tranzitează voioși... și în zbor spre culmile capitalismului...! Aici e culmea imoralității! Groparul: Iar ești comic...! Păi despre ce imoralitate vorbești tu?! Imoral este un om care încalcă o lege morală... Dar ăștia n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spune că-s ramolit...) Da..., așa..., uitasem... Da atunci de ce-ai mai sunat la ușă? Gh. P. doi: De dragul ritualului... Și cînd îți spun că uiți, te uiți chiorîș...! Uiți, asta e și gata...; nu-i cea mai mare nenorocire, să uiți..., ba chiar e mai bine să uiți..., mai ales cînd uiți ceea ce vrei să uiți... Gh. P. unu: Și în scamatoria asta ești un maestru, ce-i drept... Gh. P. doi: (gustînd un saleu) Astea-s de săptămîna
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
puțin..., ce naiba! Gh. P. unu: M-am uitat. Gh. P. doi: Și? Gh. P. unu:... E bine... Da tui te-ai uitat? Gh. P. doi: Sigur... uneori... din cînd în cînd... Gh. P. unu: Și cum arăți? Gh. P. doi: Nenorocirea e că arăt mult prea bine..., de parcă aș fi machiat... Și n-am curajul să mă demachiez..., mi-e frică..., ție nu ți-e frică? Gh. P. unu: De ce să-mi fie frică...! Sînt un om..., am fost un om
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
seamănă și se individualizează cu greu unele de celelalte. Categoria personajului merită discuția cea mai amplă. Traseul lor biografic este, programatic, o realizare mecanică, cu toate că etapele lui imită stațiile favorite ale literaturii clasice: lovituri de teatru aducătoare de fericire sau nenorocire sînt condensate pentru a nu depăși lungimea unui scurtmetraj. Narațiunea nu este evacuată, doar verosimilitatea ei zădărnicită. În primul rînd prin onomastica derizorie. Apoi prin repetiții de fraze care anulează astfel orice transcendență, orice submersibilitate a frazei care, În literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
n-a apărut niciunul... Ce ți-e și cu oamenii din mass-media. Când eram cu numărul trei, ne-au apucat usturimile de la niște ardei iuți și am chemat disperați ambulanța, echipele TV au apărut de niciunde, gata să transmită live nenorocirea noastră. Când a intrat numărul opt în spital cu suspiciune de otrăvire, au vuit ziarele câteva zile. Acum, când îi chemasem să ia act de o reușită istorică, tratau subiectul cu indiferență... E cu sex? Curge sânge? E telenovelă? Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
alaltăieri sera, când am plecat de la tine, îl aveam; când am ajuns acasă, nu știu dacă-l mai aveam; poate să fi scos batista pe drum și mi-a căzut scrisoarea: le aveam tot într-un buzunar! Tipătescu: A! Ce nenorocire! Zoe: M-am dus la Cațavencu... de la el veneam acuma. Mi-a propus să-mi dea înapoi scrisoarea, cu condiție să-i asigurăm alegerea. Aminteri, publică scrisoarea poimâine... Tipătescu: (în prada agitației) Lupta este desperată. Vrea să ne omoare, trebuie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Salutare!... Tipătescu: (închizând ușa după ei, grozav de plictisit) A! (coboară.) SCENA VII Tipătescu, Zoe apoi Cetățeanul turmentat Zoe: (ieșind din stânga repede) S-a dus?... Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Și Ghiță nu mai vine... Fănică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă... Tipătescu: Taci! Vine cineva. E Ghiță desigur. (se repede la ușa din fund prin care apare Cetățeanul turmentat.) Cetățeanul: (șovăind) Sluga! (în tot jocul sughite și șovăie.) Zoe: Cine e ăsta? Tipătescu: Ce poftești d ta? Cetățeanul: Eu?... (sughite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
gândit bine la ce ai făcut? Cum ți-a venit să faci una ca asta? Pentru ce ai făcut-o? Tipătescu: (nervos) Pentru ce? Pentru ce? Tu mă întrebi pentru ce? Pentru nerozia care ai făcut-o tu, pentru ca să evit nenorocirea pe care ai cauzat-o tu din neglijență. Se poate atâta distracție! Atâta nebăgare de seamă! O scrisoare de amor s-o arunci în neștire într un buzunar cu batista, și s-o pierzi ca și cum ai pierde o hârtie indiferentă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dar acuma trebuie îndreptată. Fănică, dacă mă iubești, dacă ai ținut tu la minemăcar un moment în viața ta, scapă mă... scapă-mă de rușine! Tu ești bărbat, nu ți pasă! Pentru tine, afișarea intrigii noastre n-ar fi o nenorocire... dar pentru mine... Fănică, gândește-te... gândește-te. (plânge.) Tipătescu: Tocmai de-aia m-am asigurat de persoana lui Cațavencu... Zoe: În zadar, Fănică; Cațavencu poate muri astăzi, mâine gazeta lui tot o să publice scrisoarea noastră. Dumnezeule! Cum or să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ar întâmpla, nu se poate să sprijinim pe mizerabilul, nu, nu, nu!... Spune-mi, să căutăm, să găsim alt mijloc? Zoe: (zdrobită) Alt mijloc nu văz,... alt mijloc nu este. Tipătescu: Atunci... Zoe: Atunci... (înecată) lasă-mă, lasă-mă în nenorocire... lasămă să mor de rușine... Omoară-mă pe mine care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine... Iată unde m-ai adus! Iată cât plăteau jurămintele tale! M-ai adus la moarte pentru că (hotărâtă) mă omor înainte de izbucnirea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zoe: Ce-mi pasă! După ce m-o pierde pe mine!... Fănică! N-aș voi să mă răzbuni, aș voi să mă scapi... Prevedeam asta... Presimțeam c-o să ajungem aici, când am văzut scandalul de alaltăieri seara la întrunire... Iată culmea nenorocirii: el nu știe că ai plastografia lui;... el nu știe că dacă ar veni aici să primească schimbul acestor două hârtii, ar scăpa și el și m-ar scăpa și pe mine... Te-ai bizuit să joci cu Cațavencu și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este căința, regretul sincer pentru păcatul comis și dorința de a-și repara greșeala, vinovăția. În acest caz, chinul este acceptat ca fiind o cale absolut obligatorie de parcurs. Nu poți spera În mântuire dacă nu treci tu Însuți prin nenorocirile pe care le-ai produs. Chinul are, În cazul acesta, semnificația simbolică a unui ritual de expiere, reparator. Mitologia chinurilor este plină de eroi și exemple: Danaidele, Sisif, Tantal, Oedip, Raskolnikov și seria este departe de a se Încheia. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Mitologia chinurilor este plină de eroi și exemple: Danaidele, Sisif, Tantal, Oedip, Raskolnikov și seria este departe de a se Încheia. Ceea ce trebuie reținut este faptul că situațiile Închise ale vieții, ca și persoanele care Îi cad victime, nu sunt nenorociri, ci acte sau ritualuri de Încercare la care este supusă ființa umană, inevitabile În decursul existenței acesteia. Prin ele, persoana iese mai Întărită și mai Înțeleaptă, sau sfârșește prin a cădea definitiv Învinsă. Spre deosebire de morala Antichității clasice, precreștine, care vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală pură. Starea de fericire se raportează la valorile morale supreme ale Binelui suveran. Ea este, În plan moral, opusul nenorocirii, iar din punct de vedere simbolic, starea de fericire este considerată un dar divin, o stare de posesiune divină, spre deosebire de starea de posesiune demoniacă pe care o dă răul. Starea de fericire este o stare de satisfacție totală, absolută. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
până la Marx. Toți au crezut Într-o cetate și o lume perfecte. Majoritatea acestor idei au rămas În stadiul de proiect, unele Însă au fost traduse În fapt și s-au dovedit, În toate cazurile, a fi cele mai teribile nenorociri ale omenirii. Cum este posibil ca proiecția unui ideal spiritual să devină o nenorocire, o apăsare grea care să dizolve Însăși existența și cetatea? Se pot Întoarce idealurile Împotriva omului și a cetății? Istoria a dovedit că da. Cui se
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
idei au rămas În stadiul de proiect, unele Însă au fost traduse În fapt și s-au dovedit, În toate cazurile, a fi cele mai teribile nenorociri ale omenirii. Cum este posibil ca proiecția unui ideal spiritual să devină o nenorocire, o apăsare grea care să dizolve Însăși existența și cetatea? Se pot Întoarce idealurile Împotriva omului și a cetății? Istoria a dovedit că da. Cui se datorează acest lucru? Contradicției dintre spirit și lume. Ele nu se pot suprapune, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o trăsătură sadică, din punct de vedere psihologic, și cinică, din punct de vedere moral. A te bucura de răul altuia este mai mult decât o atitudine imorală sau antiumană. Este o monstruozitate; eă Dorința celor aflați În dificultate ca nenorocirile și suferințele lor să-i lovească și pe ceilalți reprezintă un act de transfer, o descărcare proiectivă asupra celorlalți. Este ura pe care o dă suferința, schimbarea de atitudine și caracterială a celor nefericiți față de situația normală a celorlalți. Cui
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aflați În dificultate. În mod diferit se Înfățișează atitudinea morală pozitivă, care constă În acordarea ajutorului necondiționat, imediat, deschis și dezinteresat, persoanelor aflate În dificultate. Eu consider ajutorul dat o obligație morală firească față de semenul meu aflat În suferință, În nenorocire. Conștiința morală care-mi dictează acest gest vine și din eventualitatea, nedeclarată, dar simțită ca o angoasă, că și eu, la rândul meu, pot fi oricând expus unor pericole care să facă necesară intervenția sau ajutorul direct, efectiv, al celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și atunci va dispărea și teama de moarte, care omoară și otrăvește sufletul, chinuindu-l În timpul vieții sale. Din acest motiv, „câteodată și a trăi Înseamnă a fi curajos”, Îi scrie Seneca lui Luciliu (Scrisoarea 78Ă. Așadar, este „o mare nenorocire să, renunțăm la curajul de a muri și să nu-l mai avem pe acela de a trăi” (Senecaă. Cel mai bun remediu pentru teama de moarte este acela de a o disprețui, Întrucât „de Îndată ce scăpăm de frica ei, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]