5,469 matches
-
valoroși cercetători în demoniu, "agricultura itinerantă" însăși afost precedată de forme discrete de teritorializare, a unor comunități genealogice mai restrănse în funcție de condițiile geografice. Astfel, germenii satelor pastorale ar fi fost sălașele și conacele, în câmpie ar fi predominat cătunele și odăile, în timp ce zonelor montane și celor pomi-viticole le-ar fi fost caracteristice crângurile, respectiv conacele și pivnițele de vin, acestea din urmă rămânând după formarea satelor asezări sezoniere, satelite vetrei satului. În urma unui îndelungat proces de generalizare a practicilor relaționale specifice
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
pantaloni lungi, destul de largi, cămăși albe și pălărie. Femeile purtau pe cap maramă neagră, iar fetele de diverse culori, rochii de pânză și opinci. Casele rusenilor, clădite din bârne de lemn și acoperiș de șindrilă erau formate din câte trei odăi încăpătoare: una în care își duceau traiul zilnic, o altă cameră pentru oaspeți și tindă. Școala din sat a fost edificată în anul 1910, fiind inițial tot din lemn. Se pare că a folosit o vreme ca și casă parohială
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
aveau pe aici chilii pentru slujitorii mânăstirești. Ulterior satele alcătuite pe fostele moșii au purtat chiar numele care atestă fosta proprietate. Astfel satul Chilia se numește așa pentru că s-a creat în locul unde altădată se aflau chiliile cu o singura odaie a călugărilor iar satul Tismana poartă chiar numele fostului epitrop. Sunt sate noi ca și Bistrețu create în perioada 1896-1897 ca urmare a secularizării averilor mânăstirești și a împroprietăririi țăranilor. Bistrețu s-a creat ca sat pe fosta mânăstire Crasna
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Puchenii Mari (în trecut, Puchenii Crainici, Pucheni, precum și Răstoaica sau Răstoeni) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Miroslăvești, Moara, Odăile, Pietroșani, Puchenii Mari (reședința), Puchenii Mici și Puchenii-Moșneni. Comuna se află în zona de câmpie din sudul județului, pe malul stâng al râului Prahova, în zona cursului său inferior, și este traversată de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
două biserici — una datând din 1861-1861 și alta din 1742. Comuna Pietroșani avea 847 de locuitori, o școală mixtă cu 63 de elevi și o biserică construită în 1760 și reparată în 1865. Comuna Puchenii Mici avea arondat și satul Odăile, având 641 de locuitori, o școală frecventată de 23 de elevi și o biserică ortodoxă. Comuna Pucheni-Miroslăvești avea 689 de locuitori și o școală mixtă în care în 1899 învățau 42 de elevi. Comuna Puchenii Moșneni avea 746 de locuitori
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
din regiunea Ploiești. În 1968, cele trei comune au revenit la județul Prahova, și au fost imediat comasate în comuna Puchenii Mari. În comuna Puchenii Mari se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1742) din cimitirul satului Odăile; (1855-1861) din Puchenii Mari; și (1818) din cimitirul satului Puchenii Moșneni. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl de „la Cetățuie”, aflat în zona satului Odăile
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
Odăile; (1855-1861) din Puchenii Mari; și (1818) din cimitirul satului Puchenii Moșneni. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl de „la Cetățuie”, aflat în zona satului Odăile, unde s-au găsit urmele unei cetăți și ale unei așezări din perioada Latène.
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
Brăești este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Brăești (reședința), Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu și Ruginoasa. Comuna se învecinează cu comuna Chiliile la est, la sud și sud-vest cu comunele Odăile, respectiv Bozioru, la nord-vest cu Gura Teghii și cu comuna Lopătari la nord-est. În vecinătatea localității Brăești se află mănăstirea Pinul. Aflată în zona montană din nord-vestul județului, în zona masivelor muntoase din Carpații de Curbură, în Munții Buzăului, comuna
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
Buzău; în nordul comunei, această șosea se termină în DJ203K, drum din aceeași categorie ce duce spre înspre est și spre înspre vest. Înainte de a străbate comuna Brăești, pârâul Bălăneasa și-a săpat albia în gresia dealurilor Leordețului. Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă dulce) curge prin satul Ruginoasa și are numeroși afluenți feruginoși și sulfuroși
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
în cercetarea arheologică cultura de tip Monteoru, care durează de la sfârșitul perioadei timpurii și până în cea târzie a epocii bronzului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Merei făcea parte din plasa Sărata și era formată doar din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete în satul de reședință, 2 biserici ortodoxe (una în Merei și alta în
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
aceeași configurație, făcând parte din plasa Nișcov a aceluiași județ. Ca populație ele aveau respectiv 5000 de locuitori (Gura Sărății), 2600 (Lipia), 1125 (Merei) și 2068 (Monteoru) În 1931, ele aveau următoarea configurație: comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea Puțului-Lipia și Valea Puțului-Merei. În 1950, ele au fost arondate raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
administrative a României comuniste, prin alipirea la comuna Merei a fostelor comune Izvoru Dulce (fosta Gura Sărății), Sărata Monteoru și Lipia. Atunci mai multe sate au fost și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești, Valea Botei în Izvoru Dulce. Comuna a fost arondată județului Buzău, reînființat. Localitatea Sărata Monteoru este o stațiune balneară, cunoscută pentru băile sărate și băile de nămol de acolo. În stațiune există
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
bisericilor din Pocola și Sânmartin ... (Prof Dan Ispas) - 1920 -1922, văduva Ciordas, propune satului Sanmartin să se mute cu vatra la “Drumul Mare”, pe lângă vechiul amplasament, promițând fiecărei familii care se mută, împroprietărirea cu 20 ari, în locul numit “La Hodai” (Odăi ?!? ) (memoria anonimă) Este singurul sat din zona unde a existat o singură religie, cea ortodoxă, în celelalte sunt ortodoxă și/sau greco-catolica. - În legătură cu incendiul din 1930, acesta s-a extins la mai multe case care erau acoperit cu paie și
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
din Valea Boierimii, probabil pentru că ei se îmbrăcau cu pantaloni și surtuc (haină) și nu cu ițari, cămăși și opinci. În actuala vatră locuitorii nu aveau biserică. Țăranii au adus bisericuța de lemn din vechea vatră, ctitorită la 1795, de la Odaie sau Valea lui Ion, cum i se mai spune, prin translație, pe roți sau pe butuci, cale de 8 km. Astăzi comuna beneficiază de o biserică nouă în curtea căreia “se odihnește” vechea bisericuță din lemn. Hramul bisericii din comună
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
Scânteia, Șerbotești,Șurăneștii de Jos, Șurăneștii de Sus, Tătărăni, Telejna, Tufeștii de Jos, Tufeștii de Sus, Uncești și Zăpodeni; 1835 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucăria, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești, Codăești, Dămăcușeni,Dănești, Draxeni, Ferești, Focșeasca, Ghergheleul, Mircești, MoaraDomnească, Odaia Olăneștii, Petrești, Portari, Protopopeștii Ducăi,Protopopeștii Glodencii, Protopopeștii lui Cujbă, Rășcani, Rediul,Scânteia, Șerbotești, Șurăneștii de Jos, Șurăneștii de Sus, Tăcuta(sau Bumbătești), Tătărăni, Telejna, Tufeștii de Jos, Tufeștii de Sus,Valea Rea și Zăpodenii; 1843 format din satele Bereasa
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Tăcuta(sau Bumbătești), Tătărăni, Telejna, Tufeștii de Jos, Tufeștii de Sus,Valea Rea și Zăpodenii; 1843 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucăria, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești, Codăiești, Dămăcușeni,Dăneștii Mânăstirii, Dăneștii Răzeși, Draxeni, Ferești, Focșeasca,Ghergheleul, Mircești, Moara Domnească, Odaia Olăneștii, Petrești,Portari, Protopopeștii Ducăi, Protopopeștii Glodencii, Protopopeștiilui Cujbă, Rășcani, Rediul Spătarului, Burchi, Scânteia, Șerbotești,Șurănești de Jos, Șurănești de Sus, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Valea Rea și Zăpodeni; 1853 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucari (în loc de Butucăria
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Grivița este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Grivița (reședința), Odaia Bursucani și Trestiana. Se află la sud-est de municipiul Bârlad, pe DN24D care face legătura dintre orașele Bârlad și Galați. Prima atestare a satului datează din anul 1504. Având o suprafață totală de 6353 ha din care 276 ha intravilan
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
Pentru 10,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Mogoșoaia, cu 647 de locuitori, era o parte a comunei Bucoveni (plasa Snagov, județul Ilfov), din care mai făceau parte și Chitila, Buftea, Odăile și alte localități. Satul avea o școală mixtă cu 23 de elevi (din care 7 fete) și o biserică ortodoxă (biserica Sf. Gheorghe de lângă palat). În 1925, comuna Bucoveni era reședința plășii Buftea-Bucoveni. În 1950, satul Mogoșoaia a fost inclus
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
geografice: Suprafața comunei este de 2830 ha, din care 330 ha sunt ocupate de vatra satului iar restul reprezintă teren arabil — 2026 ha și nearabil — 474 ha. Comuna Jilava s-a format prin contopirea a trei sate: Jilava, Mierlari și Odăile. Satul Jilava, cel mai mare dintre cele trei era alcătuit la rândul său din patru cătune: Români, Ungureni, Sârbi și Țigănie. Din punct de vedere etnic, populația comunei cuprinde trei grupe: români, bulgari și romi. O parte a populației românești
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
urbane adoptată în 1864. În „Tabloul comunelor rurale din România la 1864” este menționată pentru prima dată comuna Jilava-Mierlari din plasa Sabar, județul Ilfov. Comuna este menționată și un an mai târziu ca fiind alcătuită din cătunele Jilava, Mierlari și Odăile, având în total 285 de case, două biserici și o populație de 328 de familii. „Jilava: sat în județul Ilfov, plasa Sabaru; formează comună cu cătunele Mierlari și Odăi; are 1640 locuitori; este stație a drumului de fier; aici se
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
an mai târziu ca fiind alcătuită din cătunele Jilava, Mierlari și Odăile, având în total 285 de case, două biserici și o populație de 328 de familii. „Jilava: sat în județul Ilfov, plasa Sabaru; formează comună cu cătunele Mierlari și Odăi; are 1640 locuitori; este stație a drumului de fier; aici se țin anual două bâlciuri- unul în Duminica Mare, celălalt pe 21 iulie”. La răscoala din 1888, sub conducerea învățătorului Dimitrie Manolescu, țăranii jilăveni au alungat pe primar și pe
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
semnalat nicăieri incidente serioase în tot județul.” La începutul secolului al XX-lea, comuna Jilava-Mierlari avea 3178 ha și 1807 locuitori, ce trăiau în 457 de case. Comuna era arondată plășii Sabarul și era formată din satele Jilava, Mierlari și Odăile. În comună funcționau două școli — una de băieți și una de fete; o moară de apă și două biserici (una în Jilava și una în Mierlari). Existau atunci aflau doi mari proprietari de pământuri: Petrovici Armis, care stăpânea 1596 ha
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Vidra informa prefectura județului Ilfov că țăranii comunei Jilava refuză de a munci la câmp în folosul trupelor de ocupație germane. În 1925, comuna este consemnată ca făcând parte din plasa Vidra a județului Ilfov, cu satele Jilava, Mierlari și Odăile și 2762 de locuitori. În perioada interbelică locuitorii comunei Jilava încep să practice pe scară mai largă legumicultura și creșterea vitelor, fapt ce le-a permis o îmbunătățire a condițiilor de trai. Numărul vacilor a crescut de la 150 în 1901
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
operat de compania CFR Călători. In prezent comutarea se face intre Gara de Nord si Punctul de Oprire Aeroportul Henri Coandă de unde un autobuz realizează legătura efectivă cu terminalele de sosiri și plecări. Un proiect de construire a unui tunel între Gara Odăi si terminalele de sosiri/plecări este in studiu de fezabilitate în concurență cu proiectul de magistrala de metrou M6 Gara este deservită de diverse rute de autobuze (liniile 105, 123, 133, 178, 182, 205, 282, 696), troleibuze (liniile 62, 65
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
sa, de mult pierdută. După multe trucuri și aventuri, Figaro și Susanna redobândesc încrederea și dragostea, iar Contele Almaviva este nevoit să o roage pe Rosina să-l ierte. Într-o cameră din palatul contelui Almaviva din Sevilla, Figaro măsoară odaia pentru a așeza mobila. Logodnica lui, Susanna, își pregătește ținuta de nuntă. Curând, Susanna află de la Figaro că acea cameră îi este destinată ei după căsătorie. Susanna îi spune că domnul conte îi face avansuri și în fiecare dimineață îi
Nunta lui Figaro () [Corola-website/Science/298468_a_299797]