8,224 matches
-
căutat o personalitate potrivită pentru a fi numită în fruntea bisericii ortodoxe și cu care putea coopera. În acel moment, lumea ortodoxă era sfîșiată de dispute religioase, mai ales în privința reunificării cu biserica Romei. Mehmed l-a ales ca nou patriarh pe un respectat om de cultură, Gheorghe Skolarios, care, călugărindu-se, își luase numele de Ghenadie. El avea avantajul de a fi un inamic înverșunat al unirii. Cei doi au aprobat de comun acord o nouă organizare a bisericii, iar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Gheorghe Skolarios, care, călugărindu-se, își luase numele de Ghenadie. El avea avantajul de a fi un inamic înverșunat al unirii. Cei doi au aprobat de comun acord o nouă organizare a bisericii, iar în 1454, sultanul i-a conferit patriarhului însemnele oficiale ale poziției sale. În calitate de cap al milletului ortodox, patriarhul de la Constantinopol avea mari îndatoriri și răspunderi. Pînă atunci, împărații bizantini jucaseră un rol extrem de important în problemele bisericii; ca și sultanii, ei erau considerați drept reprezentanții lui Dumnezeu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea avantajul de a fi un inamic înverșunat al unirii. Cei doi au aprobat de comun acord o nouă organizare a bisericii, iar în 1454, sultanul i-a conferit patriarhului însemnele oficiale ale poziției sale. În calitate de cap al milletului ortodox, patriarhul de la Constantinopol avea mari îndatoriri și răspunderi. Pînă atunci, împărații bizantini jucaseră un rol extrem de important în problemele bisericii; ca și sultanii, ei erau considerați drept reprezentanții lui Dumnezeu pe pămînt și răspundeau în fața Lui de bunăstarea supușilor lor. Pe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Pînă atunci, împărații bizantini jucaseră un rol extrem de important în problemele bisericii; ca și sultanii, ei erau considerați drept reprezentanții lui Dumnezeu pe pămînt și răspundeau în fața Lui de bunăstarea supușilor lor. Pe vremea împăraților, chestiunile religioase erau de competența patriarhului și a Sfîntului Sinod; patriarhul era cea mai înaltă oficialitate din stat după împărat. Cînd apăreau dispute legate de dogmă, împăratul convoca un conciliu alcătuit din reprezentanții celor cinci patriarhi de la Constantinopol, Antiohia, Ierusalim, Alexandria și, înainte de schismă, de la Roma
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un rol extrem de important în problemele bisericii; ca și sultanii, ei erau considerați drept reprezentanții lui Dumnezeu pe pămînt și răspundeau în fața Lui de bunăstarea supușilor lor. Pe vremea împăraților, chestiunile religioase erau de competența patriarhului și a Sfîntului Sinod; patriarhul era cea mai înaltă oficialitate din stat după împărat. Cînd apăreau dispute legate de dogmă, împăratul convoca un conciliu alcătuit din reprezentanții celor cinci patriarhi de la Constantinopol, Antiohia, Ierusalim, Alexandria și, înainte de schismă, de la Roma pe care adesea îl prezida
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
supușilor lor. Pe vremea împăraților, chestiunile religioase erau de competența patriarhului și a Sfîntului Sinod; patriarhul era cea mai înaltă oficialitate din stat după împărat. Cînd apăreau dispute legate de dogmă, împăratul convoca un conciliu alcătuit din reprezentanții celor cinci patriarhi de la Constantinopol, Antiohia, Ierusalim, Alexandria și, înainte de schismă, de la Roma pe care adesea îl prezida chiar el. După cucerire, odată cu înlăturarea împăratului și a oficialilor lui, o parte foarte mare a fostelor funcții ale acestora au trecut sub jurisdicția bisericii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Alexandria și, înainte de schismă, de la Roma pe care adesea îl prezida chiar el. După cucerire, odată cu înlăturarea împăratului și a oficialilor lui, o parte foarte mare a fostelor funcții ale acestora au trecut sub jurisdicția bisericii. Cu toate că, teoretic, cei patru patriarhi din Orient erau egali, practic, Patriarhia de la Constantinopol vorbea în numele întregii Ortodoxii, dobîndind astfel o poziție net superioară. De fapt, prin secolul al optsprezecelea, celelalte biserici ajunseseră să depindă de ea. Existau alte două biserici autocefale: cea de la Ohrid pentru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să obțină desființarea lor. Patriarhia avea așadar sub jurisdicția sa întreaga Peninsulă Balcanică și insulele din mările Egee și Ionică, fiind deci centrul principal al ortodocșilor din Balcani. Deși sultanul fusese de acord ca așezările ortodoxe să fie administrate de patriarh și de un Sfînt Sinod compus din mitropoliți, el menținea totuși într-o măsură foarte mare controlul asupra acestora. Teoretic, patriarhul era ales de sinod și confirmat de sultan. Cu toate că aveau puterea să le dicteze, la început, sultanii nu se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
deci centrul principal al ortodocșilor din Balcani. Deși sultanul fusese de acord ca așezările ortodoxe să fie administrate de patriarh și de un Sfînt Sinod compus din mitropoliți, el menținea totuși într-o măsură foarte mare controlul asupra acestora. Teoretic, patriarhul era ales de sinod și confirmat de sultan. Cu toate că aveau puterea să le dicteze, la început, sultanii nu se prea amestecau în alegeri decît atunci cînd era clar vorba de interesele statului. La rîndul lor, patriarhii se opuneau rareori politicii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
controlul asupra acestora. Teoretic, patriarhul era ales de sinod și confirmat de sultan. Cu toate că aveau puterea să le dicteze, la început, sultanii nu se prea amestecau în alegeri decît atunci cînd era clar vorba de interesele statului. La rîndul lor, patriarhii se opuneau rareori politicii otomane. Alți înalți oficiali ai bisercii erau aleși sau destituiți de către patriarh sau sinod, dar era nevoie de acordul sultanului. Patriarhia deținea controlul deplin asupra bisericilor ortodoxe și a proprietăților acestora. Clerul se afla sub jurisdicția
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să le dicteze, la început, sultanii nu se prea amestecau în alegeri decît atunci cînd era clar vorba de interesele statului. La rîndul lor, patriarhii se opuneau rareori politicii otomane. Alți înalți oficiali ai bisercii erau aleși sau destituiți de către patriarh sau sinod, dar era nevoie de acordul sultanului. Patriarhia deținea controlul deplin asupra bisericilor ortodoxe și a proprietăților acestora. Clerul se afla sub jurisdicția propriilor lui tribunale și era scutit de impozite. Biserica se bizuia financiar pe onorarii, donații și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Patriarhia deținea controlul deplin asupra bisericilor ortodoxe și a proprietăților acestora. Clerul se afla sub jurisdicția propriilor lui tribunale și era scutit de impozite. Biserica se bizuia financiar pe onorarii, donații și pe veniturile proprietăților ei. Îndatoririle temporale și puterea patriarhului deveniseră imense prin secolul al optsprezecelea. El era așa-numitul millet bashi (șeful milletului) și ethnarch (conducător laic) al populației ortodoxe. Întrucît era o înaltă oficialitate a guvernului otoman și făcea parte din clasa birocratică askeri, patriarhul era îndreptățit la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
temporale și puterea patriarhului deveniseră imense prin secolul al optsprezecelea. El era așa-numitul millet bashi (șeful milletului) și ethnarch (conducător laic) al populației ortodoxe. Întrucît era o înaltă oficialitate a guvernului otoman și făcea parte din clasa birocratică askeri, patriarhul era îndreptățit la un standard de două tuiuri (un guvernator otoman sau general avea trei, iar sultanul șase). El răspundea în fața sultanului de comportarea și loialitatea turmei sale, deținînd și importante responsabilități privind strîngerea dărilor și menținerea ordinii publice. Funcțiile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de a putea include o întreagă rețea administrativă. Biserica organizase deja ținuturile aflate sub jurisdicția ei în dioceze și subdioceze pe baza numărului de enoriași din zonele respective. Un cler format din preoți de la cel mai umil rang pînă la patriarh exista pe tot întinsul Balcanilor. Mai mult, biserica și reprezentanții ei erau obișnuiți să lucreze cu autoritatea civilă și nu împotriva ei. Deoarece Patriarhia era atît de strîns legată de statul otoman, instituțiile ei nu puteau să nu reflecte declinul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ei. Deoarece Patriarhia era atît de strîns legată de statul otoman, instituțiile ei nu puteau să nu reflecte declinul treptat și dezintegrarea tot mai clară a celorlalte instituții cîrmuitoare. Situația aceasta era deosebit de evidentă la vîrful ierarhiei și în cancelaria patriarhului însuși. Ca și alte poziții înalte, și acest post a ajuns să fie acordat candidatului care putea plăti cea mai mare sumă. S-a apreciat că pe la sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea prețul unei alegeri era de circa 20000 de piaștri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
circa 20000 de piaștri, adică 3000 de lire aur, sumă care crescuse în 1727 la 5600 de lire aur, după care a scăzut. A avea la dispoziție această sursă de venit era în avantajul Porții, care avea posibilitatea să schimbe patriarhul cît mai des posibil. Între 1595 și 1695 au existat șaizeci și unu de numiri, dar, dat fiind că o persoană putea deține această funcție de mai multe ori, au fost implicate doar treizeci și una de persoane. Ulterior, situația s-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fost implicate doar treizeci și una de persoane. Ulterior, situația s-a îmbunătățit. În secolul al optsprezecelea au fost numai treizeci și una de numiri, în care au fost implicați treizeci și trei de candidați.7 Sumele provenite din cumpărarea funcției de patriarh au fost vărsate la bugetul bisericii pînă în 1763. Datorită cheltuielilor și a pierderilor enorme cauzate de corupția din interiorul organizației, datoria Patriarhiei ajunsese să fie în jurul anului 1820 de 1,5 milioane de piaștri turcești. Și alte instituții ortodoxe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În timpul dominației otomane, dușmanul principal era considerat a fi biserica catolică. Catolicismul era realmente inamicul numărul unu, fiind gata să lupte cu armele în mînă și intolerant față de alte credințe. Ortodoximul considera preferabilă stăpînirea otomană dominației catolice. În privința aceasta, interesele patriarhului coincideau cu cele ale Porții, ai cărei dușmani principali au fost la început catolicii habsburgi și venețieni. Cu toate că Franța catolică era aliată cu Imperiul Otoman, statul acesta nu a devenit un instrument important al penetrației catolice în Balcani. În secolul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
decît în Imperiul Otoman. Sub un aspect important, identificarea intereselor externe ale ortodoxiei și ale statului otoman avea să se modifice în secolul al optsprezecelea. La vremea aceea, Rusia, singura mare putere ortodoxă, a devenit principala amenințare externă a imperiului. Patriarhul și cea mai mare parte a populației ortodoxe din Balcani nutreau speranțe și se așteptau la ajutor din partea acestei țări. Numeroase misiuni ortodoxe din ținuturile otomane plecau frecvent în Rusia ca să obțină mai ales sprijin financiar, dar uneori și militar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la laicii bogați. O mare parte a datoriilor Patriarhiei se datorau extinsei corupții a imperiului și nevoii de a cumpăra unele posturi și de a face o serie de alte plăți. În secolul al optsprezecelea, de exemplu, prețul postului de patriarh era destul de ridicat. Deși puțini candidați aveau banii peșin necesari, aceștia puteau împrumuta de la fanarioți cu o dobîndă de 10%. Investind într-un candidat care avea cîștig de cauză, un bancher îl putea domina într-o oarecare măsură pe datornicul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
greci. Acest accent a suferit o modificare în secolul al optsprezecelea. Acțiunea cea mai radicală a fost desființarea organizației de la Peć în 1766 și a celei de la Ohrid în 1767. Ambele slujeau populația slavă și erau subordonate exarhului numit de patriarh. Rezultatul acestei schimbări avea să se dovedească extrem de nociv pentru interesele culturale ale bulgarilor. Instituțiile ecleziastice și de învățămînt ale acestora erau acum dominate de greci. Sîrbii aveau un centru religios alternativ la Sremski Karlovci, în Imperiul Habsburgic. Moldova și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
început biserica. Muntenegrenii erau de naționalitate sîrbă și de religie ortodoxă. Centrul lor era mînăstirea de la Cetinje, ai cărei episcopi dețineau jurisdicția asupra întregului teritoriu. Aceștia erau de obicei aleși de un sinod și pînă în 1766 erau confirmați de patriarhul de la Peć. Începînd din secolul al optsprezecelea, opoziția a fost reprezentată de familia Petrović din tribul Njeguš; primul episcop a fost Danilo (1696-1737). Familia aceasta provenea din districtul Katuni, în apropiere de Muntele Lovčen, zonă care era bastionul rezistenței Muntenegrului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
directe. În timpul războiului Ligii Sfinte, o serie de unități sîrbești au participat activ la lupte. Cea mai importantă acțiune s-a desfășurat în 1688, cînd armatele habsburgice repurtaseră victorii pe toate fronturile și erau stăpîni pe Belgrad. În acest moment, patriarhul de la Peć, Arsenie al III-lea Crnojević, care avea legături cu guvernul habsburgic, le-a cerut supușilor lui să se ridice împotriva dominației otomane. Inițial, armata austriacă a continuat să fie victorioasă, ocupînd în 1689 localitățile Niš, Skopje, Prizren și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a stîrnit nenumărate controverse, sîrbii chiar au obținut o serie de privilegii speciale. Printre altele, a fost fondat la Sremski Karlovci un centru religios și cultural. Contactul cu Patriarhia de la Peć s-a păstrat, mitropolitul de la Sremski Karlovci jurînd supunere patriarhului acesteia și pomenindu-i numele în cadrul liturghiei. Marea emigrație a avut consecințe nefericite pentru Patriarhia de la Peć, ducînd la schimbarea compoziției etnice a regiunii Kosovo. Mișcarea albaneză de aici a fost menționată anterior; numeroasa emigrație a sîrbilor avea să aibă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
efect de lungă durată asupra structurii naționale a ceea ce fusese cîndva inima regatului medieval sîrbesc. Odată cu plecarea sîrbilor și cu imigrația pe scară largă a albanezilor, Kosovo a ajuns să fie locuită majoritar de către aceștia din urmă. Evidenta trădare a patriarhului a afectat firește atitudinea Porții față de instituția de la Peć, ea preferînd ulterior să numească acolo mai curînd candidați fanarioți decît sîrbi. Așa încît în locul lui Arsenie a fost ales un grec, cu toate că între 1713 și 1725 postul a fost deținut
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]