9,309 matches
-
cele două farfurii. Rezultatul - aproximativ greutatea unei secțiuni dintr-o furnică ciopârțită în 30 000 de părți - a fost în acord cu teoria lui Casimir. Lamoreaux măsurase forța exercitată de spațiul gol. Zeroul relativității: gaura neagră [Steaua,] la fel ca pisica Cheshire, dispare din aria vizuală. Una își lasă în urmă numai zâmbetul, cealaltă numai atracția gravitațională. JOHN WHEELER În mecanica cuantică, zeroul umple vidul cu o energie infinită. Un zero prezent în cealaltă faimoasă teorie modernă - a relativității - creează un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Putem alege pe lângă cărți, bibelouri, articole de artizanat și articole de îmbrăcăminte sau produse cosmetice. Important este să alegem un dar cât mai potrivit pentru persoana care urmează să-l primească. Atenție! Nu oferim în dar obiecte foarte scumpe, viețuitoare (pisici, câini, papagali), băuturi alcoolice. *Cum oferim cadourile? Cadourile le oferim ambalate. Ambalajul trebuie să fie cât mai elegant. Cărțile se pot oferi fără a fi ambalate. Nu scriem dedicații pe cărți. Dacă totuși ținem neapărat să scriem o dedicație, aceasta
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
materia în calul din realitate și există imaterial și universal în minte. Într-un caz ea are esse naturale, mod natural de a fi, pe când în minte are un mod diferit de a fi, esse intenționale. (I.7.) Așadar, o pisică și ideea de pisică nu diferă în ceea ce privește natura lor, adică ideea de pisică este aceeași în ambele cazuri, ci în moduri de exemplificare a acestei naturi. Felix instantiaza (sau, mai bine, pentru a evita platonismul, actualizează) o idee de pisică
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
realitate și există imaterial și universal în minte. Într-un caz ea are esse naturale, mod natural de a fi, pe când în minte are un mod diferit de a fi, esse intenționale. (I.7.) Așadar, o pisică și ideea de pisică nu diferă în ceea ce privește natura lor, adică ideea de pisică este aceeași în ambele cazuri, ci în moduri de exemplificare a acestei naturi. Felix instantiaza (sau, mai bine, pentru a evita platonismul, actualizează) o idee de pisică într-un mod de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un caz ea are esse naturale, mod natural de a fi, pe când în minte are un mod diferit de a fi, esse intenționale. (I.7.) Așadar, o pisică și ideea de pisică nu diferă în ceea ce privește natura lor, adică ideea de pisică este aceeași în ambele cazuri, ci în moduri de exemplificare a acestei naturi. Felix instantiaza (sau, mai bine, pentru a evita platonismul, actualizează) o idee de pisică într-un mod de a fi natural (esse naturale), iar în gândirea mea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pisică și ideea de pisică nu diferă în ceea ce privește natura lor, adică ideea de pisică este aceeași în ambele cazuri, ci în moduri de exemplificare a acestei naturi. Felix instantiaza (sau, mai bine, pentru a evita platonismul, actualizează) o idee de pisică într-un mod de a fi natural (esse naturale), iar în gândirea mea despre el actualizează aceeași formă (qua universal) într-un mod de a fi intențional (esse intenționale). Din cele spuse mai sus despre Brentano și Toma, rețin că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fiind magh. határ „hotar“), Feketheér (< magh. fekete „negru“ + -ér „vale“), Vigetar, Feketeőr (magh. őr, „paznic“); Valea Paii (< Pai, hypocoristic al lui Pavel) a fost mascată documentar în Valepaie, Valapay, Vallyepaj; Măcicaș, din județul CarașSeverin (explicat din antroponimul Măcicaș < magh. macska „pisică“ + sufixul as, deci Pisicaru) pare a fi, de fapt, Măciucaș, întîlnit frecvent în Moldova și format de la apelativul cu rezonanță de istorie medievală, măciucaș „luptător, organizat în cete, cu măciuca“; Muierău și Muieriște sunt deformări, prin etimologie populară (apropiere de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
greacă (de ex. brac(c)hium „braț“, ecclesia „adunare“, cu sens generalizat în latina bisericească), din celtică (de ex. carrus „car“, braca „pantaloni“, camisia „cămașă“), din substratul mediteraneean (de ex. rosa „trandafir“, vinum „vin“), din limbi africane (de ex. cattus „pisică“) sau sunt cuvinte cu etimologie necunoscută (de ex. casa „casă“). În cazul originii îndepărtate, nu se insistă asupra tuturor problemelor legate de evoluția formei sau a înțelesului cuvintelor, chestiunea se discută ca într-un pliant turistic cu informații sumare. În
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tăbăcită“, apoi „încălțăminte suplă și comodă, cu talpa plată, fără șireturi“, are la origine cuvântul algonkin makisin, pătruns în engleză (moccasin) și în franceză (mocassin, 1707). La noi, este înregistrat prima dată în DEX. Oposum „mic animal de mărimea unei pisici, căutat pentru blana lui“ este, în română, un împrumut din fr. opossum și/sau germ. Oposum. În aceste limbi, a fost împrumutat din engl. opossum, la originea sa îndepărtată aflându-se cuvântul algo nkin oposon. În română, apare la CADE
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice: lat. asinus > asin (păstrat în română doar regional), lat. bos > bou, lat. caballus > cal, lat. canis > câine, lat. capra > capră, lat. porcus > porc, lat. taurus > taur, lat. vacca > vacă, lat. verres > vier. O situație specială are lat. cattus „motan, pisică“, transmis tuturor limbilor romanice, care în română s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format cu sufixul autohton -ușă), prezent în aromână și atestat în secolul 18 în dacoromână cu sensul „pisică“; sensurile cunoscute în prezent, „lanțuri cu care se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vier. O situație specială are lat. cattus „motan, pisică“, transmis tuturor limbilor romanice, care în română s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format cu sufixul autohton -ușă), prezent în aromână și atestat în secolul 18 în dacoromână cu sensul „pisică“; sensurile cunoscute în prezent, „lanțuri cu care se leagă mâinile și picioarele deținuților“ și „ancoră“, sunt ulterioare și metaforice. Alte nume latinești de animale domestice s-au păstrat în română și numai în unele limbi romanice occidentale: lat. admissarius > armăsar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și în aromână, în forma aus. Termenul are la bază lat. avus „bunic“, al cărui rezultat normal *au a dispărut din română. Forma care s-a menținut este cea creată prin adăugarea sufixului -uș. cătușă Lat. cattus „motan“ și catta „pisică“ s-au păstrat în toate limbile romanice, fie cu semnificația originară (fr. chat, sp. gato, it. gatto), fie cu diverse accepții tehnice. Termenul vechi latinesc feles, care însemna „pisică sălbatică“, nu s-a transmis limbilor romanice; un derivat al acestuia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
creată prin adăugarea sufixului -uș. cătușă Lat. cattus „motan“ și catta „pisică“ s-au păstrat în toate limbile romanice, fie cu semnificația originară (fr. chat, sp. gato, it. gatto), fie cu diverse accepții tehnice. Termenul vechi latinesc feles, care însemna „pisică sălbatică“, nu s-a transmis limbilor romanice; un derivat al acestuia, felinus, a fost împrumutat de toate limbile romanice, inclusiv de română. Lat. feles a fost înlocuit de cattus, cuvânt de origine africană (berberă sau nubiană), odată cu introducerea la Roma
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nu s-a transmis limbilor romanice; un derivat al acestuia, felinus, a fost împrumutat de toate limbile romanice, inclusiv de română. Lat. feles a fost înlocuit de cattus, cuvânt de origine africană (berberă sau nubiană), odată cu introducerea la Roma a pisicii domestice, importată din Egipt (pisica domestică nu era cunoscută în Antichitatea romană). Cum am mai spus, lat. cattus și catta s-au transmis tuturor limbilor romanice. În zona numită „latinitatea orientală“, adică în română, s-a păstrat numai în derivatul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice; un derivat al acestuia, felinus, a fost împrumutat de toate limbile romanice, inclusiv de română. Lat. feles a fost înlocuit de cattus, cuvânt de origine africană (berberă sau nubiană), odată cu introducerea la Roma a pisicii domestice, importată din Egipt (pisica domestică nu era cunoscută în Antichitatea romană). Cum am mai spus, lat. cattus și catta s-au transmis tuturor limbilor romanice. În zona numită „latinitatea orientală“, adică în română, s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format de la *cată < lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cattus și catta s-au transmis tuturor limbilor romanice. În zona numită „latinitatea orientală“, adică în română, s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format de la *cată < lat. catta), care, în româna veche și în meglenoromână, are sensul vechi de „pisică“. Sensul figurat actual al cuvântului, folosit mai ales la plural în forma cătușe „obiect format din două inele metalice legate cu un lanț, cu care se imobilizează mâinile sau picioarele arestaților“, se explică prin asemănarea cu ghearele pisicii care prind
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vechi de „pisică“. Sensul figurat actual al cuvântului, folosit mai ales la plural în forma cătușe „obiect format din două inele metalice legate cu un lanț, cu care se imobilizează mâinile sau picioarele arestaților“, se explică prin asemănarea cu ghearele pisicii care prind, se înfig în ceva. În legătură cu această evoluție semantică, este interesant de semnalat că și cuvântul românesc regional mâță, sinonim al lui pisică, are sensul figurat de „ancoră“. lăpuș Cuvântul regional lăpuș, care denumește diverse plante cu frunze late
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un lanț, cu care se imobilizează mâinile sau picioarele arestaților“, se explică prin asemănarea cu ghearele pisicii care prind, se înfig în ceva. În legătură cu această evoluție semantică, este interesant de semnalat că și cuvântul românesc regional mâță, sinonim al lui pisică, are sensul figurat de „ancoră“. lăpuș Cuvântul regional lăpuș, care denumește diverse plante cu frunze late, este înregistrat în DLR cu etimologie necunoscută. După părerea mea, este un derivat, format pe teren românesc, de la continuatorul dispărut al lat. lappa „brusture
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a așeza, a face, a forța”, καταρασσω, καταραττω, „a arunca, a alunga, a răsturna”. În slavă: rs. katitĭ, kotitĭ „a răsturna, a demola”, iar katatĭsea, kotitĭsea, „a face pui”, bg. kotea se, „ib.”, în relație cu sl. kot „motan”, kotka „pisică”, sloven. kotiti „a naște, a făta, a depune (icre)”, sl. skot „vite”; lat. catulus „pui de animal, cățel”, catellus „cățeluș”, cattus, catta, „pisică”, germ. Kater, vgerm. katoro „motan, cotoi”; lit. katẽ „pisică”, irl. catt, gal. cath etc. A se compara
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
iar katatĭsea, kotitĭsea, „a face pui”, bg. kotea se, „ib.”, în relație cu sl. kot „motan”, kotka „pisică”, sloven. kotiti „a naște, a făta, a depune (icre)”, sl. skot „vite”; lat. catulus „pui de animal, cățel”, catellus „cățeluș”, cattus, catta, „pisică”, germ. Kater, vgerm. katoro „motan, cotoi”; lit. katẽ „pisică”, irl. catt, gal. cath etc. A se compara sl. koška, germ. Katze, rom. câț!, interjecție pentru alungarea pisicii. Orientarea acțiunii spre o finalitate este prezentă și în spaniolul catar, „a (de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ib.”, în relație cu sl. kot „motan”, kotka „pisică”, sloven. kotiti „a naște, a făta, a depune (icre)”, sl. skot „vite”; lat. catulus „pui de animal, cățel”, catellus „cățeluș”, cattus, catta, „pisică”, germ. Kater, vgerm. katoro „motan, cotoi”; lit. katẽ „pisică”, irl. catt, gal. cath etc. A se compara sl. koška, germ. Katze, rom. câț!, interjecție pentru alungarea pisicii. Orientarea acțiunii spre o finalitate este prezentă și în spaniolul catar, „a (de)gusta, a încerca, a cerceta, a privi, a căuta
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sl. skot „vite”; lat. catulus „pui de animal, cățel”, catellus „cățeluș”, cattus, catta, „pisică”, germ. Kater, vgerm. katoro „motan, cotoi”; lit. katẽ „pisică”, irl. catt, gal. cath etc. A se compara sl. koška, germ. Katze, rom. câț!, interjecție pentru alungarea pisicii. Orientarea acțiunii spre o finalitate este prezentă și în spaniolul catar, „a (de)gusta, a încerca, a cerceta, a privi, a căuta”, ceea ce aruncă lumină asupra etimologiei cuvintelor românești a căta și către, acesta din urmă având mai evident sensul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
afurisită aveam inimă curată și minte deșteaptă” (ian.-iun. 1876, XVI, 325). Alta, lui Leonida Panoplo: „Un om nu poate face nimic într-o țară rău tocmită și măcar să tot poruncească, rămâne la vorba ceea: a poruncit câinelui și câinele pisicii, iar pisica șoarecelui, iar șoarecele și-a atârnat porunca de coadă” (mai-iul. 1876, XVI, 326). Din vara aceluiași an funest datează și o scrisoare concepută pentru Carmen Sylva, în care își punea anumite speranțe. Spicuim din acest bruion: „... neclaritatea celor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]