5,484 matches
-
a recunoscut în bătrânul acela pe tatăl său. De unde o fi aflat, cum o fi aflat taică-său că e acolo...! A venit să stea, așa umilit, măcar să-l vadă. Țiganul a ridicat mâinile și a strigat: "tatăăăă!" (izbucnește în plâns) Îmi cer scuze, sunt momente pe care nu le poți trece în tăcere, formal și neutru, și să zici "domnule, a fost!" Sunt momente pe care le-ai trăit cu intensitate, cu toată intensitatea posibilă. A fugit către taică-său
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
colegi: "Auzi, mi-a dat telefon directorul V. A. și mi-a reproșat că te-am primit aici și te cheamă la el". Și eu când m-am dus la el eram așa de supărat, că m-am apucat de plâns. Și am luat-o și pe nevastă-mea și m-am dus la el la trustul Gostat, la ieșire din Bucium. Te adresai cu "tovarășe director", "să trăiți", "sărut mâinile", cam așa era pe vremea aceea. Și el îmi spune
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
limba lui, să se simtă în țara lui acolo, pe vas [...] să scape de acest exil, de această moarte!"). Întreg echipajul crede că bucuria de a-i revedea și a-i strânge în brațe îi provoacă o violentă criză de plâns. "Numai cumnatul nu-l întrebă nimic: îi văzu disperarea din ochi". Chiar termenul folosit aici "cumnat", care era legitim atunci când vizitau casa unchiului, nu mai este potrivit în acest caz: el semnalează deplasarea și ruptura. Fratele său a devenit "cumnatul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și realizări de moment, fie ele și foarte necesare. Sfântul Isaac Sirul: “Toate felurile și toate formele de rugăciune, cu care oamenii se roagă lui Dumnezeu, se întind până la rugăciunea pură, căci și suspinurile și îngenuncherile și rugăciunile inimii și plânsul cel prea dulce și toate chipurile de rugăciune, după cum am spus, își au hotarul în rugăciunea pură, pot să ajungă până acolo. Iar când mintea va trece de hotarul acesta, de la rugăciunea curată, până la cele lăuntrice, ea nu va mai
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
spune acolo, au fost umplute beciurile Chesturii cu evrei - sau, În limbajul documentului, „cu persoane nevinovate” -, care au fost scoși În mod brusc și cu sălbăticie din casele lor, parte dintre ei Îmbrăcați sumar, pentru a fi exterminați. „Țipetele mamelor, plânsul copiilor brăzdează Întunericul, paturile armelor sună sinistru În capetele celor nevinovați, iar baionetele se Înfig adânc În corpurile care se prăvălesc dealungul trotuarelor. Urgia este dezlănțuită. Până dimineața la orele 8 beciurile cât și curtea Chesturii devin neîncăpătoare... În curtea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
golite de bărbați, de băieți și adolescenți, dar pline de orfani și orfane, de sărăcie și lipsuri Îngrozitoare. Case sparte Încă nereparate, doliu Încă neterminat. Apariția lor fără vreo Înștiințare prealabilă a provocat o dezlănțuire de emoții extrem de puternică, durere, plâns, leșin, auto-Învinuiri, țipete Înăbușite imediat de frica gardienilor publici - totul pe Întuneric (pentru a nu atrage atenția) și În idiș, limba maternă a majorității evreilor din Iași. Nimeni n-a Îndrăznit să se bucure de Întoarcerea tatălui sau a fiului
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evreii nu sunt întrebuințați pretutindeni la munca de folos obștesc, sau când sunt folosiți nu-și fac deloc datoria 804. Este raportul unui soldat rezervist din Regimentul 3 Artilerie, venit în concediu dela Est la Bug, într'o stare de plâns cu 4 copii de mână805. Remarca este justă. În adevăr, în special în ultimul timp, evreii au căutat, fie să se sustragă dela muncă, fie că atunci când sunt puși să presteze această muncă, nu-și fac cu nimic datoria. Cercul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au sosit câteva vagoane cu Evrei din Iași, care au fost descărcați în gară. Ni s'a spus că s'au petrecut adevărate scene de groază, întrucât în vagoane muriseră mulți oameni, iar cei vii erau într'o stare de plâns. Ofițerii delegați ai Secției Transporturilor s'au ocupat de aceasta. Am auzit că s'a apelat și la Comunitatea Evreilor din Roman spre a se trimite ajutoare, medici, haine, etc. Îmi amintesc că în activitatea noastră febrilă tactico-informativă a frontului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a trezit bunica într-o duminică, să mă ia la biserică. Așa era ea, se ducea în toate duminicile la biserică și voia să scoată un dreptcredincios și din mine. Am plâns, că era prea dimineață. M-am oprit din plâns, că mi-era foame. Am cerut ceva de mâncare, dar bunică-mea n-a vrut să mă asculte. A zis că nu am voie să mănânc nimic, ca să-mi dea popa nafură. Mi-am amintit că aveam un pachet de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
nu e zâmbetul tău, chiar dacă ai prefera să o zbughești la joacă. Singurele care-mi plac sunt câteva fotografii făcute înainte de a împlini un an, când nu știam „să pozez“ și nu-mi păsa cine mă privește - îmbufnată, gata de plâns, fericită că izbutesc să fac primii pași sau chinuindu-mă să mânuiesc o linguriță într-un bol cu flori pictate. Dacă aș mai avea vârsta de care mi-e atât de dor însă, aș sta cuminte-cumințică să mă fotografieze Loretta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > NE RISIPIM IUBIREA ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului Am adunat iubire din dragostea de mamă, Din zâmbetul de prunci și cântecul din ploi, Din plânsul fericirii ori clipa grea de dramă, Din toate câte-au fost... trecute peste noi. Am adunat iubire din umbră și din soare, Din frumuseți de flori, din freamătul pădurii, Din grijile cerești, primite la strânsoare. Am adunat iubire... să-i
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]
-
gară spre centrul orașului. Un ofițer purtând un drapel, zece rânduri goale - în amintirea morților! - apoi un olog decorat, câțiva soldați, alt ofițer și alte șiruri pustiite... Atâtea lacrimi și flori n-am văzut niciodată... Voi mai aveți vreme de plâns? Uneori. (La câte un film cu viteji americani - mormăi, să n-o supăr, gândind că eroii noștri nu îngrașă glia, ci s-au mutat din câmpul de luptă pe gazonul stadioanelor, să tragă o iarbă...) Armata, pentru voi, parcă e
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
huli pe poeți (...) Iar pădurile, dumbrăvile și chiar singurătatea hulite de Aper îmi aduc plăcere, încât le socotesc printre cele mai de seamă binefaceri ale poeziei, deoarce aceasta nu ia ființă în mijlocul zgomotului, cu împricinatul înaintea ușii sau străjuit de plânsul și de lacrimile acuzaților: ci sufletul se retrage în locuri curate și nevinovate și se împărtășește din bucuria unui adăpost sacru. Iată începutul literaturii, iată sanctuarul ei (...) Oracolele vorbeau în versuri. Căci folosirea acestei elocvențe lacome și stropite de sânge
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
reciproca nu e întotdeauna valabilă. Asta încerca să vă explice mama dvs. și aici greșiți cel mai adesea, voi, literații! chicoti diavolul mișcându-și urechile. Dacă în acea după-amiază de primăvară, micuțul cititor care erați s-ar fi oprit din plâns, poate că, peste ani, în anul doi de facultate, v-ați fi stăpânit lacrimile și la ultimele pagini din Călugărița lui Diderot. Hi! Hi! Hi! râse dracul, satisfăcut că-mi știa secretul. - Aaa, nu, atunci a fost altceva! m-am
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
pentru a nu-l mai putea privi. E o scenă îngrozitoare. Toți plâng și se vaită ca-n fața ghilotinei. ŤO, scumpe Chișinău, când te vom mai revedea?!ť, a strigat cineva din mulțime. Și toți izbucnesc din nou în plâns, de ți se rupea inima... La gările ce urmează ne coborâm să rupem iarbă, flori, tot ce găsim. Dar peste 3 ore ajungem la Ungheni. Aici e punctul de graniță. Gândul că peste puține clipe vom părăsi pământul scump al
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
Constanța Buzea Schimbați dactilograful agramat, ori mai bine umblați în urma lui și faceți corecturi acolo unde el vă mutilează textele, umbrind bucuria unor versuri izbutite, ca "plânsul învinsului/ cu fiara alături", din varianta cea mai bună a poemului Despre mine. Pentru dumirire, iată cîteva din greșeli: "guși de privighetorii; vor lâncezii vocile; la gura puști; uni zic; timpul ce vi-lam răpit". Vă mulțumesc pentru desen. Pare
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13699_a_15024]
-
de cugetările sale, atrăgând cuvintele Mirelui și ale Miresei spre patimile necuvântătoare și prin ele se va îmbrăca în nălucirile de rușine, va fi aruncat afară dintre cei strălucitori de fericire, primind în locul bucuriei din cămara de nuntă, scrâșnirea și plânsul. Aceasta o mărturisesc, începând tâlcuirea tainică a Cântării Cântărilor”46. Urmându-i lui Origen, Solomon este pentru și Sfântul Grigorie un tip al lui Hristos. Când acest Părinte Capadocian spune Solomon, nu înțelege Solomon din Berșeba, ci un alt Solomon
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
de consecințele umane ale acestui comportament. De câteva ori, regele și reprezentanții săi spun că francezii înșiși sunt cauza nefericirii lor. Așa fac oamenii de la putere ca să ne convingă că sunt probi. Francezilor trebuie să li se impute lacrimile văduvelor, plânsul orfanilor, sîngele britanic, deși englezii sunt autorii masacrelor. Aceste trucuri retorice capătă o stranie rezonanță familiară. În ultimul timp, de câte ori n-au aruncat invadatorii responsabilitatea invaziei asupra celor cuceriți?" Pentru ca politica să revină în mod legitim pe scenă ea ar
Tur de orizont by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13693_a_15018]
-
catafalc, sînt și ele de plumb. Citită la acest cifru, opera poetică a lui G. Bacovia este o contemplare a universului artificializat de prezența poeziei, artificializat, adică frustrat de miezul lui viu, redus la a fi oarbă materie (al cărei plîns poetul îl aude în Lacustră), dat fiind că poezia nefiind în sine decît pur impuls formativ, principiu ritmic, nu are nici conținut și atunci universul e ținut să i se ofere drept simplu conținut, pură materie, animalitate". Alte denumiri ale
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
Poetul. Există încă atâtea posibilități, așa cum există foarte multe zăcăminte neexplorate ale limbajului. Limbajul îl tot împrospătăm, pentru că, în fond, sentimentele, trăirile sunt vechi de când lumea. Evident că nu mai clamăm ca în Eschil, ne abținem din decență, dar de plâns, plângem la fel. Noi, artiștii, împrospătăm tehnicile, construim punți între noi și receptor, spectator, cititor, după caz. Treaba noastră e să construim punți adecvate unui anume timp. Îmi pare rău, dar nu se mai poate scrie ca în 1840. Sunt
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
-ne tacticos ochelarii speciali: „Bă, păi scrie la Carte...!”, pentru că bunica Margareta m-a învățat că nu contează dacă nu am haine frumoase, important e să fie curate și să am întotdeauna batistă în buzunar, pentru că s-a pus pe plâns când nu am vrut odată să merg cu ea la biserică și pentru că încă îmi mai trimite borcane cu miere „să am la București”, pentru că bunicul Toma, tâmplar fiind, și-a făcut singur sicriul și, din când în când, se
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
de la apa Nistrului, cărora le-a închinat cea mai mare parte din opera lui literară versuri și proză. În prefața volumului Gospodarul din Orhei, el scrie (februarie 1942): "Închin Basarabiei mele dragi această carte scrisă în anul de durere, de plâns și de așteptare. În zilele mohorâte ale refugiului, acolo, între Prut și Nistru, mi-a bătut inima: acolo au trăit amintirile mele, acolo a colindat dorul meu (...). Iar lacrimile care mi-au întovărășit scrisul vor înflori, în primăveri, prin livezile
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
spre dăinuire cupole de veac la locuri de plecăciune: Voroneț, Putna, Tazlău, Pângărați, Dobrovăț, Războieni, Iași... Mare, în micimea ta de pământean să fii Ștefane luptând pentru țara ta și să știi că hotarul ei se poate apăra Numai cu plânsul paloșului. Drept în stirpea ta voievodală să fii Ștefane putând... răbdând... plămădind... în pământul moldav evlavie, orizonturi, bărbăție. Sfânt, sfânt vei fi Ștefane, puternice viteaz acum și-n vecii vecilor. Vasile BARBU
Glas de înger cititorului smereniei. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Barbu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2348]
-
reflectând din plin perspectivele socio-politice ale momentului. Vasile Barbu Omul fără drum. Poezii, Uzdin, Editura Tibiscus, 2004, 36 p. Autorul (v. foto) își datează poeziile cu numele populare ale lunilor anului. Mai mult decât la "patologia singurătății" și la "anatomia plânsului", "elevul veșnic", cum se definește, are note maxime la dorul de femeia iubită și de spațiul natal. Justin Tambozi, Doina Papari Savantul prof. G.K. Constantinescu, București, Societatea Academică Moscopolitană, 2003, 40 p. Evocare a personalității savantului de origine aromână, fondator
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
în piatră tombala: "atunci afli / în totul dată ție / pe piept culcata piatră", "piatră fiind din toate / singură alături" etc. Ultima parte este o continuare firească (sau o repetiție firească) intitulată "Darul lacrimilor". Elementele preferate sunt, firește, eșafodul și ploaia/plânsul. Așadar un mecanism extrem de ușor de depistat (l-am putea califica drept facil): pe fondul unui monoton marș funerar apar mici variații, aproape imperceptibile. De altfel, Emil Iordache amintește acest lucru (discret) în postfața: "se aud ușoare scârțâituri de grandilocventa
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]