6,847 matches
-
cîteva zile în spital, „Bunica” a început să aibă gusturi și precauții insolite: a telefonat să i se aducă „apă de la fîntînă” și a spus că nu vrea s-o viziteze „madam” Macri, despre care știe că e bolnavă de plămîni. „La sensibilitatea mea (ea crede în diagnosticul «sechele de la o gripă»), aș putea să contractez vreun microb...” * Am remarcat, din nou, cu neplăcere, sărăcia limbajului în alocuțiunile ținute la festivitatea de deschidere a anului școlar la Liceul „G. Bacovia”. Termenii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alte aspecte, nu încerc acum să-l judec. *Descartes localiza sufletul în glanda pineală. Cîți știu unde-i situată aceasta? Cînd vorbesc despre suflet, cei mai mulți dintre noi duc mîna la piept: ar fi în sau lîngă inimă; mai sigur, în plămîni. Sufletul ar fi legat de suflu. „Am alergat de mi-a ieșit sufletul!” E însă un altfel de aer; primul și ultimul aer, cel care pornește sau oprește definitiv circulația sîngelui... În scenariile mele din ultima vreme a intrat și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să tai lemne! A vrut să mă mute din cămăruța În care lucram la demisol, Într-o cameră cu mucegai, Întunecoasă, friguroasă și vara, În care soarele nu pătrundea niciodată! Bine Înțeles, am refuzat, invocând că am fost bolnav de plămâni și-și ia o mare răspundere. A renunțat, deși cămăruța cu pricina ar fi servit de minune ca refugiu pentru chefuri... și alte „guleaiuri”. 142 Din păcate, autorii Ghidului Fălticenilor, au menționat numai opera cea mai cunoscută: Bustul Maiorului Ioan
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
arhitectul-șef. În limbajul de cod, arhitectul-șef era mai mult ca probabil Nicolae Ceaușescu. Un al doilea document de acest tip este Nota extras din 15 martie 1981, la o lună și jumătate după ce Noël Bernard fusese operat la plămâni, ce reproducea un articol apărut în publicația exilului, BIRE, la Paris, privitor la intervenția chirurgicală suferită de directorul postului de radio. În josul paginii documentului respectiv apare, după cum notează Nestor Rateș, un comentariu scris de mână cu următorul conținut: Tov. col
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În dimineața de 28 iulie 1981, Emil Georgescu, prezentator al Actualității românești, a fost atacat în garajul clădirii unde locuia de către doi necunoscuți și înjunghiat de circa 20 de ori. Emil Georgescu a murit și el în urma unui cancer la plămâni în luna ianuarie 1985. Se adaugă cele două tentative de asasinare, eșuate grație vigilenței serviciilor occidentale, cea a lui Paul Goma și Virgil Tănase din 1982 și cea a lui Virgil Ierunca din 1983, în ambele cazuri, agenții Securității fiind
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Pavel, Mosor Ion și Mihail Romelia, cu obligația de a munci într-o organizație socialistă. Ne exprimăm îngrijorarea pentru cei care vor trebui să stea mai mult timp în închisoare: Stancu Ion, bătrân, pensionat medical, suferind cu inima și cu plămânii; Sima Alexandru, suferind de ulcer cronic și colon; Chiriță Marin, suferind de ulcer cronic și TBC; Alexandru Gheorghe, pensionat medical, suferind cu stomacul, ficatul și de dezlipire de retină. Acesta de fapt a și cerut amânarea executării pedepsei, pentru a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
inima îmi transformaseră bucuria reușitei într-o adevărată euforie. Astfel cred se explică faptul că ceea ce eu neglijasem avea să observe ochiul vigilent al medicilor. Din cauza vicisitudinilor întâmpinate timp de aproape o lună am slăbit și contractat o afecțiune de plămâni. Prin grija celor competenți, am fost trimis într-o stațiune de odihnă și tratament, la Hochegg, în vederea restabilirii sănătății. Ajuns în Austria, prima mea grijă a fost să-mi anunț familia. După prima scrisoare am mai expediat alte trei, însă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Îi furnizează, zilnic, șarje, porții, mesaje dinspre acest destin aflat Încă În lucru, În devenire. * Omul din fața mea n-ar fi Înțeles asemenea bazaconii. Îl Întrebasem, cândva, cum ajunsese „factor poștal”. Mi-a explicat. Fusese muncitor tâmplar, se Îmbolnăvise de plămâni. A stat mult prin spitale, a schimbat apoi profesia. Nu era ușor să cari zilnic, dimineața și după-amiaza, pe arșiță și ploaie, pe frig și străzi desfundate, geanta aceea grea, plină de ziare și plicuri. Altceva decât la tâmplăria unde
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Comandantul, la Berlin. Domiciliul obligatoriu prevedea obligația de a nu părăsi localitatea fără permisiunea autorităților, permisiune care se putea obține numai în cazuri deosebit de grave. Îmi amintesc de un singur astfel de caz: camaradul Toader Ioraș, fiind grav bolnav de plămâni, a fost internat într-un spital. Prelegerile prin care Comandantul ne transmitea frământările sale interioare păreau atunci ancorate în abstract și teorie. Așa ni se părea nouă comparația ce-o făcea între obținerea unui grad legionar și obținerea unei distincții
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
reușit să le ridic. Erau îngrozitor de grele. Am vrut să-i spun și Colonelului ce mi se întâmpla, dar am constatat că nu aveam glas. N-am fost capabil să articulez măcar un singur cuvânt. Nu puteam scoate aer din plămâni. Nu funcționa nimic. Eram complet inert. Cum de am pățit eu așa ceva? Nu-mi aminteam nimic, iar dacă încercam să fac un efort cât de mic, simțeam că-mi plesnește capul de durere. — A venit iarna, spuse Colonelul bătând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
carton presat / Cu lavalieră și guler lat”; „De ce te uiți în spate, de ce miroși, / de ce tremuri și nu-mi spui nimic? De ce-ai căzut? De ce nu te ridic? De ce te las nemângâiată / să privești obezul spirit de vată / cu plămânii lui portocalii / bătând peste cetăți, peste seminții / înghițite de-a valma? / Dă-mi drumul! Nu-mi mai mușca palma. Iată, au început să lumineze obiectele, ceaslovurile, filosofiile, pandectele, / aduse aici când n-au mai fost de folos / oamenilor de afaceri
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
nefaradat caracterul infect al bărbatului occidental versus cel altruist al femeii. Procedeul s-ar putea numi hiperrealism sau “realism imediat”. Este ceea ce au Încercat două televiziuni franceze de curînd: să descurajeze fumatul difuzînd imagini cu un bolnav de cancer la plămîni, din ultimele lui cinci zile de viață. Gestul a stărnit discuții aprinse În Hexagon, acuzată fiind brutalitatea unui argument egal, mutatis mutandis, cu acela oferit de radicalizarea iconografiei infernale spre sfîrșitul Evului Mediu: nu unul care să se adreseze rațiunii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Importantă e o anumită „deschidere de viziune”, semnalată de Marin Mincu, manifestă odată cu volumul Trei poeme (1994). Relevante sunt, la scara întregii opere, anumite cronotopuri (cel concentraționar, carcera, spitalul), motive ori vocabule recurente, reluate obsesiv (varul, peretele, seringa, mâna, creierul, plămânii, pielea, insectele, sexul ș.a.), dar îndeosebi motivele spintecării și tăierii, asociate prin definiție structurilor schizomorfe și tipologiei schizoide „descoperite” firesc. Esențiale, însă, sunt amploarea perspectivei, ca și faptul că această poezie - aparent poezie-jurnal, în orice caz deloc narativă, deloc discursivă
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
ligamentelor, nervilor și vaselor. Ultimele trei structuri erau adesea confundate între ele. În Egipt, tehnica îmbălsămărilor (care presupunea eviscerarea corpului) a condus la descrierea în papirusurile lui Ebers și ale lui Smith (~ 1500 î.Ch.) a unor organe: creier, inimă, plămân, stomac, ficat, colecist, vase, nervi etc. Descrieri asemănătoare au fost făcute și în China, principalele meridiane de acupunctură purtând numele unor organe. În Grecia prehipocratică (1200-400 î.Ch.), Alcmeon din Crotona (sec. VI-V î.Ch.), în primul tratat de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
că în vasele golite de aer păsările nu pot zbura și nu pot trăi, după cum nici lumânarea nu rămâne aprinsă. Aerul conținea ceva important pentru viață. Experimentele lui Robert Hooke (1635-1702) au pus în dificultate teoria lui Galen privind rolul plămânului ca foale menite să răcească inima încălzită. Richard Lower (1631-1691) contestă credința galenică conform căreia aerul se unește cu sângele în ventricolul stâng al inimii. Lower era la acea vreme asistentul neuro-anatomistului Thomas Willis (1621-1675), cel care a descris triunghiul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
baza craniului și a sesizat gustul dulce al urinii pacienților diabetici. Lower a sesizat diferența de culoare a sângelui arterial (mai deschis) față de cel venos (mai închis). A intuit rolul inimii în împingerea sângelui în artere și a bănuit că plămânul aduce în sânge o substanță nutritivă luată din aer. În „Tratat asupra inimii” („Tractatus de corde”), publicat în 1669, el arată că plămânul înviorează sângele arterial. Inima, după el, este o pompă, nu un laborator chimic. „Spiritul azotat al aerului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cel venos (mai închis). A intuit rolul inimii în împingerea sângelui în artere și a bănuit că plămânul aduce în sânge o substanță nutritivă luată din aer. În „Tratat asupra inimii” („Tractatus de corde”), publicat în 1669, el arată că plămânul înviorează sângele arterial. Inima, după el, este o pompă, nu un laborator chimic. „Spiritul azotat al aerului”, esențial pentru viață, se amestecă cu sângele în plămân. John Mayou (1641-1679), asistent al lui Boyle la Oxford, în experiențele aer-pompă, în lucrarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
aer. În „Tratat asupra inimii” („Tractatus de corde”), publicat în 1669, el arată că plămânul înviorează sângele arterial. Inima, după el, este o pompă, nu un laborator chimic. „Spiritul azotat al aerului”, esențial pentru viață, se amestecă cu sângele în plămân. John Mayou (1641-1679), asistent al lui Boyle la Oxford, în experiențele aer-pompă, în lucrarea sa „De Respiratione” publicată în 1668, arată că, în trecerea sângelui prin plămâni, ceva trece din aer în sânge. Ca și Lower, consideră că acest ceva
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
chimic. „Spiritul azotat al aerului”, esențial pentru viață, se amestecă cu sângele în plămân. John Mayou (1641-1679), asistent al lui Boyle la Oxford, în experiențele aer-pompă, în lucrarea sa „De Respiratione” publicată în 1668, arată că, în trecerea sângelui prin plămâni, ceva trece din aer în sânge. Ca și Lower, consideră că acest ceva erau „particule nitroase” esențiale vieții. Azotul aerului era considerat esențial pentru contracția mușchilor. Contactul între particulele nitroase și spiritul animal produce o „explozie”, care determină scurtarea mușchiului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
acum la Biblioteca Națională din Viena. În fine, Colombo Realdo (1516-1559), profesor de anatomie la Padova, în ultimul an al vieții sale, descrie și el traseul exact al sângelui, care, pentru a ajunge din ventricolul drept în cel stâng, traversează plămânii („fapt pe care nimeni nu l-a observat și descris”, spune el, fără să știe că era al treilea anatomist care făcuse această observație deosebit de importantă). Ceea ce a reușit William Harvey în 1628 (într-o lucrare apărută la Frankfurt), prin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pasajele citate nu arată că iluștrii mei predecesori au acordat cea mai mică importanță exercițiilor fizice forțate.” Revine apoi cu lucrări publicate în 1847-1848 și 1867, când spune: „Sub influența mișcărilor rapide, o mare cantitate de aer se introduce în plămâni. O cantitate mai mare de oxigen este utilizată, o cantitate mai mare de căldură și de forță se produce; această căldură și această forță necesită un consum mai mare de produse alimentare; cea care se pretează cel mai bine acestor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
3,4] Extensia hepatogenă este pe cale predominent venoasă, venele colecistului drenându-se ramura dreaptă a venei porte, pediculul venos al segmentelor hepatice 5 și 8. Metastazele hepatice sunt cel mai frecvent în parenchimul hepatic adiacent și mult mai rar în plămâni deoarece drenajul venos al colecistului este predominent în vena portă (fig. 121). Raporturile anatomice ale veziculei explică de ce extensia directă prin contiguitate interesează cel mai des calea biliară principală și duodenul. Calea de extensie perineurală este mai frecventă decât cea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
se cocea un strat destul de mare se ardea, se făcea cărbune nu alta, dar a avut pentru dizenteria mea efectul Carbocifului. În viața de până astăzi am fost cu adevărat bolnav doar în 1949, când am suportat o operație la plămânul stâng. În rest, răceli, gripe trecătoare pe care nu le consider boli. Iar dizenteria din lagăr nu o consider boală pentru că a fost provocată de apa infestată cu insecte, pe care am băut-o dintr-o urmă de animal, fiind
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de a termina școala, a fost un exercițiu și au fost parașutați de la mare înalțime. O pală de vânt i-a deviat într-o mlaștină pe cei care au sărit și au stat până la gât în apă. A răcit la plămâni și a stat în spital vreun an de zile, a crezut că o să moară, fiind slab și vai de viața lui. Cică atunci jumătate din cei de la școala de parașutiști s-a retras. După ce s-a însănătoșit a cunoscut-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spun către ăia că am fost bucătar la Salva-Vișeu, la Bumbești-Livezeni, niște minciuni. Și m-am trezit cu organizarea muncii, bucătar. M-am dus la raportul comandantului și am spus că am fost bucătar acolo, dar m-am îmbolnăvit de plămâni și nu pot munci. N-aveai ce face, asta i-am spus. Acolo am întâlnit un oarecare cetățean, gardian, care era responsabil cu alimentele. C. I.: Cum îl chema? S. M.: Cătană, și vă pot face cunoștință cu el dacă vreți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]