6,039 matches
-
Vraciul nu este de acord, și îi spune fiului ei că ucenicia lui se va încheia. Viziunea Urgiei se adeverește, iar Tom o vede pa mama sa transformându-se în forma ei reală. În final, Ordul se prăbușește înapoi în portal, cu tot cu Ordeen și Lamia (mama lui Tom). În a șaptea carte, biblioteca și Casa Vraciului din Chipenden sunt arse, iar Vraciul și Tom călătoresc spre Insula Mona pentru a ocoli războiul din Comitat. Aici Vraciul are coșmaruri: Osoasa Lizzie avea
Thomas J. Ward () [Corola-website/Science/310825_a_312154]
-
de lemn din Sălaj, cu trei motive diferite, în benzi paralele, dominate de funia puternic ieșită în relief din mijloc. De remarcat că la altar, brâul, desi împărțit în trei, se reduce la numai două motive, undă apei și funia. Portalul de la intrare este încadrat de trei funii răsucite ce trec de pe ușorii laterali în arc peste țocul ușii. Funiile se opresc în axul ușii în jurul unei cruci. Crucea este încadrată că un scut heraldic de două elemente arcuite ce sugerează
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
mai probabil a unei viori, numită în grâi local "„hedyedye”". Acest element decorativ particular, cu conotații muzicale, se potrivește împreună cu stâlpii târnațului, prinși parcă într-o hora în jurul lăcașului. Motivul cozii de hedyadă nu este întâmplător, întâlnindu-l atât la portalul de intrare în două locuri, la popii din tinda cât și la capetele arcului dublou de sub bolta semicilindrica a navei. Tăietura ondulata de la console se aseamănă cu banda inferioară a brâului median și cu forma vegetală a cozilor de hedyedye
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
de intrare în două locuri, la popii din tinda cât și la capetele arcului dublou de sub bolta semicilindrica a navei. Tăietura ondulata de la console se aseamănă cu banda inferioară a brâului median și cu forma vegetală a cozilor de hedyedye. Portalul spre navă este decorat cu vrejuri, probabil de iedera. În axul altarului se mai păstrează o mică ferestră originală cu tăietura superioară în formă de acolada. În altar există un picior de altar tăiat dintr-un buștean sub forma unui
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
României. Sub cornișă se află un rând de ocnițe care se întind pe întreg perimetrul bisericii. Ferestrele sunt mici și terminate în acoladă la partea superioară (formă ogivală). Intrarea în biserică se face printr-o ușă amplasată pe peretele vestic. Portalul de intrare este dreptunghiular și cu chenare deviate. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care se află o deschizătură de trecere. Sistemul de boltire al naosului este cel obișnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
care urca pe coastele terasate ale muntelui. Totul era drenat de un ingenios sistem de canale. Sistemul de alimentare cu apă și cel de canalizare au rezistat până în zilele noastre. Pot fi admirate fundațiile diferitelor clădiri, stăzile pavate, scările, câteva portaluri, munumente, ziduri, terase și o serie de coloane dărâmate. Părțile constucțiilor făcute din lemn nu au supraviețuit până în zilele noastre. În ciuda așteptărilor celor care au reconstruit orașul, portul nu a mai rezistat decât câteva secole. Geograful Pausanias amintea în secolul
Priene () [Corola-website/Science/308898_a_310227]
-
bisericii sunt mici: lungimea de 15.75 metri și lățimea de 4.50 metri. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Portalul de intrare se numără printre cele mai interesante elemente decorative ale bisericii. Ușa este masivă, fiind confecționată din dulapi groși de lemn, ferecați în tablă groasă, prinsă în cuie forjate. Pe tabla care acoperă ușa au fost adăugate două diagonale
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
de referință peste nivelul mării pentru hărțile suedeze. Palatul este astăzi sediul unor secții ale Curții de Apel Svea. Palatul Sparre a fost ridicat pe Riddarholmen de sfetnicul regal Peder Sparre între 1635-45. Din acea perioadă se păstrează un frumos portal de piatră precum și un tavan pictat. În 1763 palatul a fost cumpărat de profesorul David von Schultzenheim care a înființat la parterul clădirii prima maternitate din Suedia. Palatul a fost achiziționat de stat în 1775 pentru a cuprinde Colegiul Amiralității
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
portale, grinzile tindei și structura cerimii în biserica bărbaților. Motivele principale sunt funia, unda apei, rozeta și crucea. Aceste motive sunt foarte cunoscute în arta românească și întâlnite la multe alte biserici de lemn din zonă și de mai departe. Portalul de la intrare este cel care se individualizează cel mai mult în ansamblu. Ușorii lui sunt acoperiți cu brâuri verticale bogat cioplite ce se unesc peste tocul ușii printr-o funie arcuită cu o cruce în mijloc. Crucea încadrată de două
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
se unesc peste tocul ușii printr-o funie arcuită cu o cruce în mijloc. Crucea încadrată de două rozete laterale pare a fi o chintesență a temei calendarului creștin, crucea semnificând comemorarea Patimilor iar rozetele cele două solstiții solare. Compoziția portalului de la intrare trebuie păstrată în memorie atunci când dorim să mergem pe urmele meșterului itinerant de la Bălan Josani. Pe acesta îl putem identifica cu "meșterul Popa Toader" care a semnat un portal aproape identic în Valcău de Jos, unde cercetătorul sălăjan
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
comemorarea Patimilor iar rozetele cele două solstiții solare. Compoziția portalului de la intrare trebuie păstrată în memorie atunci când dorim să mergem pe urmele meșterului itinerant de la Bălan Josani. Pe acesta îl putem identifica cu "meșterul Popa Toader" care a semnat un portal aproape identic în Valcău de Jos, unde cercetătorul sălăjan Leontin Ghergariu a citit inscripția în chirilice: ""Meșteri de la temeiu acești sfinte beserici Popa Toader ..."" Pe urmele lui putem merge și mai departe, tocmai în județul Bihor, la biserica de lemn
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
cercetătorul sălăjan Leontin Ghergariu a citit inscripția în chirilice: ""Meșteri de la temeiu acești sfinte beserici Popa Toader ..."" Pe urmele lui putem merge și mai departe, tocmai în județul Bihor, la biserica de lemn din Totoreni. Aici el scrie pe un portal de intrare asemănător: ""ziditu-s-au această sfântă beserică după întrupare Domnului leatu 1697"". Așadar, el ajunge în Totoreni doi ani după ce a terminat biserica de lemn din Bălan Josani. Este posibil ca între aceste două șantiere să fi ridicat
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
descarcă picioarele turnului pe tălpi. Acestea ar putea trădă faptul că tinda nu a fost acoperită după ridicarea turnului, acesta din urmă fiind pus în valoare prin tratarea decorativă. O altă trăsătură majoră pentru acest lăcaș este decorul pictat pe portalul interior, spre navă. Acesta a fost dintr-un-ceput gândit astfel. Spălarea picturii datorită ploilor ce trec prin acoperiș ar fi o pierdere mare.
Biserica de lemn din Zimbor () [Corola-website/Science/309784_a_311113]
-
, se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1665, an înscris în dreapta portalului de intrare. Această biserică este cunoscută și sub numele de biserica iobagilor, ceea ce indică o împărțire anterioară a comunității după statutul social, distincție întâlnită în mai multe așezări din nordul Transilvaniei. Biserica de lemn a iobagilor din Letca se află
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
cm și lungimea naosului și pronaosului - 852 cm. La rândul său, absida altarului are lungimea de aproximativ 300 cm. În interior regăsim încăperile consacrate. Trecerea dintre pronaos și naos este frumos decorată, regăsindu-se și aici elementele decorative întâlnite la portalul intrării în biserică. Trecerea spre absida altarului se face prin intermediul a trei deschideri. Masa altarului se sprijină pe un picior realizat dintr-o singură bucată de lemn. Acoperirea acestor spații se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri în cazul pronaosului
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
ale laturilor de colț. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Aceasta este frumos decorată cu rozete formate din romburi și triunghiuri incizate în lemn, așezate în cruci sau în linie. Aceste decoruri, ce se regăsesc și la portalul trecerii din pronaos în naos, prin dispunerea lor în formă de cruce amintesc de portalele bisericilor din Calna, Cremenea sau Sălișca datate cert în secolul al XVII-lea, susținând astfel tradiția aducerii din alt loc a acestei biserici. Într-un
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
în comparație cu biserică de lemn din Beznea, datata de o inscripție în anul 1723. Satul Beznea se află peste culmea Rezului, dincolo de apă Crișului Repede, la o depărtare de numai 20 de km, mergând pe drumuri de munte. Decorul sculptat al portalului de intrare, al brâului ce încinge biserică și al arcului dublou sunt elementele cele mai evidente ce leagă cele două biserici. Conform datelor de arhivă, biserica de lemn a fost cumpărată din satul Șeredeiu la 1860 pentru 26 de florini
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
sunt mai întotdeauna așezate pe un deal sau o ridicătură. Sunt ridicate din bârne, ca o casă de lemn, cu capetele ieșite una peste alta la încheieturi. Se întâlnesc adesea pridvoare arcuite în jurul clădirii și acestea, la fel ca și portalul și pereții sunt decorate cu arabescuri ornamentale colorate și cu chipuri de sfinți. Toate acestea arată, desigur, o artă rudimentară, dar nu lipsită de frumusețe.”" Bisericile de lemn, adevărate monumente de artă populară românească, constituie, în prezent, importante dovezi materiale
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
ale fraternității. Cum se apropia terminarea facultății, Pitt a văzut cum prietenii săi se angajau, însă el nu se simțea pregătit să se așeze undeva la casa sa. I-au plăcut foarte mult filmele, despre care spunea că sunt un portal către diferite lumi și, din moment ce filmele nu se făceau în Missouri, a decis să meargă acolo unde sunt făcute. Cu două săptămâni înainte de a-și obține diploma, Pitt a părăsit universitatea și s-a mutat în Los Angeles pentru a
Brad Pitt () [Corola-website/Science/309953_a_311282]
-
un metru lățime, deschis spre bătătura bisericii. Intrarea în tinda se făcea prin pridvor pe latura de sud. Altarul era mai îngust decât corpul bisericii și încheiat în cinci laturi. Din imagini se remarcă tratarea decorativă a stâlpilor pridvorului, al portalului de la intrare, brâul care înconjura biserică și consolele puternice ieșite în trepte. Construcția nu se deosebea de majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea o tinda întunecoasa tăvănită pe sub tălpile turnului și un naos boltit luminat prin patru ferestre
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
este o peșteră fosilă situată în nord-vestul Munților Trascău. În apropierea ei se găsește un portal natural de piatră. Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, la circa 1.150 m altitudine, în partea vestică a Munților Trascău, compartimentul Bedeleu, în marginea de sud-vest a platoului calcaros. Peștera a fost cunoscută
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
în 1984 de membrii clubului Polaris Blaj. Pe drumul național DN 75 Turda-Câmpeni, până în centrul localității Sălciua de Jos apoi pe drumul comunal nemodernizat DC 130 și pe o potecă marcată cu cruce roșie (acces dificil). Numele peșterii vine de la portalul sau podul natural Poarta Zmeilor care se afla la 15 m de intrarea în peșteră. Acesta a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scundă, sub 2 m diametrul și dă acces într-o succesiune de
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
și răspândirea informațiilor pe întregul glob. Web 2.0 permite crearea de bloguri, wikiuri, upload de conținut media și site-uri de rețele sociale. Exemple tipice pentru acest nou aspect sunt așa-numitele wiki-uri, "weblogs" sau mai simplificat blogurile, precum și portalurile și bursele de schimb de imagini, muzică, filme/video și software din Internet, așa cum ar fi Flickr, YouTube și site-urile pentru File sharing. De asemenea și așa numitele „rețele sociale”, cum ar fi Facebook sau Twitter. Web 2.0
Web 2.0 () [Corola-website/Science/309432_a_310761]
-
bazinului hidrografic Arieș. Apă ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peșterii după numai 15-18 m. și după ce parcurge pe galeria activă un traseu S-N de cu o cădere de apare la lumină printr-un gigantic portal. Intrarea, la altitudine absolută de orientată N-NV este înaltă de aproape și pare o despicătura artificială în peretele de calcar, baza îngustă de fiind ocupată de un lac cu o adâncime de până la . Lungimea lui de este primul obstacol
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Dollmann a căzut în dizgrația regelui. Palatul a fost înălțat ca o construcție convențională din cărămidă și mai târziu placat cu alte tipuri de roci. Calcarul alb utilizat pentru frontoane provenea de la o carieră din apropiere. Cărămizile din gresie pentru portaluri și bovindouri proveneau de la Schlaitdorf din Württemberg. Marmoră din Untersberg (din apropiere de Salzburg) a fost folosită la ferestre, ancadramente arcuite, coloane și capitele. Sala Tronului a fost adăugată mai târziu în planurile constructorilor și a necesitat un cadru de
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]