6,669 matches
-
poetului-băiat (boy-poet) care a decis abrupt, semeț, la nici optsprezece ani, poate și din lipsa unui sfat bun în clipa oportună, să își pună capăt zilelor pentru că lumea din jurul său nu se ridicase la înălțimea așteptărilor lui - sau a căzut pradă unui capriciu al sorții, murind în încercarea de a se vindeca de o boală incurabilă. Aceasta din urmă este varianta - la fel de dramatică - îmbrățișată în acum deja faimosul roman al lui Peter Ackroyd Chatterton (1987). Chatterton rămîne astfel una dintre figurile
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
prețuiască. Figurile de tată-surogat pe care Chatterton le-a adoptat, după ce a renunțat la Canynge, rînd pe rînd s-au prăbușit, lăsînd pe tînărul poet dezorientat, singur, și cu o singură idee obsesivă în minte: aceea de a se lăsa pradă morții, despovărîndu-se. Kaplan (1989: 235) rezumă inspirat și concis, dar practic exhaustiv, această stare de fapte extrem de importantă în economia cazului: Cînd a renunțat la Canynge, nu a putut recupera prezența sa reconfortantă în nici unul dintre ceilalți idoli imaginari sau
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fază persoana creatoare trebuie să posede: atenție distributivă (pentru a ține sub control un câmp larg de date); abilitatea de „a se juca cu ideile” (capacitatea, spontană sau voită, de a abandona capcanele gândirii logice și de a se lăsa pradă imaginației, asociind idei, fapte, teorii în spiritul ideii „să vedem ce iese”); capacitatea de concentrare (de a nu se risipi în direcții colaterale, lipsite de importanță, de a menține în atenție obiectivul final); toleranță la ambiguitate (capacitatea persoanei de a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să analizați mai multe posibilități de rezolvare și să testați diferite soluții. Darwin muncea la clasificarea ciupercilor și probabil ar fi rămas blocat pe această problemă dacă nu își punea marea întrebare: Cum evoluează viețuitoarele? Până și geniile pot cădea pradă gândirii convenționale. Edison a conceput sistemul de distribuție a energiei electrice în orașe prin cabluri supraterane, deoarece gazele naturale se distribuiau prin conducte plasate deasupra solului. Primii ingineri care au proiectat locomotivele s-au inspirat de la trăsuri, fiind cele mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o limbă grea, de bronz,/ îmi izbește timpanele,/ mă izbește peste gură,/ peste degetele întinse - / firul prelins pe bărbie,/ o literă tainică - / ne-a mai rămas descifrarea ei” (Filologie); „O poetă își taie vinele peste cupa de jad./ Păsări de pradă se rotesc peste mal./ De-aș fi știut/ că spuma îmbătrânește, că valul nu înflorește/ a doua oară,/ îmbătată m-aș fi întins pe nisip” (Războiul cu tine însuți). S-a vorbit, cu referire la volumele de dinainte de 1990, despre
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
grosolane, își smulsese părul și barba pentru a se autosuplicia, zăbovea ore întregi stând în picioare sau întins pe ghimpi. Refuza categoric să-și mai spele trupul și hainele, arătând îngrozitor. Se odihnea într-un loc unde cadavrele erau lăsate pradă păsărilor și fiarelor sălbatice și dormea înconjurat de trupurile intrate în putrefacție. El însuși spune: „Când zăream vreun păstor ori pe vreun om ce venise după lemne, o luam la goană dintr-o pădure în alta, dintr-o vale în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
le aveam tot într-un buzunar! Tipătescu: A! Ce nenorocire! Zoe: M-am dus la Cațavencu... de la el veneam acuma. Mi-a propus să-mi dea înapoi scrisoarea, cu condiție să-i asigurăm alegerea. Aminteri, publică scrisoarea poimâine... Tipătescu: (în prada agitației) Lupta este desperată. Vrea să ne omoare, trebuie să-l omorâm!... Și nu mai vine Ghiță... Zoe: Pe Ghiță l-am trimes eu la Cațavencu, să-i cumpere scrisoarea cu orice preț. Tipătescu: Care va să zică Ghiță e acolo? Zoe: Desigur
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
jertfei românilor din toate provinciile locuite dintotdeauna de aceștia: „Țări românești - sublinia articolul-program al Românimei, alcătuit desigur, de directorul publicației - despărțite prin vitregia vremurilor și brutalitatea cotropitorilor și țări rupte din trupul Principatelor de lăcomia unor despoți vecinic nesăturați de pradă se reîntorc astăzi la matca firească și reîntregesc ceea ce nedreptatea și sa mavolnicia a despărțit și a robit în cursul vremurilor. Neamul românesc își realizează visul secular nu prin alcătuiri diplomatice lipsite de bărbăție și înăl țare sufletească și nici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
animal bolnav și, mai grav, un laș. Cred, de altfel, că filmul poate fi considerat și un studiu asupra lașității. Dacă am reținut bine, de cele mai multe ori, Falconetti își atacă adversarii sărind de sus asupra lor asemenea unei păsări de pradă sau a unei feline sălbatice. Evită, uneori prin fugă, confruntările directe, „în cîmp deschis”. Întrunite în aceeași persoană, spiritul malefic și lașitatea sînt foarte periculoase. O dovedește scena finală. Crezut mort, Falconetti are o ultimă zvîrcolire de răutate împușcîndu-l din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu 10-20 de ani. Distrugerea totală sau parțială a Mânăstirii Antim ar echivala cu o crimă culturală monstruoasă și noi nu vom tăcea, acoperind pe cei vinovați de asemenea acte iresponsabile. Din ziua în care Biserica Enei din București cădea pradă buldozerelor, sub ochii îngroziți ai bucureștenilor demni de acest nume, din acel moment am învățat cu toții o lecție amară și greu de uitat, și anume că vechiul proverb românesc apa trece, pietrele rămân nu mai face doi bani. Au urmat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o tenacitate maladivă, ștergerea urmelor trecutului nostru, mai ales a celui religios? Comisiunea noastră a atras atenția încă de acum câțiva ani și în repetate rânduri asupra pericolelor care pândesc monumentele istorice din România. Toate acele clădiri care au căzut pradă furiei târnăcoapelor și buldozerelor în ultima lună au figurat pe listele înaintate de noi la diverse organisme internaționale și date spre citire la postul de radio Europa Liberă. Am sperat ca un dram de rațiune să mai existe în mințile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
țară care au fost de curând dărâmate. Fără niciun rost a fost dărâmată biserica mânăstirii Cotroceni, cu răspândirea osemintelor ctitorului Șerban Cantacuzino, cine știe unde. Dărâmate au fost și prețioasele clădiri ale mânăstirii Antim: o cuhnie, chilii și palatul Sinodului au căzut pradă unor neînțelese și deșarte ambiții. Biserica cea mai reprezentativă și bine compusă a arhitectului I.D. Traianescu din Dealul Spirii, precum și alte cîteva biserici mai mici au dispărut pentru totdeauna. De curând a început dezafectarea, apoi dărâmarea mânăstirii Mihai Vodă (Arhivele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru a-și desăvârși pariul său personal: distrugerea orașului București. După estimări oficiale, cutremurul de la 4 martie 1977 a costat România peste 2 miliarde de dolari. Bucureștiul a fost confruntat cu o situație dramatică. Mii de familii rămăseseră fără adăpost, pradă provizoratului sau chiar destrămării. Clădiri sfărâmate sau zguduite, străzi mutilate completau peisajul dezolant al orașului. în fața lipsurilor, mizeriei și suferințelor unui oraș întreg, conducătorul României a hotărât o soluție radicală: construirea unui nou centru civic. Cu astfel de probleme nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sanitare și de încălzire, multe importate, au dispărut sub dărâmături. Jaful, comerțul improvizat înfloresc acum la lumina zilei pe ruinele cartierului. Tot felul de inși se strecoară printre mormanele cartierului scormonind, furând, negociind uneori chiar sub privirea consternată a proprietarilor prada. În panica evacuării, locuitorii cartierelor demolate vor lăsa în urma lor, imobilizate în apartamentele asediate de buldozere, mobilier, îmbrăcăminte, agoniseala unei vieți întregi. Bătrâni azvârliți din locuințele lor moștenite din generație în generație vor fi strămutați la periferie. Unii dintre ei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
imobilizate în apartamentele asediate de buldozere, mobilier, îmbrăcăminte, agoniseala unei vieți întregi. Bătrâni azvârliți din locuințele lor moștenite din generație în generație vor fi strămutați la periferie. Unii dintre ei, în clădiri în curs de construcție, îngrămădiți în apartamente comune, pradă înfometării, frigului și întunericului, vor fi sortiți acum unei agonii anonime. Mulți dintre ei nu vor îndura silnicia și nu vor supraviețui deposedării abuzive. Alții, împinși de disperare, își pierd mințile sau își curmă zilele. Numai pe strada Cazărmii s-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de trudă și leșie. „Să nu spui da. Să nu spui niciodată da. Da este primejdios. Să nu spui da”, șoptea Poetul, În pauza discursului său interminabil și irezistibil, Întinzându-și printre sticlele fraterne chipul Încă frumos și frenetic spre prada efemeră. În ziua despărțirii de Nichita Stănescu, marele public era preocupat de altă moarte, survenită În același timp, cea a actorului Amza Pellea, incomparabil mai popular, dar dispariția Sburătorului cu blonde plete care ne marcase tuturor tinerețea nu a scăpat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ne-a precedat, a celor ce au ajuns la maturitatea gândirii Între cele două războaie, când ne nășteam noi, mă umple de o perplexitate indignată atracția exercitată de doctrinele absolutismului politic, fascinația terorii naziste sau comuniste căreia i-au căzut pradă. Naivi? Stupizi? Nu, fără Îndoială, chiar dacă anumite naivități și o bună doză de stupiditate nu lipseau din «trăirea» lor. Dar naivitatea nu este un motiv suficient al actului. Impulsul radical care i-a Împins la Înfeudarea spiritului lor unor cauze
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
carte proastă, despre care ar fi trebuit să se râdă, În loc să se Întrețină cădelnița...” Cel mai iubit dintre pământeni Îl dezamăgise estetic și Îi agresase, bineînțeles, fixațiile ideologice. „Scrisul l-a obsedat mai mult ca orice. În Viața ca o pradă povestește cum a vândut plapuma, ca și cum iarna n-ar mai exista, mulțumit cu o mie de lei, indiferent ce s-o mai Întâmpla. Mulțumit că scrie... Mi-amintesc, când era cu Nadia, dormea cu ea și cu băiatul ei de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al trecutului mitizat, sau de kitschul comunist, egalitar, universal, perpetuu „progresist” al viitorului perfect. N-ar fi prima dată când cărturarii și artiștii, plictisiți de „banalitatea” Înțelepciunii, Împovărați de propria solitudine și marginalizare, copleșiți de dilemele sociale prea complicate, devin pradă artificiilor extreme, ca stimulente „vitalizatoare”... doar că În Împrejurările istorice ale contemporaneității noastre consecințele au fost mai ample și mai teribile ca oricând. Prăbușirea Zidului de la Berlin am contemplat-o, exaltat, departe de Europa. Fireasca oboseală care ar fi trebuit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ci, mai ales, un altul sau același, aflat și el În serviciul simbolului. Crocodilul acesta mușca, cu dinții-fierăstrău, din strigătul „HELP”, Înscris pe un soi de franzelă abstractă. Strigătul disperatului era, astfel, și legătură cu agresorul care Îl Înhăța, ca pradă. Nota explicativă a autorului suna astfel: „Partea vulnerabilă a omului aflat În primejdie este strigătul după ajutor, tocmai partea, cu funcția de aperitiv, prin care crocodilul Îl Înhață. Ce vreau să spun? Că cel care Își strigă spaima devine victima
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o răfuială între partide, dar nicidecum între români și evrei. Evreii arătau o preferință vădită față de naționali-țărăniști. Cu liberalii s-au întâlnit pe terenul exploatării bancare, așa că o armonie perfectă nu se stabilise încă. În acest sector două capitaluri de pradă se stinghereau unul pe altul. Considerațiile patriotice liberale nu puteau amăgi decât pe naivi. Capitalul liberal nu și-a justificat existența în fața istoriei românești. El nu fusese adunat pentru a servi ca rezervă și sprijin de luptă pentru neamul nostru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și strategia înaltă a acestei lupte, nu. Această lacună observată atât de Căpitan cât și de dușmani, a determinat timpul record în care Căpitanul își scrie (4 luni) cartea, iar din partea adversarilor îndesirea rețelei informatorilor pentru a nu le scăpa prada din mână. Apariția acestei cărți era atât de importantă pentru Mișcare, încât devenise o obsesivă problemă de onoare, pentru toți legionarii de cea mai mare încredere, din jurul Căpitanului, și mai ales pentru cei din București. Toți căutau calea de rezolvare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sine o intervenție germană și ocuparea țării noastre de germani, iar Statul Român ar fi devenit un obiect de partaj între toți vecinii. Dacă germanii invadau România, nu li se putea refuza nici Rușilor dreptul să ia o parte din pradă, care ar fi fost Moldova până la Milcov. Berlinul nu putea tolera această evoluție primejdioasă, căci grânele și petrolul României erau esențiale pentru continuarea războiului. 4. Toate aceste cauze acumulate n-ar fi dus poate la nedreptul și absurdul dictat de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Săptămâna patimilor. Atunci a fost smuls din mijlocul oamenilor, a fost judecat și aruncat de către cei răi, în întunericul umed al temniței, pe care n-a mai părăsito niciodată. Dușmanii neamului s-au repezit asupra lui ca niște fiare la pradă. O întreagă clasă de conducători și-a aruncat la coș morala convențională a umanitarismului, predicat în vânt. în omul pământului și al reînvierii noastre ca neam au identificat primejdia și trădarea, iar din distrugerea lui și a lumii pe care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în categoria dinozaurilor. De fapt n-are nici platoșă... este... nu știu cum să-ți spun... — Lipsit de apărare, am intervenit eu. — Cam așa ceva. Mai rău decât cerbul... din pricina miopiei care îi poate fi fatală. Degeaba are mirosul și auzul dezvoltate. E pradă ușoară pentru vânător... ca și rața care nu poate zbura. Pe lângă asta, dacă pățește ceva unicul corn, el n-are altul pe care să-l folosească. E ca și când ai traversa deșertul în mașină fără roată de rezervă. Înțelegi? — Înțeleg. — Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]