7,015 matches
-
context, autorii excepției susțin că Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 nu face referire la compatibilitatea acestui act normativ cu legislația comunitară și tratatele internaționale privind drepturile omului la care România este parte. În ceea ce privește pretinsa necorelare dintre dispozițiile Legii nr. 341/2004 și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 , Curtea reține că măsura de suspendare printr-un act normativ a unor drepturi prevăzute anterior într-un alt act normativ nu creează o
DECIZIE nr. 142 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 9 din acest act normativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261813_a_263142]
-
Partea I, nr. 360 din 18 iunie 2013, Curtea, analizând o excepție de neconstituționalitate cu o motivare similară raportată la încălcarea acelorași dispoziții constituționale, a reținut că aspectele ce țin de aplicarea legii de către organismele abilitate, precum și cele referitoare la pretinsa încălcare de către prevederile de lege criticate a unor alte acte normative decât Legea fundamentală nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora
DECIZIE nr. 151 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012), cu toate consecințele juridice ce decurg din săvârșirea unei infracțiuni, cum ar fi înscrierea acesteia în cazierul judiciar, consecințe care nu există în cazul săvârșirii contravenției. Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție și la invocarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie contravențională, Curtea a mai arătat că, deși
DECIZIE nr. 166 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261716_a_263045]
-
unei contestații cu privire la calitatea de titular al dreptului. Completul de arbitraj a apreciat că o astfel de contestație nu poate fi soluționată decât pe calea pronunțării unei hotărâri judecătorești, instanța de judecată fiind singura competentă să se pronunțe cu privire la dreptul pretins, și, pe cale de consecință, în cazul divergențelor, niciunul dintre criteriile propuse de părți, atât cel al coșului radio, cât și cel al hologramelor, nu poate fi reținut ca întemeiat, căci hotărârea arbitrală în această materie nu ar înlătura caracterul litigios
DECIZIE nr. 51 din 8 mai 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 49A din 12 martie 2013 , pronunţată în Dosarul nr. 4.789/2/2012 de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261673_a_263002]
-
și 49), precum și faptul că o instituție publică nu poate ajunge în încetare de plăți, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 2 din Legea nr. 116/2011 apare ca neîntemeiată. În acest context, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 și art. 44 din Constituție, precum și a celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. V. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, Curtea
DECIZIE nr. 91 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 116/2011 privind stabilirea unor măsuri temporare pentru funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261727_a_263056]
-
posibilitatea de a solicita administrarea oricărui mijloc de probă prevăzut de lege. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluțiile, cât și considerentele deciziilor invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 253 din Codul de procedură penală din 1968, potrivit cărora, dacă a efectuat noi acte de cercetare penală, sau dacă constată că trebuie să fie schimbată încadrarea juridică a faptei, organul de cercetare penală este obligat
DECIZIE nr. 164 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250, art. 253, art. 257 şi art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală din 1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261775_a_263104]
-
fiind considerate "izvoare secundare de drept" sau "izvoare interpretative". În acest sens este și Decizia Curții Constituționale nr. 1.014 din 8 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 29 noiembrie 2007. 6. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, Curtea constată că, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, dispoziția legală criticată nu a suferit o modificare de natură legislativă, ci s-a asigurat o aplicare nediscriminatorie tuturor persoanelor prevăzute
DECIZIE nr. 98 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , şi ale art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261531_a_262860]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 9 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării
DECIZIE nr. 111 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 4 raportate la cele ale art. 31 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261552_a_262881]
-
elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai
DECIZIE nr. 111 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 4 raportate la cele ale art. 31 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261552_a_262881]
-
autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat
DECIZIE nr. 111 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 4 raportate la cele ale art. 31 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261552_a_262881]
-
Curtea Constituțională prin decizia sus-menționată, Curtea - pentru identitate de rațiune - urmează a respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege referitoare la prelungirea în anul 2013 a suspendării ocupării posturilor vacante din instituțiile și autoritățile publice. 3. Cu privire la pretinsa încălcare a accesului liber la justiție, garantat de art. 21 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că această normă constituțională nu are incidență în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIE nr. 154 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la art. II art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261596_a_262925]
-
respectiv eșalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătorești, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidența acesteia. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluțiilor jurisprudențiale anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent. Distinct de cele arătate, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și a prevederilor art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Curtea constată că respectarea Constituției și a tuturor celorlalte acte normative este
DECIZIE nr. 173 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
art. 42 alin. (1)], nefiind o taxă judiciară. 17. De asemenea, și invocarea prevederilor constituționale înscrise în art. 148 alin. (2) prin raportare la art. 11 alin. (1) este irelevantă prin prisma conținutului normativ al textelor legale contestate. 18. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (4) din lege față de art. 44 și art. 11, raportat la art. 20 din Legea fundamentală, se apreciază că autorii sesizării invocă argumente de oportunitate, precum faptul că "debitorul se află în stare de
DECIZIE nr. 283 din 21 mai 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (6), art. 42 alin. (1) şi (10), art. 43 alin. (2), art. 48 alin. (1) şi (8), art. 51 alin. (6), art. 57 alin. (6), art. 59 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 75 alin. (4), art. 77 alin. (4), art. 111 alin. (2) şi art. 160 alin. (5) din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262604_a_263933]
-
ce o însoțește, rezultă că au fost avute în vedere costurile și beneficiile aduse în plan economic și social prin adoptarea acesteia, respectiv dificultățile care ar putea apărea în procesul de punere în practică a reglementărilor propuse. 28. Referitor la pretinsa neclaritate a unor texte din cuprinsul legii prin invocarea unui singur exemplu, Guvernul remarcă faptul că art. 42 corespunde standardelor constituționale și convenționale de previzibilitate. Analizând în întregime și sistematic acest articol, inclusiv alin. (2), (3) și (4), dispozițiile criticate
DECIZIE nr. 283 din 21 mai 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (6), art. 42 alin. (1) şi (10), art. 43 alin. (2), art. 48 alin. (1) şi (8), art. 51 alin. (6), art. 57 alin. (6), art. 59 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 75 alin. (4), art. 77 alin. (4), art. 111 alin. (2) şi art. 160 alin. (5) din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262604_a_263933]
-
principiul egalității în drepturi, întrucât impune un tratament diferit între persoanele care se află în aceeași situație, și anume au introdus cereri de chemare în judecată pentru a solicita instanței soluționarea pe fond a notificărilor. Referitor la critica referitoare la pretinsa încălcare a art. 44 din Constituție, precum și la celelalte critici de neconstituționalitate, consideră că nu pot fi reținute. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile
DECIZIE nr. 180 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33 şi art. 50 lit. b), precum şi ale art. 33 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262674_a_264003]
-
soluționarea cu întârziere a cererilor de chemare în judecată de către instanțele judecătorești - nu poate fi calificată drept un criteriu obiectiv și rezonabil de diferențiere, astfel încât nu poate justifica pe plan legislativ tratamentul discriminatoriu aplicabil persoanelor prevăzute în ipoteza normei. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție, Avocatul Poporului consideră că aceasta nu poate fi reținută, însă dreptul de proprietate privată apare ca fiind supus unor ingerințe din partea legiuitorului, care nu răspund întocmai exigențelor de legalitate și proporționalitate între interesele
DECIZIE nr. 178 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
în rechizitoriu că, la 18 septembrie 2001, reclamantul a declarat în mod fals că pierduse permisul de conducere pentru a nu-i fi reținut sau anulat și că, ulterior, a condus autoturismul propriu pe drumurile publice folosindu-se de actul pretins pierdut până la 19 iulie 2002, când a fost controlat de agenții de Poliție. 8. Procurorul a arătat că acuzația de ultraj era susținută de mărturiile a 5 persoane care au declarat, în fața agentului de Poliție însărcinat cu ancheta și ulterior
HOTĂRÂRE din 3 decembrie 2013 în Cauza Vararu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262511_a_263840]
-
îi adreseze întrebări. Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citirea în ședință publică a depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei. ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 și § 3 lit. d) din Convenție 22. Invocând art. 6 § 1 și § 3 lit. d) din Convenție, reclamantul susține nerespectarea dreptului său la un proces echitabil ca urmare a faptului că a fost condamnat pentru
HOTĂRÂRE din 3 decembrie 2013 în Cauza Vararu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262511_a_263840]
-
de 48.000 euro (EUR) corespunzător pierderii salariului său în urma condamnării definitive. Acesta solicită, de asemenea, 250.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral suferit. 51. Guvernul subliniază că aceste sume sunt excesive și legătura de cauzalitate dintre pretinsele încălcări și prejudiciul invocat nu a fost dovedită. De asemenea, consideră că hotărârea Curții ar putea constitui o reparație suficientă a prejudiciului moral pretins suferit de reclamant. 52. Curtea nu consideră că există o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată
HOTĂRÂRE din 3 decembrie 2013 în Cauza Vararu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262511_a_263840]
-
prejudiciul moral suferit. 51. Guvernul subliniază că aceste sume sunt excesive și legătura de cauzalitate dintre pretinsele încălcări și prejudiciul invocat nu a fost dovedită. De asemenea, consideră că hotărârea Curții ar putea constitui o reparație suficientă a prejudiciului moral pretins suferit de reclamant. 52. Curtea nu consideră că există o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material invocat și respinge această cerere. În schimb, consideră că trebuie să i se acorde reclamantului suma de 2.500 EUR cu
HOTĂRÂRE din 3 decembrie 2013 în Cauza Vararu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262511_a_263840]
-
nu drepturile și obligațiile născute în temeiul unui contract de mandat, modalitatea de configurare și cuantumul retribuției plătite în baza contractului de mandat nu pot fi cenzurate prin prisma acestui text constituțional, care nu este incident în cauză. 18. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea reține că art. 3^1 și art. 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008 au fost introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a
DECIZIE nr. 255 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1) lit. c) şi art. 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262543_a_263872]
-
Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011, Curtea a reținut că ea a vizat o situație existentă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 . Prin această decizie a fost analizată neconcordanța dintre două categorii de dispoziții normative pretins contradictorii: unele prevăzute de anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, și altele prevăzute
DECIZIE nr. 243 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) şi v) şi art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262540_a_263869]
-
cesiunii de creanță specifice, încheiată anterior intrării în vigoare a noii legi reparatorii, dreptul pretins de cedenți, constând în acordarea măsurilor reparatorii conferite de legislația anterioară în domeniul proprietăților preluate în mod abuziv, a fost transferat către cesionari. 18. În ceea ce privește pretinsa discriminare creată prin textele de lege criticate, Curtea reține că persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și persoanele care au dobândit, în temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor
DECIZIE nr. 197 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua prin raportare la art. 1 alin. (3) şi art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262577_a_263906]
-
de înființare și avizul ORDA, precum și autoritatea de lucru judecat provizorie pe care o prezintă hotărârea Curții de Apel București, pronunțată în Dosarul nr. 5.830/2/2012, prin care această instanță a respins cererea DACIN-SARA ce avea ca obiect pretinsa nelegalitate a deciziei de înființare și avizare a ARDAA. Tribunalul arbitral reține că nu există nicio legătură între capacitatea procesuală și instituția "calității procesuale", cu toate ca parata dezvolta ideea că lipsa capacității procesuale de folosință ar presupune implicit și lipsa calității
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]
-
fiecare dintre părți. Pe de o parte, reclamantele introduc în repertoriile acestora drepturile pretins cesionate de către autori către producătorii care, la rândul lor, au dat mandat UPFAR-ARGOA. Pe de altă parte, parata DACIN-SARA exclude din repertoriul reclamantelor drepturile de autor pretins cedate către producătorii care au dat mandat UPFAR-ARGOA, motivând că, în absența contractelor încheiate între producători și titularii drepturilor de autor, nu este cert faptul că autorii respectivi au cedat cu adevarat drepturile producătorilor. Problemă existenței în repertoriul reclamantelor a
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]