5,549 matches
-
de înfruntat un război îndelungat și extenuant. Mii de tineri studenți s-au înrolat, cu entuziasm, ca voluntari, fără instrucție militară adecvată, pentru a muri cu miile pe câmpurile de luptă din Flandra. Bătălia de la Ypres a fost redenumită "uciderea pruncilor". În unele zone ale frontului, în ziua de Crăciun s-a stabilit un armistițiu în care soldații britanici, francezi și germani au fraternizat, jucând fotbal, făcând schimb de chipie, decorații și țigări, făcând fotografii, fiind un scurt moment de răgaz
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
mormânt pe cel ucis și îl duse viu înaintea judecătorilor care aflară din însăși gura lui că contele de Bouillon era nevinovat. Pe când era odată la Camposampiero, orășel aproape de Padova, și veghea noaptea în rugăciune, în casa contelui de acolo, Pruncul Isus i se arătă într-o strălucire mare și se lăsă luat în brațe și dezmierdat de Anton, care, fericit la culme, îi spune cele mai dulci vorbe de iubire. Contele văzu și auzi totul și povesti și altora minunea
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
lăsă luat în brațe și dezmierdat de Anton, care, fericit la culme, îi spune cele mai dulci vorbe de iubire. Contele văzu și auzi totul și povesti și altora minunea aceasta. Iată pentru ce Sfântul Anton apare pe icoane cu Pruncul Isus în brațe. De la Padova, Sfântul Anton s-a coborât la Bassano, la Verona, și în alte locuri. Vizita lui la Bassano e vestită pentru că aici l-a îmblânzit pe tiranul Ezelin, care, din cel mai crud om ce era
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
nemuritor, drept răsplată pentru vitejia, curajul și nedreptățile îndurate pe pământ. O precizare care apare în cartea lui Alexandru Mitru "Legendele Olimpului", volumul II (Eroii), spune un lucru interesant despre sursa puterii lui Heracle. Zeița Hera o forțează pe mama pruncului nou-născut să îl abandoneze pe un câmp, în ideea că micuțul va cădea pradă animalelor. Zeus fiind în gardă îl trimite pe Hermes, fiul său, să îl salveze și îi spune să îl ducă pe Heracle să sugă de la sânul
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
de partid, a acelora care au ocupat funcțiuni de răspundere sub autoritatea sovietică și trimiterea lor sub pază la legiune”. Comandantul legiunii de jandarmi Orhei, Constantin Popoiu, a atras atenția jandarmilor săi că „trebuie să-i extermine pe evrei dela pruncul în fașă până la bătrânul neputincios, toți fiind periculoși pentru nația română”. "Ordinele speciale" erau date direct de Ion Antonescu armatei, serviciului special de informații și jandarmeriei, iar Mihai Antonescu le transmitea administrației civile. Executantul "ordinelor speciale", marele pretor, generalul Ioan
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
un oarecare manierism. Acest stil se regăsește la "Îngerul surizând" din Catedrala din Reims, stil care evoluează pe durata întregului secol al XIII-lea, în arta statuară monumentală precum și în artele decorative. Statuile de devoțiune se multiplică, iar "Fecioara cu pruncul" devine o temă favorită. Paralel cu acest stil elegant, în plastica funerară se dezvoltă un curent realist care cunoaște un mare avânt, începând de la sfârșitul secolului al XIII-lea. Căutările în această direcție duc la apariția portretului, la mijlocul secolului. Sub
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
lui Iisus", "Vânzarea lui Iuda", "Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor", "Spălarea picioarelor", două scene cu "Împărtășirea apostolilor", "Cina cea de taină", "Mormântul lui Iisus", "Învierea prin pogorârea la iad", "Jertfirea lui Isac" etc. Pe calota boltei este reprezentată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată pe laturi de câte doi îngeri. Pe pereți se întâlnesc și grafite, unele datate ca "Eremia biv logofăt Grecul 1598". Ansamblul pictural interior este în prezent în restaurare sub coordonarea unui profesor restaurator din București. În pronaosul bisericii se
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
a descoperi cât de amplu poate fi sufletul și cât de inexorabile capacitățile, vitalitatea acestuia. Poezia Eugeniei Bulat, - și acesta este cel de al doilea aspect pe care mi-a plăcut foarte mult, - e plină de renașterea propriului sine, de prunci, germinări, de daruri care evocă o promisiune (menținută) feminității; din toate acestea derivând, cum am subliniat, dificultatea traducerii acestei poezii cărnoase, fiziologice, în care fermenții nașterii interioare se convertesc într-o poezie a maternității poetice. Tot ceea ce autoarei i-a
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
mai află 13 icoane pictate pe lemn în 1812 și 11 în ulei pe pânză. Catapeteasma este confecționată din lemn, fiind prevăzută cu două uși împărătești. Ea are 15 icoane, iar în centrul ei se află icoana „Maica Domnului cu pruncul”, ce are o compoziție frumoasă, într-un autentic stil armenesc. După stilul bisericilor armenești, și Biserica armenească din Iași are pe lângă altarul central și două altare laterale, în care se află câte o icoană. La începutul secolului al XX-lea
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
unde cu greu se pot desluși următoarele: „sau zugrăvit în anu 1861...Gavril, Gavrileanu Ioan, Gavril Iancu...”. Sunt poate numele credincioșilor care au contribuit cu bani la pictarea bisericii. În tinda femeilor pereții sunt pictați: în jurul temei centrale , Fecioara cu Pruncul sunt portretele Mucenițelor. Cele trei uși ale altarului sunt și ele pictate cu temele: Sf.Arhidiacon Ștefan, Bunavestire și Sf.Ioan Zlataust. Există icoane pe lemn valoroase: Mormântul Domnului (sec.XVIII), Sfântul Apostol Ioan (sec.XVIII), Maica Domnului (sec.XVIII
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
regăsesc detaliat în pomelnicul de la proscomidie, în altar. Aici se disting ctitorii mari, cei mici, ctitorii străini, precum și pomelnicul zugravului Rafail și al preotului Constantin. Anul 1863 se găsește zgâriat ușor pe ușa bisericii, împreună cu o reprezentare a Mariei cu pruncul. O scurtă însemnare pe peretele de sud reține o reparație mai semnificativă, probabil la acoperiș: "„1878 7387 de când sau prenoit sfânta biserică cu ... Costandin”". Biserica de lemn și-a păstrat nealterată înfățișarea cu lemnul aparent la exterior, într-o zonă
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
s-a adăugat, cu totul inadecvat, bulbul prelung pe care îl are la ora actuală. S-au mai păstrat ușile împărătești traforate cu vrejuri de inspirație barocă și două icoane pe lemn, piese artistice de mare valoare: Maica Domnului cu Pruncul și Iisus Propovăduitorul. Situația actuală-Satul Budești, izolat și greu accesibil, datorită drumului aproape impracticabil, este supus dezafectării, populația fiind într-o continuă scădere. Biserica, aflată în stare de ruină, necesită reparații urgente, altfel este amenințată cu dispariția. Lucrări de „reparații
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
Într-o însemnare de pe coperta unui Catavasier tipărit la Râmnic (1750), zugravul Nicolae notează că a terminat pictura bisericii din Roșia pe data de 17 aprilie 1820. Acest an este incizat pe spatele celor două icoane împărătești, Maica Domnului cu Pruncul pe tron și Iisus Hristos Învățătorul, de pe iconostas, iar în altar, același an este menționat la finalul textului de pe rotulusul pe care îl ține în mână Sfântul Ioan Botezătorul, înfățișat într-o icoană de mari dimensiuni, adosată iconostasului. În schimb
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Nimic altceva nu se mai știe despre el. Eroul geamăn Jaguar, Hun-Ahpu, care asigura protecția în luptă, este descris în cartea Popol Vuh ca fiind acoperit cu blăni de jaguar lipite pe pielea sa. Eroii Gemeni: "Hun-Ahpu" („Vânătorul”) și "Xbalanque" („Pruncul jaguar”) sunt figurile centrale din narațiunea inclusă în documentul colonial Quiche (Popol Vuh), care constituie cel mai vechi mit Maya care s-a păstrat în totalitate. Alături de Eroii Gemeni Jaguar mai sunt și alți protectori și zei care se transformă
Zeul Jaguar () [Corola-website/Science/317801_a_319130]
-
este atât un protector gigant Jaguar, (după cum apare în templul de la Tikal), dar se și transformă în flăcări. Specifică și totodată inexplicabilă este transformarea unui jaguar dintr-un băiat cu urechi și coadă de jaguar (așa-numitul "Copil jaguar" sau "Pruncul jaguar"). Acest "Copil jaguar" (Xbalanque) are aceleași caracteristici cu " al focului terestru".
Zeul Jaguar () [Corola-website/Science/317801_a_319130]
-
și cărți mai vechi. Icoana pe sticlă „Isus pe tron”, datată în caractere chirilice în 1798, este produsul unui centru artistic din nordul Transilvaniei (probabil Nicula). O icoană pe lemn, cu stratul pictorial degradat, reprezentând-o pe Maica Domnului cu pruncul, este datată pe ramă 1780. După modul de reprezentare se presupune că aparține zugravului Simion Silaghi, activ la acea dată în Apuseni. Pe un „Antologhion”, în caractere chirilice apar patru datări: 1781, 1799, 1822, 1823. Una dintre ele este: „Această
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
număr apreciabil din Oltenia și se stabiliseră în acest loc, proveniență confirmată, de altfel, prin oiconimul „Olteni” din titulatura așezării Drăganu-Olteni. În patrimoniul bisericii, se află icoane împărătești pictate pe lemn de către renumitul zugrav Voicu din Pitești: „Maica Domnului cu Pruncul” (1845), „Iisus Hristos Atotțiitorul” (1845), „Sfântul Mihail și Sfântul Nicolae” (1848) ș.a. Mărturie elocventă a artei crucerilor din zonă, biserica de lemn din Drăganu-Olteni, ctitoria luminatului dascăl Ilie, relevă capacitatea creatoare a oamenilor care și-au ctitorit viața în spațiul
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
de vreme, se păstrează doar fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor zugravi ale căror nume nu le cunoaștem. Clopote: unul de 30 de kg, unul de 40 de kg, turnate în 1930 în București. Icoane: (pe lemn) Maria cu Pruncul, Arhanghelul Mihail, datate sfârșitul secolului al XVIII-lea; (pe sticlă) Sfântul Nicolae. Cărți: Evanghelie, București, 1723 (acum la Biblioteca Universitară Cluj-Napoca); Evanghelie, Blaj, 1765 (însemnare cu caractere chirilice, autor popa Toma, privind cumpărarea cărții de la feciorul popii Grigore din Calna
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
cărțile, au fost coborâte în vale și piese pictate, ca friza apostolilor (3,10 m / 0.50 m), cu Deisis, pictură pe pînză aplicată pe lemn, de o valoare artistică excepțională, ca și icoanele împărătești, din 1770 (Isus Hristos, Maria cu pruncul), datorate osârdiei monahului Chiril de la Plăișor. Pereții lăcașului, de plan deptunghiular, cu absida, decroșată, poligonală cu cinci laturi, au fost tencuiți la interior și nu știm în ce măsură ei păstrează decor pictat, realizat după reconstruirea acesteia. Dintr-o pisanie, aflată sub
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
elemente sculptate (ancadramente), în care meșterii săpaseră, din strămoșescul repertoriu, rozete, triunghiuri, linii în zig-zag. Din decorația pictată, plătită de săteni, în 1761, se păstrează și se admiră, aceea din altar, cu temele: Sf. Troiță și cetele îngerești Maria cu pruncul, flancată de arhanghelii Mihail și Gavril (pe boltă); părinții bisericii Răsăritene (pe laturile poligonului). Analiza picturii dezvăluie activitatea aici a unui zugrav, sau a unor zugravi, postbrâncovenești, cu un real talent, vădit în alegerea culorilor, în realizarea chipurilor, cu fețe
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
acoperă cinstitele daruri la Proscomidie, atunci el tămâiază mai întâi steluța, și apoi o pune pe sfântul disc (în așa fel încât să nu atingă nici miridele, nici Agnețul) zicând cuvintele: „Și venind steaua, a stătut deasupra, unde era așezat Pruncul.” Steluța rămâne pe disc, protejând Agnețul și miridele până la prima rugăciune din anamneză când preotul zice că: „Ție îți mulțumim și pentru Liturghia aceasta pe care ai binevoit a o primi din mâinile noastre, deși înaintea Ta stau mii de
Steluță () [Corola-website/Science/315667_a_316996]
-
pisania mai sus-amintită, de pe peretele de nord al absidei, pe reprezentarea ,Plângerea lui Isus”, se completează cu numele artistului, popa Nicolae zugravul sin Iacov, cules de pe icoanele împărătești (Deisis, datată și semnată; Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Cuvioasa Paraschiva; Maria cu pruncul; Sfântul Nicolae; Arhanghelul Mihail), realizate în 1777, marcând, ca deobște, săvârșirea picturii murale. În altar, temei amintite, se alătură: procesiunea arhiereilor, iar pe boltă: Sfânta Treime, Maria împărăteasă, cete îngerești. Din pictura navei, cu remarcabile chenare florale, se păstrează: mucenicii
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
de pictorul Viorel Nimigeanu, au restaurat pictura interioară, fapt consemnat într-o inscripție din pronaos. Aceasta explică și caracterul ușor neunitar din aspectul actual al întregului ansamblu de pictură. Patrimoniu: Biserica păstrează câteva icoane împărătești, puternic aurite: Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator, Sf. Nicolae.
Biserica de lemn din Năsal () [Corola-website/Science/315724_a_317053]
-
biserică spre pronaos. Deasupra pronaosului exista și un turn-clopotniță, nu prea înalt, acoperit de un coif piramidal. În a doua jumătate a secolului XVIII-lea, biserica a fost pictată. Una din icoanele ce împodobea altă dată biserica, Maica Domnului cu Pruncul, data din aceeași perioadă. Spațiul unde își aveau locul icoanele, pe perete iconostasului, între intrările în absida altarului încă se poate vedea și azi. Clopotul bisericii ce datează din 1770 a fost mutat în noua biserică. Din vechea biserică se
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
semnate de către Alexandru Ponehalschi, tâmpla bisericii din Desești se poate atribui aceluiași pictor. După nume Alexandru Ponehalschi pare să fie de origine poloneză. Prima atestare a activității sale datează din anul 1751, când realizează o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul la biserica din Bârsana. El a fost probabil conducătorul unui atelier intinerant, afirmându-se ca pictor muralist, dar și ca zugrav de icoane. Tâmpla bisericii din Desești, ca în toate bisericile maramureșene este pictată pe peretele estic al naosului, înălțându
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]