5,663 matches
-
Autorul consideră că unele practici creative ignoră legile și normele contabile, respectiv contabilii pot înregistra operațiuni fictive care nu au la bază documente justificative, se pot falsifica, sustrage sau distruge evidențele societății, înstrăina activele în caz de faliment, folosi cu rea-credință bunurile sau creditele societății, și lista infracțiunilor poate continua. Sunt de părere însă că aceste practici nu trebuie incluse în categoria tehnicilor creative, infracțiunile nu sunt asimilate contabilității creative, ele încalcă și litera și spiritul legilor și trebuie pedepsite ca
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
granița dintre manipulările frauduloase și cele legale Mulți dintre noi s-au întrebat poate dacă frauda și ingineria contabilă reprezintă unul și același lucru. Răspunsul este categoric „nu”. Dicționarul explicativ al limbii române definește frauda ca fiind: „înșelăciune, act de rea-credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe urma drepturilor altuia; hoție.” Prin urmare, frauda are caracter negativ, încalcă legea și se pedepsește ca atare. Spre deosebire de fraudă, tehnicile de contabilitate creativă nu încalcă legea, ci doar o
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
necunoștință de cauză de încălcarea legii, elementul moral poate fi constituit deoarece „nimeni nu poate să invoce în apărarea sa necunoașterea legii”<footnote Nemo censetur ignorare legem. footnote>. Elementul intențional se concretizează așadar în intenția culpabilă, denumită de asemenea și „rea-credință”. În cazul prezentării de situații financiare anuale neconcordante cu realitatea, directorii se fac vinovați de un dol general, ce rezidă în falsificarea situațiilor financiare în cunoștință de cauză. Acest dol general poate fi însoțit de un dol special, ce rezidă
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prealabile: existența unor fapte delictuale de care auditorul în cauză a luat cunoștință. Elemente constitutive propriu-zise: tăinuirea este constituită integral din momentul în care auditorul a luat cunoștință de fapte și nu le-a relevat. Element intențional Auditorul este de rea-credință, deoarece el se abține voluntar de la relevarea faptelor delictuale. Sancțiuni Sancțiunile variază de la o țară la alta, spre exemplu, acestea nu sunt prevăzute expres în legislația din România, pe când în Franța se pedepsesc cu cinci ani de închisoare și 75
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
de legea românească, pe când în alte țări, da (spre exemplu, în Franța prin articolul L 820-7 din Codul comerțului). Element material Auditorul difuzează sau confirmă informații neveridice. Aceste informații sunt legate de situația persoanei juridice. Element intențional Auditorul este de rea-credință, el cunoaște inexactitatea informației litigioase. Sancțiuni Sancțiunile variază de la o țară la alta, spre exemplu, acestea nu sunt prevăzute expres în legislația din România, pe când în Franța se pedepsesc cu cinci ani de închisoare și 75.000 de euro amendă
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
pe acele ale infracțiunii de înșelăciune prevăzute de articolul 215 aliniatul 1 Cod Penal. Este necesar să se facă distincție între gestiune frauduloasă și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Fapta inculpatului care a pricinuit o pagubă societății agricole, cu rea-credință cu ocazia administrării bunurilor acestei, dobândind un folos material, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de gestiune frauduloasă, prevăzută de articolul 214 alin. 1 și 2 Cod Penal. În speță prima instanță l-a condamnat pe inculpat pentru infracțiunea de abuz
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
Cod Penal fiindcă partea vătămată și-a retras plângerea. Recursul inculpatului a fost admis și s-a schimbat încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de gestiune frauduloasă, reținându-se că, prin fapta sa, acesta a pricinuit o pagubă societății agricole, cu rea-credință, cu ocazia administrării bunurilor acesteia, în condițiile în care inculpatul trebuie să aibă grija administrării acestor bunuri, însă fapta întrunește elementele constitutive ale formei agravante a acestei infracțiuni prevăzute și pedepsite de articolul 214 alin. 2 Cod Penal deoarece inculpatul
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
317 (5834), 2007, p. 82. Leaper C., Ayres M.M., „A Meta-Analytic Review of Gender Variations in Adults'Language Use: Talkativeness, Affihative Speech, and Assertive Speech”, în Personality and Social Psychology Review, nr. 11 (4), 2007, p. 328-363. Sunt fetele de rea-credință? Atenția vizuală selectivă a femeilor Răspunsul este afirmativ! Dar... pentru o cauză bună. Vă place să citiți tabloide și le citiți acordând o atenție specială micilor defecte ale vedetelor. Întârziați asupra fotografiei făcute de un paparazzo unei cântărețe la modă
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
care o aveți despre dumneavoastră? V-ați spus: „Iată, sunt bărbat și totuși nu mă regăsesc deloc în aceste rezultate, am mai multă intuiție decât prietena mea. În schimb, pe ea o regăsesc foarte bine în fișa Sunt fetele de rea-credință?”... Este riscul acestui tip de literatură... O altă întrebare pe care am putea să ne-o punem: putem, așa cum mi-a cerut într-o zi editoarea mea, să vedem lucrurile în mod optimist? Altfel spus, ceea ce ne sperie uneori când
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
răspunderea ministerială, republicată, constituie infracțiuni următoarele fapte săvârșite de membrii guvernului în exercițiul funcțiilor lor: a) împiedicarea, prin amenințare, violență ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitării cu bună credință a drepturilor și libertăților vreunui cetățean; b) prezentarea cu rea-credință a unor date inexacte parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea guvernului sau a unui minister pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului; c) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaților, Senatului sau comisiilor permanente
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
cu privire la activitatea și comportarea în timpul serviciului. Notarea profesională constă în aprecierea funcționarului ca: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”. Este obligatoriu ca notarea să fie motivată temeinic, să fie exactă și obiectivă. Notarea făcută superficial, în mod nesincer sau cu rea-credință constituie abatere de serviciu și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. În situația în care are loc restrângerea numărului de posturi la o autoritate sau la o instituție publică, conducătorul autorității sau instituției publice va avea în vedere rezultatele obținute
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
o denegare poate fi o minciună conștientă, menită să intimideze un adversar („nu mi-e deloc teamă”), oîncurajare pe care o persoană și-o adresează sieși, ca autosugestie („acest eșec nu măface deloc să sufăr”), sau chiar o justificare de rea-credință(„nu eram la curent cu regulamentul”). Pentru a putea vorbi despre o (de)negare-apărare, trebuie ca enunțul și negarea sa să se refere la elemente purtătoare ale unui conflict inconștient, care sunt refuzate din chiar acest motiv. Al doilea sens
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acționează nici o apărare. Mai dificil este să distingem între raționalizarea-apărare (deci inconștientă) și justificarea unei conduite care ar trebui reprimată prin argumente așa-zis obiective, dar despre care știm că sunt menite să înșele, situație în care putem vorbi despre rea-credință. Mucchielli (1981) susține echivalența dintre raționalizare și rea-credință: în opinia lui, orice raționalizare ar fi destinată celuilalt. El se îndoiește că eul „ar putea să-și ascundă sieși adevăratele lui motivații” și estimează că este vorba doar despre a păstra
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
între raționalizarea-apărare (deci inconștientă) și justificarea unei conduite care ar trebui reprimată prin argumente așa-zis obiective, dar despre care știm că sunt menite să înșele, situație în care putem vorbi despre rea-credință. Mucchielli (1981) susține echivalența dintre raționalizare și rea-credință: în opinia lui, orice raționalizare ar fi destinată celuilalt. El se îndoiește că eul „ar putea să-și ascundă sieși adevăratele lui motivații” și estimează că este vorba doar despre a păstra în fața celorlalți „o anumită imagine de sine”. Mucchielli
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
evitând faptele îngrijorătoare. Acest mecanism defensiv este cât se poate de manifest atunci când violența este disculpată prin trimiterea făcută la o anume ideologie. „În războaiele ideologice sau în războaiele sfinte, dreptatea și Dumnezeu sunt întotdeauna de partea propriului grup, iar reaua-credință și diavolul, în tabăra inamică.” După cum subliniază Laplanche și Pontalis (1967), „raționalizarea găsește puncte solide de sprijin în ideologiile constituite - morala comună, religii, convingeri politice etc. -, acțiunea supraeului venind aici să întărească apărările eului”, într-atât este de adevărat că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dar o citează în discuțiile cu Sandler (1985/1989), iar cei mai mulți dintre autorii ulteriori o recunosc. DSM III-R și DSM-IV admit că reprezintă o apărare și o clasează la rubrica „Inhibiție mentală”. Exempletc "Exemple" Primul exemplu ilustrează raționalizarea la limita relei-credințe, iar al doilea prezintă manifestarea unei raționalizări absolut inconștiente. Kübler-Ross (1987/1988) a primit scrisori pline de indignare din partea locuitorilor unui sat în care voia să implanteze un centru pentru copii abandonați, bolnavi de sida. Toate raționalizările au fost folosite
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
paradigmatic în limitele căruia se desfășoară "sistemele culturii" și în funcție de care se sistematizează "științele spiritului". Relativismul istoric constată că exigențele normative sunt în cazul istoriei o simplă iluzie. Cine mai crede în forța normativă a faptelor istorice ori este de rea-credință, ori pune în joc, fără să bage de seamă, propriile-i reprezentări subiective despre valoare, travestindu-le într-un veșmânt științific", spunea Max Weber 40. Acest al doilea stadiu al istorismului este "un rezultat al iluminismului istorist" și a fost
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
unui partid politic, am citit, asculat și privit la informația oferită opiniei publice mai mult decât mi-aș fi dorit. Credeam că există puține lucruri care m-ar mai putea surprinde, dar trebuie să recunosc că m-am înșelat. Iresponsabilitatea, reaua-credință, partizanatul mocirlos, manipularea, febrilitatea de a prelua informații neverificate, extazul în fața calomniei, substituirea reportajului cu colportajul și, deseori, o incultură crasă a unor „formatori de opinie” se dovedesc în acest an electoral inepuizabile. O altă bombă cu ceas. Peste nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
moda orientală, ducând mai Întâi mâna la umărul drept și apoi la cel stâng. — Foarte frumos. După cum văd, te Închini ca un eretic și-am să pun să te spânzure ca pe-un eretic și ca pe un om de rea-credință, căci de când vorbești n-ai spus nimic. Pe mine nu mă poți duce ca pe Hugo și ca pe bădăranii lui, care nu știu decât să tragă sabia. — Părinte, poruncește și-ți spun tot ce vrei să știi. Vin de la
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dreptul de întreținere nu este limitat în timp. Este de precizat că cel în cauză nu va putea beneficia de dreptul de întreținere dacă el a survenit la un an de la desfacerea căsătoriei, dacă se dovedește că a fost de rea-credință. DESPRE BUNURI Bunurile sunt lucruri care fac obiectul unui drept patrimonial. Orice lucru pentru a fi bun trebuie să împlinească următoarele condiții: − să fie util, să aibă o valoare de întrebuințare materială sau spirituală; − să poată fi apropiat sau însușit
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
sporesc valoarea imobilului (lucrări utile); − cele voluptoase, care sunt făcute din plăcere, fără a spori valoarea economică a bunului. A. Ce se întâmplă dacă o lucrare autonomă de lungă durată s- a efectuat cu bună-credință sau când sa efectuat cu rea-credință? În cazul când autorul lucrării autonome ce s-a construit pe imobilul altuia este de bună- credință, proprietarul imobilului are dreptul: − să ceară instanței să fie înscris în cartea funciară ca proprietarul acelei lucrări, plătind în schimb celui care a
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
înscris în cartea funciară ca proprietarul acelei lucrări, plătind în schimb celui care a făcut lucrarea valoarea materialelor și manoperei; − să ceară ca autorul lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulație dinaintea efectuării lucrării. Când autorul lucrării este de rea-credință, proprietarul imobilului pe care s-a construit are dreptul: − să ceară instanței ca lucrarea pe care a făcut-o să fie înscrisă în cartea funciară, iar el să fie trecut proprietar al ei, cu plata către autorul lucrării a jumătate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
cheltuiala autorului lucrării. B. Lucrări adăugate asupra imobilului altuia 1. În cazul lucrării necesare, proprietarul va dobândi dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate din necesitate și va plăti autorului ei cheltuielile făcute de acesta. Când lucrarea s-a efectuat cu rea-credință, din suma datorată proprietarului imobilului la care s-au adăugat lucrări se va deduce valoarea fructelor imobilului, diminuată cu costurile necesare obținerii lor. 2. În cazul lucrării adăugate util, dacă autorul lucrării utile este de bună-credință, proprietarul imobilului devine proprietarul
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
cu costurile necesare obținerii lor. 2. În cazul lucrării adăugate util, dacă autorul lucrării utile este de bună-credință, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrării din momentul când s-a efectuat lucrarea, putând alege data când va face plata. Când este de rea-credință, proprietarul imobilului are dreptul: − să devină proprietarul lucrării, plătind autorului lucrării jumătate din valoarea materialelor și manoperei; − să ceară obligarea autorului lucrării s-o desființeze, cu repunerea imobilului în situația anterioară; − când valoarea lucrării este considerabilă, proprietarul va putea cere
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
va putea cere obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulație anterioară. 3. În cazul lucrării voluptoase proprietarul are dreptul: − să devină proprietarul lucrării, fără nici o obligație către autorul lucrării voluptoase; − dacă autorul lucrării voluptoase a fost de rea-credință, proprietarul va putea cere desființarea acesteia, cu readucerea imobilului la starea anterioară. Totuși, dacă autorul lucrării a fost de bună-credință, poate strica lucrarea făcută și s-o aducă la starea anterioară. Aspectele privind reaua sau buna-credință folosite cu ocazia efectuării
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]