6,870 matches
-
o lume văzută sub specie aeterni"27. Și atunci poezia, într-adevăr, nu se "încleiază" din imagini, iar conjugarea de echilibruri, ponderile măsurabile - "o lume de imagini se împletea-n pleoape" (Ultima verba. Cântarea lui Samson)28 - nu sunt decât reflexele altei imagini, în lumina căreia toate încă sunt cu putință. Scena originară O astfel de viziune a sufletului ne este împărtășită în poemul postum Priveliști 29, în care lumea de imagini împletite în pleoape - așa cum este ea exprimată în versul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
formă aparițională, nelimitatul strălucește prin sine. Nu își abandonează dimensiunea de invizibilitate ce-i e definitorie, dar o aduce la manifestare, începe să semnifice și să spună ceea ce altfel ar rămâne incomprehensibil și indicibil 16. Condiția sa clar-obscură e chiar reflexul transcendenței sale: se arată într-o imagine a transcenderii înseși, revelându-se ca invizibil al vizibilului. Ca în atâtea alte cazuri, trupul poetal nu e numai transparent dar și transcendent, imaginea sa "înstelată" neînlesnind doar accesul vederii și al înțelegerii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vuietului dintr-o marină scoică". Ce se vede, spuneam, nu se are în vedere, dar se primește în vedere, creează imaginea pură, suspendată între auto-revelarea sensului originar nemanifestat și corpul poetic al sensibilului care o dă înțelegerii. Fluctuantă, irizată de reflexele incertitudinii ("Au fost oameni? Au fost vedenii?"), ea developează nevăzutul sufletului, "o iubire vastă. Și văzul mult mai mare/ decât ochii". Este poate definirea cea mai exactă a imaginii transparente: inaparentul prin care se vede. Din nou, nu ce se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îi aud pașii grei de fiară/ Inima bate departe, mohorâtă, lunară". Ce indice de realitate putem afla aici? Și apoi: sunt aceste imagini produse de o conștiință creatoare, reflectând o interioritate suficientă în propria-i imanență, sau vin dinafară, drept reflexe întipărite în pasta conștiinței care le filtrează în materie poetică? Nu e zidul tocmai limita unei subiectivități închise în sine, care se zbate să-și depășească limitarea și să iasă în lumea realității nevăzute? Aici ceea ce se vede e ascuns
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
azi" și "clipa de-acum, bolnavă de-amintire" aparțin deja-trecutului, care "te-ndeamnă să te smulgi din cunoscut". Situație paradoxală, întrucât, pe de o parte, desprinderea nu e rodul voinței sau al intenției unei conștiințe dornice de schimbare; ea e reflexul unui impuls venit din afară, al chemării ce "răsună" prin imaginea norilor trecători. Pe de altă parte, cum poate fi prezentul ("azi", "acum") sub determinațiile trecutului? Ce este acest cunoscut deja trecut? Raportul nostru cu deja-cunoscutul are în esența sa
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în vol. Poezii, ed. cit.; Veghe, în vol. Nebănuitele trepte. 26 Echinocțiu de toamnă; Götterdämmerung, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 27 Imagine care "este doar absorbită de alt tot mai vast, din partea căruia ea primește un reflex de nouă semnificație" (Geneza metaforei și sensul culturii, în op. cit., p. 389). 28 Viziune geologică, în vol. Nebănuitele trepte; Vară de noiembrie; A fost cândva pământul străveziu, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 29 Nu e "sumbra
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de artă, Editura Humanitas, București, 1995, p. 101). 30 De fapt, cum spune Blaga, o "simili-lume", un cosmoid specific operei de artă: "O operă nu este, deci, un "simbol" al lumii totale, sensibile, și nu-și primește valoarea ca un reflex, de la totalitatea lumii sensibile. O operă de artă este un cosmoid, o lume specială, de intenții revelatorii și care tinde a se substitui lumii sensibile" (Geneza metaforei și sensul culturii, în op. cit., pp. 430, 432, n. 1). 31 Un posibil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
perspectiva originară și naturală. Ceea ce numim natură este un poem închis într-o tainică și mirabilă scriere". Dar "natura nu este pentru artist mai mult decât este pentru filosof, anume doar lumea ideală care apare prin limitări permanente ori doar reflexul imperfect al unei lumi ce nu există în afara lui, ci în el" (F. W. J. Schelling, op. cit., pp. 307, 308). 1 C. G. Jung, "Commentaires sur la Kundalini Yoga", în Carl Gustav Jung, L'Herne, Paris, 1991, pp. 229, 230
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tari, la persoane În vârstă și la bolnavii de diabet zaharat, insuficiență cardiacă, obezitate sau anemie puternică. De cele mai multe ori boala se asociază cu febră de tip septic, astenie fizică, lipsă de putere, dureri epigastrice sau În hipocondrul drept, cu reflexe În spate, mărirea În volum a splinei (splenomegalie), circulație venoasă colaterală, hipertensiune portală, adenopatii periferice, scăderea rapidă a greutății corporale și alterarea stării generale a organismului. Îmbolnăvirea se desfășoară În 3 etape. -Steatoza simplă constă din Încărcarea celulelor hepatice cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
factori infecțioși, alergici, neuro-hormonali, distrofici și afecțiuni digestive anexe (colite, ulcere, apendicite). Mai pot fi declanșate de colectistite acute, angiocolite, icter infecțios, constipație cronică și tulburări neurovegetative. Boala se manifestă prin dureri puternice Îm hipocondrul drept, imediat sub coaste, cu reflexe În spate către coloana vertebrală și spre umărul drept. Aceste dureri sunt urmate de grețuri, vărsături biloase, arsuri epigastrice, inapetență, gust amar În gură dimineața, icter sau subicter, constipație sau diaree, balonări abdominale cu crampe, digestie greoaie, dureri de cap
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fi ulcerul gastro-duodenal, pancreatita, apendicită, afecțiuni hormonale, boli ginecologice, sarcină, ciclu menstrual, perioada premenstruală, parazitoze și excese alimentare cu ouă, grăsimi și ciocolată. Simptomele bolii constau din crize dureroase, de scurtă durată, În hipocondrul drept și imediat sub coaste, cu reflexe spre umărul drept și spre coloana vetebrală. Mai apar uneori grețuri, vărsături bilioase, migrene, arsuri epigastrice, aerofagie, senzație de gură amară, tulburări de tranzit intestinal, diaree, intoleranță față de grăsimi și ouă. b.Dischinezia hipotonă constă din mărirea În volum a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
grăbirea procesului de vindecare a bolii cât și pentru menținerea apetitului. Se va evita frigul, arșița și alți factori iritanți. În timpul mesei se exclude lectura de cărți și ziare, urmărirea programelor televizate și discuțiile contradictorii care ar putea să modifice reflexele secretorii. După masa de prânz este bine ca bolnavul să stea culcat, timp de minim 30 minute, preferabil pe partea dreaptă, eventual cu o compresă pe abdomen, cu apă caldă și oțet. La nevoie, aportul de vitamine va fi completat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cercetare: · tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I Călători străini despre Țările Române(sec XV- XVIII) · completare studii: masterat: Istorie(2009) Studii Europene(2001-2003) Managementul resurselor umane(2005-2007) burse în străinătate doctorat (doctorand) / tema “Imagini și călătorii. Reflexe culturale românești în memorialele de călătorie.” · publicații în specialitate (cărți) Istoria lui acasă în volumul “Acasă. Ieri și azi. “”, Editura Dominor, București, 2006 · comunicări științifice deosebite * Tabloul votiv în pictură medievală românească ; * Rolul activităților extracurriculare în studiul istoriei în Creativitate
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
energiile creatoare. Fiecare din cele două grupuri se străduia să afișeze un deficit de vigilență și putere de înțelegere, spre a spori confortul iluzoriu al celeilalte tabere. A-și instala interlocutorul pe terenul dezavantajos al lipsei de adevăr e primul reflex al puterii, dar, în același timp, convingerea că adevărul s-ar lăsa administrat ca un fond funciar pasiv - parcelat, cartat, cadastrat, dominat de principiul partes extra partes - e începutul pierzaniei ei; doar se știe că groapa săpată altuia are o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
stăvilească erupția de necunoscut înlăuntru-i și să-și peticească vechea lui lume avariată cu pielea ei de lapte și miere. Renaștere? Nu-și putea permite să accepte un asemenea dar excesiv, nu avea structuri specializate pentru prehensiunea lui. Încercă reflex să-și ia înapoi umilința furată, a om care n-are nevoie de ajutor. Se căzni să-și destindă buzele în rânjetul lui impasibil, gonflat în pripă cu o siguranță de sine mult rarefiată, și să-l lase la apă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu păsări de pradă cântătoare. Doar lovitura talazului naște cu adevărat albatrosul. Într-un târziu, lăsă din gheare femeia pe perna de alături. Multă vreme ea nu se clinti de lângă el, căci, abia adusă pe nou-născuta lui lume, reperele și reflexele îi lipseau cu desăvârșire. În plus, somnul fără vise în care intrusul părea cufundat o strivea cu masivitatea lui impunătoare, de sculptură minimalistă. O imensă liniște răcoroasă se revărsa printre coastele-i străine - o absență vastă, de inalienabil imperiu lăuntric
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de rezolvare - reguli de rezolvare a unui tip de probleme; * Algoritmi optimali - contribuie la alegerea soluției celei mai bune de rezolvare dintr-o serie de variante posibile; * Algoritmul de repetare - se bazează pe anumite reguli de transformare a acțiunilor în reflexe, deprinderi intelectuale; * Algoritmi de creație - folosiți în învățare, cercetare, bazați pe gândire productivă de tip divergent; * Algoritmi de programe și dialogare cu calculatorul - care folosesc diverse limbaje de programare, coduri de dialogare. Pt. Deducerea formulei generale a acizilor se folosește
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
imaginea vizuală și practicile magice, dintre imaginea de cult și religie etc. reprezintă tot atâtea forme de comunicare culturală, în opinia cercetătorului britanic. Primul filosof care a definit conceptul de "imagine" a fost Platon: "Numesc imagini, mai întâi umbrele, apoi reflexele care se văd în ape, sau la suprafața corpurilor opace, lustruite și strălucitoare și toate reprezentările de acest fel" (Platon, Republica, 2005: 7). Filosoful făcea referire la imaginea strict vizuală (deosebită de imaginile auditive, olfactive, senzoriale, tactile, sinestezice etc.), ca
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
se consolidează În sânul unei realități sociale date, al unui context social politic, prin contacte sociale, interacțiuni, cooperare socială Între diferite categorii de populație. Ce aduce nou VÎgotski? Criticând teoria reflexologică a lui Pavlov și a lui Behterev, spunând că reflexele nu explică satisfăcător conștiința, avansează ideea potrivit căreia acest produs psihic superior, care este conștiința, are o geneză socială. Elementul individual, specificul conștiinței, este un element derivat din baza socială a conștiinței, iar conștiința socială este formată de reprezentările colective
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
său a fost pus Între paranteze. Dar el n-a mai prins această perioadă, s-a stins la numai 38 de ani, răpus de tuberculoză. Care e esența acestui model? Criticând teoria reflexologică a lui Pavlov și Behterev, spunând că reflexele nu explică satisfăcător conștiința, el afirmă că acest produs psihic superior are geneză socială. Elementul individual, specificul conștiinței, se naște prin construirea unor reprezentări sociale trăind Într-o anumită viață colectivă, angajând anumite solidarități și legături sociale. Produsul finit, conștiința
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a lui Brucan, În care acesta deplângea generația lor irosită, Moscovici mi-a spus: „Grupul acesta restrâns a Început asaltul prin a lua locul fostei clase privilegiate”. O carte recent reeditată a lui Stelian tănase exploatează cu succes complexul „subteranei”, reflexul „străinului” venit În societatea românească din altă lume, din periferie, fără tradiții și educație socială. Complexați, conștienți de handicapul lor, de faptul că sunt priviți ca impostori, dar și aroganți, știind că au În spate armata de ocupație sovietică, „elita
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fondatorilor și constructorilor, a celor ce voiau să facă sau să schimbe ceva. Reușita altuia constituia un afront personal. Norma aceasta a „disciplinei de partid”, a supunerii necondiționate față de autoritate, față de superiorii ierarhici, s-a menținut și transmis intergenerațional; un reflex, Întâlnit și astăzi În unele structuri. Ca și practica complotului, a nevoii irepresibile de a Înlătura prin forță pe cei față de care ai manifestat cândva o atitudine obedientă. Las cititorii să aplice acest model de analiză la contextul actual. (21
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pentru cei În suferință - șomeri, săraci, excluși -, iubirea de glie, apărarea trecutului glorios), o anumită viclenie a dobândirii și un parvenitism ce egalează doar foamea de poziții, putere și bunuri manifestată de activiștii primului val de comuniști. Nexus-ul este un reflex al contextului social, o excrescență a sistemului de formare făurit - ideologic - de acesta, o sfidare a cunoașterii autentice și a raționalității. Corupe, deturnează, viciază și demonetizează cuvinte nobile, le Împing Într-o zonă ambiguă, le fac nefrecventabile. Dar are o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai rar prin diseminare hematogenă. Există și o propagare prin contiguitate de la abcese hepatice amoebiene, prin plăgi toracice infectate [51]. Condițiile favorizante care fac posibilă aspirația particulelor infectante sunt:- suprimarea sau deprimarea mecanismelor de autoapărare locală ale tractului respirator ca: reflexul de închidere a glotei, reflexul de tuse, motilitatea bronșică, deprimarea barierei muco-ciliare, scăderea capacității fagocitare a macrofagelor alveolare;- alterarea stării de conștiență: narcoză, comă, ebrietate, somn, epilepsie, accident vascular cerebral, intoxicații cu sedative;- refluxul gastro-esofagian nocturn în boli esofagiene, hernii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Există și o propagare prin contiguitate de la abcese hepatice amoebiene, prin plăgi toracice infectate [51]. Condițiile favorizante care fac posibilă aspirația particulelor infectante sunt:- suprimarea sau deprimarea mecanismelor de autoapărare locală ale tractului respirator ca: reflexul de închidere a glotei, reflexul de tuse, motilitatea bronșică, deprimarea barierei muco-ciliare, scăderea capacității fagocitare a macrofagelor alveolare;- alterarea stării de conștiență: narcoză, comă, ebrietate, somn, epilepsie, accident vascular cerebral, intoxicații cu sedative;- refluxul gastro-esofagian nocturn în boli esofagiene, hernii hiatale, etichetate și tratate ani
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]