5,917 matches
-
imagini care prezintă interioare ale unui spațiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; ... e) ținerea vieții private sub observație, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege; ... f) difuzarea de știri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viața intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; ... g) difuzarea de materiale conținând imagini privind o persoană aflată la tratament în unitățile de asistență medicală, precum și a datelor cu caracter personal privind starea
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273205_a_274534]
-
taxe de import. 2. Material profesional reprezintă: (a) materialul de presă, de radiodifuziune sau televiziune necesar reprezentanților organizațiilor de presă, sau de radiodifuziune sau televiziune stabiliți în afara teritoriului vamal comunitar, care se află temporar pe acest teritoriu în vederea realizării de reportaje sau pentru a transmite sau înregistra emisiuni în cadrul unor programe specificate; (b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal comunitar care se află temporar pe acest teritoriu în scopul realizării unuia sau mai multor filme specificate; (c) orice
jrc2317as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87470_a_88257]
-
în fața casei în care a locuit timp de 30 de ani. Își construiesc o baracă din lemn și folie de plastic. Lupta continuă. Seara, la ora 19.00, înghesuită în baraca improvizată, familia Moldoveanu se uită la știri, la un reportaj cu propria lor evacuare. Stau toți unii lângă alții și se privesc. Mihai, băiatul lui Cami, o strânge în brațe pe bunica lui când o aude vorbind la televizor. Nimeni nu comentează nimic. Știrile s-au terminat. Duminică după-amiază, în fața
”Înainte eram puțini, acum suntem mai mulți și o să fim și mai mulți!” () [Corola-website/Science/295648_a_296977]
-
degrabă să răspîndească un model de viață sănătos, un ethos al muncii, auster ca cel protestant, dar eroic-colectivist, pe de altă parte, pentru ca nu cumva rezultatul muncii să comande conștiinței dorința de posesiune. TVR devine, așadar, prin emisiunile sale sociale - reportaje, anchete destinate în special tinerilor - o vitrină a moralității „socialiste”, focar presupus de motivație productivă. În memoriul său de formare ideologică, Petre Popescu, membru al redacției « Actualități » constată: În ultimii ani, acestea (emisiunile de televiziune) au devenit din ce in ce mai complexe, aria
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
adevărata cenzură. [1] Petre Popescu, „Redactorul-prezentator la redactia emisiunilor de Actualitati politice interne si externe a televiziunii”, Arhivele Radiodifuziunii, dosarul citat, p.2 [2] Petru Popescu, op: cit., p.2. [3] Jean-Luc Nancy, Comunitatea absentă, Idea, 2005. [4] Alexandru Stark, Reportaj despre un reportaj, Dacia, 1975, p. 14. [5] Idem, p.16. La fel ca în emisiunile sale și spre deosebire de anii de avînt ai televiziunii, Stark nu insistă pe personajul negativ, pentru a nu zădărnici « mesajul » moral. [6] Idem, p.17
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
Petre Popescu, „Redactorul-prezentator la redactia emisiunilor de Actualitati politice interne si externe a televiziunii”, Arhivele Radiodifuziunii, dosarul citat, p.2 [2] Petru Popescu, op: cit., p.2. [3] Jean-Luc Nancy, Comunitatea absentă, Idea, 2005. [4] Alexandru Stark, Reportaj despre un reportaj, Dacia, 1975, p. 14. [5] Idem, p.16. La fel ca în emisiunile sale și spre deosebire de anii de avînt ai televiziunii, Stark nu insistă pe personajul negativ, pentru a nu zădărnici « mesajul » moral. [6] Idem, p.17. [7] Idem, p.
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
societății și a guvernului de inamicii chitiți să le distrugă.” William Black, avocatul apărării - căpitan în armata unionistă și veteran al Războiului de Secesiune - ridica constant obiecții, majoritatea respinse. După ce am luat parte la câteva ședințe ale procesului, am urmărit reportajele din ziare cu mare interes. „Dovezile” împotriva lor se adunau încet-încet. Nu știam nimic despre calitatea acelor „dovezi” și n-am aflat nimic decât după mulți ani de la execuție. Portretele prizonierilor Recursurile făcute la Curte Supremă a statului Illinois și
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
din perspectiva autorităților. Când cei patru au căzut prin eșafod și doctorii au constatat decesele, tensiunea greu suportabilă din ultimele luni s-a evaporat brusc. În seara aceea, barurile din Chicago au fost pline de polițiști beți - de fericire. Toate reportajele și comentariile pe care le citisem și aproape toate discuțiile pe care le-am auzit despre acest caz îmi spuneau că oamenii executați sunt vinovați. Melville Stone, redactor la Daily News, îi numise „inamici ai bunei guvernări, distrugători”. Ani de
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
Publicistul evreu de stânga F. Brunea-Fox, considerat cel mai important autor de reportaje din presa autohtonă, relatează la firul ierbii în Orașul măcelului. Jurnalul rebeliunii și al crimelor legionare istoria subiectivă a rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941 și pogromul celor 125 de evrei și a unui număr de zece ori mai mare
În zilele de 21-23 ianuarie se împlinesc 73 de ani de la rebeliunea legionară din 1941. Fragment din ”Orașul Măcelului”, cartea-document a lui F. Brunea-Fox despre pogromul din București. () [Corola-website/Science/295733_a_297062]
-
Așa că nu ne-au interesat stereotipurile, nici de o parte, nici de alta, și nici senzaționalul. De multe ori am exclus la montaj declarații care ar putea părea scandaloase, momente de rasism discursiv care ar fi putut face deliciul unor reportaje de televiziune. Asta pentru că am crezut întotdeauna că faptele sunt mai importante decât vorbele aruncate pe negândite sau falsă tipoplogie, și că prezentarea directă a faptelor are impact emoțional mai mare decât inflamarea spiritelor și jocul cu stereotipurile, pe care
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
africani[/caption] Ce premii literare aveți în Uganda? Nu sunt prea multe premii. Și asta e unul din proiectele noastre viitoare. Atât premii literare, în sens direct, de premiere a autorilor de române sau proza scurtă, dar și premii pentru reportajul literar. Cred e important să premiem jurnaliștii cei mai dedicați chestiunilor literare și care au generat, probabil, cele mai intense dezbateri literare. Și aceștia fac parte din planurile noastre. A fost tradusă vreo carte în străinătate, într-o altă limbă
„Noi ar trebui să fim, de fapt, non-partizane, însă noi promovăm vocea femeilor, noi rupem tăcerea femeilor și consolidăm poziția lor socială...” () [Corola-website/Science/295729_a_297058]
-
(fragmente din volumul Reportajele mele. 1927-1938, de Filip Brunea-Fox, apărut la Editura Eminescu în 1979) Dorind să profităm și noi de suflul electoral încă proaspăt al maselor după înfrângerea comunismului pe 16 noiembrie și să ne exprimăm pe această cale regretul că n-am
Scene din campania electorală din București: Alegerile din 1927 văzute de Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/295803_a_297132]
-
Românii membră UE și NATO, membrii colectivului GAP vă invită să lecturați câteva fragmente dintr-o relatare de la „firul ierbii” despre procesul electoral din perioada interbelică. Filip Brunea-Fox a fost, alături de Geo Bogza și Tudor Teodorescu-Braniște, unul dintre jurnaliștii de reportaj cei mai sensibili la realitățile sociale din anii 1920-1930 și unul dintre cei mai acizi critici ai practicilor autorităților. „Câte cabine ai făcut?” De ieri-dimineață au început să se amenajeze cabinele de vot ale celor 29 de secțiuni din Capitală
Scene din campania electorală din București: Alegerile din 1927 văzute de Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/295803_a_297132]
-
Ginz) și al supravegherii profesorului Eisinger, care și-au asumat riscuri foarte mari pentru ca revista să poată exista timp de doi ani, Vedem oferea cititorilor o gamă largă de materiale pline de viață: poezii, povești, glume, desene, autobiografii scurte și reportaje, toate inspirate din viețile realizatorilor și din ceea ce ei observau în jurul lor. Revista s-a dorit a fi o voce autentică a unei mici comunități, reflectând atât viața „Republicii Shkid” din Casa Unu, cât și acea „societate” din Terezín în
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
îmbufnat: „M-am spălat degeaba aseară”. Dar să nu mai irosim timpul cititorilor cu detalii. Trebuie, totuși, să punctăm faptul că, spre dezamăgirea tuturor, Comisia nu a apărut, iar la cină am avut supă din extract.[9] Îmi închei astfel reportajul și sper să nu fim puși la zid. P.S. Comisarii mult-așteptați au ajuns în data de 7 și au băgat în ei ca sparții la restaurantul Victoria. - Hanuš Weil și František Feuerstein [caption id="attachment 1083" align="aligncenter" width="225"] Desen
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
Press, 1995. [2] Îngrijitorii băilor. În germană în original. [3] Bonkes în original: zvonuri, bârfe (cehă). [4] Copiii se semnau cu pseudonime și nu se știe în fiecare caz cine era autorul. Spre exemplu, editorialele profesorului Eisinger erau semnate „Micuțul”, reportajele lui Petr Ginz, „nz”, și adesea apare și pseudonimul colectiv „Academia”. [5] Richard Meier, pedagog. [6] Nu se poate stabili cu exactitate dacă vizita Comisiei Internaționale a Crucii Roșii din iulie 1944 este cea despre care scriu copiii în Vedem
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
a făcut tata ce-a făcut?”. Crezi că e corect că un artist să facă spectacole cu povești reale, ale unor oameni reali, dar să apeleze la actori? Depinde ce vrei să faci. Dacă făceai un film documentar sau un reportaj, trebuia să aduci oamenii respectivi să vorbească, si nu actori. Cred că este imposibil să faci așa ceva când e vorba de teatru. Pentru că ei n-o să povestească la fel de fiecare dată, n-o să poți să punctezi, să scoți în evidență anumite
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
ale vieții unei femei. Copii nedoriți capătă simbolic și un nume: „Decrețeii”, copiii decretului nr. 770. Această imagine a femeii în rolul său de reproducătoare a fost consolidată de povești și mituri care circulau peste granițele țării, de documentarele și reportajele de după '90. „Oamenii civilizați” din afara granițelor aflau cu groază și fascinație despre copiii din orfelinate, nedoriți de către un stat, nu-i așa, totalitar. În acest context, filmul lui Mungiu se înscrie într-un orizont de așteptare, înfățișând privirii colonizatoare occidentale
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
nimeni. Am făcut plângere și la Înalta Curte de Casație și Justiție și urmează să se reverifice toate actele notariale, executările și așa mai departe. Am făcut memoriu și la România TV, au venit dimineața la zece și am făcut reportaj. Nici eu nu știu ce să mai fac, nu mă mai gândesc la mine ca persoană, mă gândesc la părinții mei, care după o viață întreagă, riscă să fie aruncați în stradă. Trăim o mascaradă, trăim mai rău decât la pușcărie. „Noi
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
dată fiind faima vinurilor vechi de Târnave, simbol al stemei orașului, zona fiind supranumită în vechime "Țara Vinului" sau "Weinland", așa cum apare în harta umanistului Johannes Honterus (sec. XVI). În 2010 existau în oraș 10 școli generale și 5 licee: Reportaje Imagini Diverse
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
membru al Partidului Alianța Civică până la moartea sa în 2000. Tot în domeniul criticii de artă s-a remarcat un alt buzoian, George Banu, critic de teatru de anvergură internațională, stabilit la Paris. Ziaristul Adelin Petrișor s-a remarcat prin reportajele sale din numeroase zone de conflict. Astăzi denumit Colegiul Național „B. P. Hasdeu”, Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” a fost înființat în 1867 și a devenit în timp cea mai prestigioasă instituție de învățământ a orașului, clasându-se în topul instituțiilor de
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
dat culturii naționale și universale nume mari în mai toate domeniile.În literatură s-au afirmat Vasile G. Morțun, Petru Th. Missir, Al. Epure, Otilia Cazimir, Ioan Luca, Ion Sofia Manolescu, Marcel Blecher, Filip Brunea-Fox (deopotrivă prozator și gazetar, "părintele reportajului românesc"), Eugeniu Speranția, Cezar Petrescu, Haralamb Zincă și mulți alții. Vremelnic, dar pentru mai lungi perioade, la Roman au poposit Calistrat Hogaș, Nicolae Iorga și George Topîrceanu. Romanul a dat artelor plastice nume ca Maria Ciurdea Steurer, Constantin Isachie, Marcel
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
sunt transmise în direct meciurile ligii a II-a de fotbal, dar și din liga I) sau anumitor categorii - pensionari, tineri, casnice. Există aproape zilnic programe interactive cu invitați în studio (inclusiv reprezentanți ai administrațiilor locale) și transmisiuni în direct, reportaje de la cele mai importante evenimente din zonă. Minorităților maghiară, germană și sârbă le sunt dedicate zilnic câte trei ore de program pe AM, respectiv pe FM, duminica adăugându-li-se alte trei ore de programe în limbile bulgară, cehă, slovacă
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
de-a lungul timpului de cea austro-ungară, dar, intr-o oarecare masură, si de bucătăria maghiară, italiană, spaniolă si franceză. Multe dintre bucatele tradiționale bănățene s-au păstrat însă și își găsesc și astăzi locul pe mesele românilor. Gastronomie specifică: Reportaje Reportaje despre cartiere Hărți
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
a lungul timpului de cea austro-ungară, dar, intr-o oarecare masură, si de bucătăria maghiară, italiană, spaniolă si franceză. Multe dintre bucatele tradiționale bănățene s-au păstrat însă și își găsesc și astăzi locul pe mesele românilor. Gastronomie specifică: Reportaje Reportaje despre cartiere Hărți
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]