8,987 matches
-
pentru a încuraja învățarea la orice vârstă. Personalul din școli promovează sfaturile și implicarea părinților în rolul lor, de la asigurarea că elevii ajung la școală hrăniți corespunzător, odihniți, pregătiți pentru învățare, până la propunerea unor standarde ridicate în așteptările acestora cu privire la reușita copiilor în învățare. 2. Comunicarea între casă și școală, în ambele sensuri, este considerată fundamentul parteneriatului. Când părinții și profesorii comunică efectiv, se dezvolta o relație pozitivă problemele sunt mai ușor rezolvate iar studenții fac un mai mare progres. 3
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
astfel încât să se asigure accesul la educație și calitatea acesteia. Pe de altă parte, implicarea comunității va conduce la asumarea responsabilităților și la dezvoltarea capacităților locale, ceea ce, finalmente înseamnă o modalitate mai eficientă de a îmbunătăți calitatea vieții. De asemenea, reușita educației în școală depinde în mare măsură de valoarea pe care comunitățile o asociază educației, a relevanței în raport cu situațiile concrete din viața reală, cu nevoile și aspirațiile oamenilor. Unul dintre pericolele pe care le poate prezenta orientarea către piață adusă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aceștia ar trebui să beneficieze la timpul potrivit. Dintre laturile esențiale ale maturității școlare, pot menționa maturitatea intelectuală și maturitatea socială a copiilor. Cea intelectuală se poate aprecia pe baza unor probe de inteligență verbală sau nonverbală, precum și pe baza reușitelor, nereușitelor observate în activități grafomotorii, de joc etc. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în ajunul școlarizării are importanță în primul rând atunci când se urmărește departajarea anormalilor de normali. Datele referitoare la inteligență, obținute cu ajutorul probelor psihologice, au, de regulă, o
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
muncii, în special a celor proveniți din medii defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare a securității profesionale. Cu toate că diplomele de terminare a liceului nu mai reprezintă azi o condiție suficientă pentru asigurarea succesului în viață, reușita școlară apare ca indispensabilă alocării statutului social. Cum putem ajuta un copil să aibă succes? Răspunsul este atât rezultatul cercetărilor, cât și al experiențelor personale. Când părinții sunt implicați în educația copiilor, copiii învață mai mult și merg cu plăcere
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Autoritar” este obsedat de a deține controlul asupra oricărei situații. Un asemenea părinte va spune: „Nu fi prea prietenos”, ” Fă mai mult efort”, “Depășește-te!”, “Fii perfect!” Manifestări pozitive: Manifestări negative: Dorește să aibă un copil competitiv; Este responsabil; Promovează reușita prin disciplină și muncă; Se preocupă de corectitudine. Nu acceptă să fie contrazis și neluat în seamă; Vrea să fie ascultat întotdeauna, respectat, chiar „venerat”; Recomandări pentru părinți: să accepte că oricine poate greși; să manifeste o mai mare flexibilitate
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
persoană despre capacitățile sale psihice ălimbaj, inteligență, caracter, voință, interese, valori, etc.). Imaginea de sine socială reprezintă compararea cu altul, opinia grupului și înscrierea individului în contextul social. Imaginea personală are o putere atât de mare, încât poate influența atât reușita, cât și nereușita unei persoane. Imaginea de sine scăzută determină neîncrederea în sine, dar și o stimă de sine îndoielnică. La fel de dăunătoare este și imaginea de sine supraevaluată. Dacă o persoană doar crede că are talent și se va lansa
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
pe copii mai fericiți și mai capabili de adaptare în grupul din care fac parte. VII.3. Recomandări pentru părinți Fiți buni ascultători. Modelați comportamentul pe care îl căutați. Dezvoltați stima de sine a copilului, încurajându-l. Respectați diferențele, încurajați reușitele copilului. Fiecare copil are propriile sale abilități unice, calități care pot fi dezvoltate la copii de către părinți și de către profesorii față de care au stabilit o relație de atașament și de încredere. Ajutați copilul să se cunoască, să-și creeze o
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
ele au la bază statuarea comunicării în care se realizează un model, un tipar de conduită. În toate societățile au existat și vor exista legături între părinți și copii și în toate societățile copiii vor considera părinții responsabili de necesitățile, reușitele și insuccesele lor. În cadrul acestor relații părinții încearcă, și de multe ori reușesc să comunice bine cu copiii lor, dar ambele părți ale ecuației au nevoie de deprinderi, abilități sociale pentru facilitatea intercomunicării. Dacă în timpul copilariei părinții sunt cei care
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
comunicare sunt emițătorul ăpersoana care transmite mesajul) și receptorul ăpersoana care primește mesajul). Pe parcursul conversației, participanții își pot schimba rolul. Pentru a înțelege mesajul și a da un răspuns, trebuie utilizat de către participanții la comunicare același tip de cod. Pentru reușita comunicării compatibilitatea codurilor este o condiție fundamentală. Doar în această situație semnificația acordată mesajului de către participanții la comunicare poate fi aceeași. În conversațiile din viața curentă, ascultarea nu este o practică prea răspândită. Prea adesea se întâmplă să constatăm că
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
care ne ascultă este important deoarece astfel se pot utiliza strategiile cele mai adecvate de învățare. Elevii care nu știu cum să învețe, nu vor fi capabili să devină responsabili, autonomi, cu abilități și atitudini folositoare pe tot parcursul vieții, necesare pentru reușita școlară și socială. Stilul de învățate poate afecta rezultatele pe care elevii le obțin la școală. Cercetările demonstrează că atât elevii cu rezultate slabe cât și cei cu rezultate bune reușesc să și îmbunătățească performanțele școlare, atitudinea față de școală, atunci când
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
cele două teste există o pauză); - testul figurativ poate fi administrat individual sau colectiv. Timpul impus și cronometrat este de: - 45 de minute, pentru testul verbal; - 30 de minute pentru probele de imaginare figurală. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii (Minulescu, 2003): 1. fluiditate (Fl), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce un număr mare de idei; 2. flexibilitate (Fx), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce răspunsuri foarte variate, ce țin de domenii diferite
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o pauză): - testul verbal poate fi administrat colectiv; - testul figurativ poate fi administrat individual sau colectiv. Timpul impus și cronometrat este de: 45 minute pentru testul verbal; 30 minute pentru probele de imaginare figurală. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii: Fl. (fluiditate), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce un număr mare de idei (1 punct pentru fiecare răspuns pertinent); Fx. (flexibilitate), considerată ca abilitate de a produce răspunsuri foarte variate, ce țin de domenii diferite
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
proiectat, organizat, condus și evaluat în mod direct sau indirect de educator, cu evoluții progresive în planul eficienței schimbărilor semnificative și relativ observabile la nivelul conduitei cognitive, acționale, sociorelaționale și emoțional-afective. Semnalăm aici prezența dominantă a unor concepte corelate, precum: reușită, progres, performanță, fără să excludem, la anumiți subiecți sau în anumite perioade ale dezvoltării umanului nereușita, în sens de efect/fenomen al structurilor de cunoaștere numite „inerțiale" (Bereiter, 1984; Bransford, 1989); incapacitatea celui ce învață de a aplica sau transfera
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sensibil, spre rațional și comunicativitate. Motivația face ca învățarea să se producă și să se autosusțină; este generatoare de energie; este reglatoare de tempou; operează ca factor selector de scopuri și obiective; este raționalizatoare de efort și timp, stimulatoare pentru reușita/performanța celui care învață, incitatoare pentru noi experiențe de internalizare a valorilor. De reținut: învățarea este și producătoare de bariere și obstacole, de insatisfacție, de dependență. Condiționalitatea acțiunii specifică acestei legități vizează: nivelul de maturizare și dezvoltare al celui care
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
setului de obiective de atins; calitatea finalizării sarcinii propuse (vezi conceptul de tensiune din teoria lui K. Lewin sau teoria sarcinii întrerupte sau incomplete fenomenul Zeigarnik); regimul recompenselor și pedepselor; percepțiile și evaluarea, frecvența și semnificația rezultatelor învățării definite prin reușită/eșec sau prin ceea ce numim succes/insucces. b) Legea conexiunii inverse. Învățarea umană este o activitate esențial bazată pe feedback, pe informații retur de control, pe variate conexiuni inverse. Numită și legea/principiul efectului invers, valorile ei normative vizează ideea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
realizate)? • Ce criterii sunt utilizate în evaluarea rezultatelor, produselor, proceselor, conduitelor (procedurale, normative, condiționale)? • Ce conexiuni, transferuri, aplicații, dezvoltări, ameliorări se fac sau se vor face? • Ce atitudini personale are elevul și profesorul față de procesul/produsul final al învățării, față de reușita socială sau față de eșecul social? În termenii procesualității, învățarea școlară nu poate fi ușor de urmărit pe toată întinderea, complexitatea și profunzimea ei. Este necesară o atitudine examinatoare flexibilă, dar cu o mișcare adesea încetinită până la stop-cadru, favorizantă identificării de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
directoare. • După matricea modelului situațional în care se produce învățarea (Denhiere, Baudet, 1992; Van Dijk, 1987), se distinge între: învățarea episodică (dominată de emoțional, atitudinal, faptic și empiric) și învățarea pe bază de proiect, de scenarii, complexă ca anticipare și reușită (realizată în circumstanțe spațio-temporale, de finalitate, motivație și probabilitate crescută a reușitei). • După natura obiectivelor educaționale prioritare, cu corespondență într-o structură dominantă a psihismului uman, se pot stabili variate clasificări ale tipurilor/ formelor învățării. Cea mai utilizată, acceptată și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
1992; Van Dijk, 1987), se distinge între: învățarea episodică (dominată de emoțional, atitudinal, faptic și empiric) și învățarea pe bază de proiect, de scenarii, complexă ca anticipare și reușită (realizată în circumstanțe spațio-temporale, de finalitate, motivație și probabilitate crescută a reușitei). • După natura obiectivelor educaționale prioritare, cu corespondență într-o structură dominantă a psihismului uman, se pot stabili variate clasificări ale tipurilor/ formelor învățării. Cea mai utilizată, acceptată și examinată taxonomie este cea care distinge între învățarea cognitivă, învățarea motrică și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
imboldul acțiunii, iar scopul este obiectivul spre care este orientată acțiunea; ansamblul motivelor care susțin o activitate reprezintă motivația acelei acțiuni. De exemplu, scopul învățării fizicii este însușirea cunoștințelor de fizică, iar motive ale activității de învățare pot fi diferite: reușita la examenele ulterioare, dorința părinților, teama de pedeapsă, dorința de afirmare, curiozitatea, plăcerea produsă de studiul fizicii. O teorie des utilizată la studiul structurii motivației este „piramida trebuințelor (motivelor)” elaborată de A.H. Maslow. Ierarhia prezentată în continuare este valabilă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
faptul că tot ce este nou, nelămurit, suscită curiozitatea . „Captarea atenției” este o cale mult folosită în lecții. 3. Sistemul de realizare constă în dispoziția persoanelor de a-și fixa scopurile la un nivel superior față de nivelul de siguranță al reușitei (ambiția de a reuși). 4. Sistemul de afiliație este general și specific uman. Este alcătuit din: atracția față de cei pe care-i percepem ca fiindu-ne asemănători (afinitate); teama de izolare; nevoia de prestigiu. Oricare din aceste trebuințe de afiliere
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
contra! În fond, funcția sa este aceea de a face să apară la suprafață fața nevăzută a lucrurilor... Dorin Popa: Mulțumesc foarte mult. Să știi că sufeream pentru Don Quijote! Nicolae Breban mi-a vorbit adesea despre dezadaptare ca victorie, orice reușită în creație fiind un semn al dezadaptării în ordinea normală. În fond, genul proxim tipului genial este nebunul, maniacul... Liviu Antonesei: Nu trebuie să-mi mulțumești! Eram obligat să-mi corectez lapsusul! Nici nu cred că Don Quijote era ne-bun
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
generații expirate. Comunismul și-a făcut, pur și simplu, de cap. El a impus aproape nestingherit prostia, acea stare generală de degradare pe care nu ne-o putem explica astăzi. Metoda? Ca în orice altă țară comunistă: selecția negativă. Însă reușita a fost categoric mai mare în România, decât în statele în care comunismul s-a lovit de realitatea unei culturi interne consolidate." (Traian Ungureanu, Despre România care a produs Generația Expirată, 13 nov. 2006, "Cotidianul") Liviu Antonesei: Fără îndoială că
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și bolovani. Una dintre lăzile mele pline cu cărți a fost luată la vale de valuri, iar alta, unde pusesem degetul mamei mele Maria Oignies, era așezată pe catârul meu ca să nu intre de tot la fund. Chiar dacă șansele de reușită erau una dintr-o mie, catârul meu a ajuns cu lada la mal teafăr și nevătămat. O altă ladă, ce rămăsese prinsă printre niște copaci, a fost regăsită ulterior în mod miraculos; însă și mai minunat este faptul că, deși
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
semanticii, raportarea pragmaticii la componentă nonverbală a limbajului ridică un semn de întrebare: "Cum afectează comportamentul semnul sau grupul de semne nonverbale?" Având calitatea de relatie dintre semne și cei care interpretează aceste semne (Charles Morris), pragmatică este preocupată de reușită ori de eșecul procesului de comunicare, de modificarea înțelesurilor, prin raportare la natură contextului. Spre deosebire de semantica, despre care știm că ia în considerare doar înțelesul propriu-zis, separat al structurii comunicaționale, rolul pragmaticii este cu mult mai însemnat: "Pragmatică se preocupă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
scală crescătoare de ranguri (ordinală) de la 1 la 5. Pentru a putea face comparații, am utilizat testul Mann-Whitney U, specific pentru date de tip categorial. Elemente cum sunt Suportul financiar, Partenerii să fie împreună la distracții și Admirație pentru calitățile, reușitele profesionale ale partenerului sunt percepute ca fiind la fel de importante atât de bărbați, cât și de femei. Celelalte elementele constituente ale unei relații de cuplu sunt percepute semnificativ diferit de bărbați și de femei. În tabelul de ranguri medii se observă
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]