6,157 matches
-
antriș" „intri”. La conjugarea a IV-a, verbele cu sufix cu infinitivul în "-ǫ́ri" au vocala ǫ́ și în sufixe: "ạmpărțǫ́s" „împart”, "tușǫ́ș" „tușești” etc. Indicativul imperfect seamănă foarte mult cu cel din română, atât ca formă, cât și ca folosire: Indicativul perfect simplu este mult mai folosit decât în română pentru exprimarea unei acțiuni încheiate în trecut și prezintă față de cel românesc unele particularități de formă asemănătoare cu cele din aromână. La persoanele
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
faptul ulterior, ci acesta i-a fost relatat: "G’org’i vinit-ău̯ din America" „(Pare-se / Mi s-a spus că) Gheorghe a venit din America”. Observații: Indicativul mai mult ca perfect este cu totul diferit de cel din română, fiind analitic, format cu imperfectul indicativ al verbului "veari" și participiul. Este încă o coincidență cu limbi romanice occidentale ca franceza, dar tot o influență a macedonenei. Exemplu: Și mai mult ca perfectul se poate forma cu auxiliarul "iri" și
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
veari" la indicativ prezent: "am si ved" „am să văd”. Mijlocul principal de exprimare a viitorului este cu formele conjunctivului prezent, fiind nevoie de context ca să se distingă valoarea de viitor. Exemple: Conjunctivul prezent este foarte asemănător cu cel din română: Observații: Conjunctivul perfect se formează în meglenoromână cu conjunctivul prezent al auxiliarului "veari" și participiul: După Capidan și P. Atanasov, există și conjunctiv imperfect, cu forma de indicativ imperfect precedată de conjuncția "să/si": "si căntam". După P. Atanasov, meglenoromâna
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
culcat”. Gerunziul este rar folosit. Prezintă, după sufixul moștenit, încă un sufix ("-ăra", cu variantele "-ura" și "-urlea"), a cărui origine este necunoscută. Exemple: "plăngǫ́ndăra" „plângând”, "lăgǫ́ndura" „alergând”, "stinindurlea" „oftând”. Participiul este asemănător cu cel din română (vezi mai sus formele verbale compuse cu participiul). Diferă cel al verbelor de conjugarea a IV-a cu rădăcina terminată în r, ț, tš, ș, z sau j: "urǫ́t" „urât”, "ạmpărțǫ́t" „împărțit”, "nărăntšǫ́t" „poruncit
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
din acestea sunt moștenite din latină. Unele cuvinte din latină nu există în celelalte idiomuri romanice de est, de exemplu "dărtoari" „secure mică” (< ), "sirbiri" (< ) „a sluji, a munci”, "urdinari" (< „a pune în ordine”). În meglenoromână și "corp" este moștenit, în română fiind împrumutat. Împrumuturile lexicale cele mai vechi sunt slave. Acestea sunt comune cu celelalte idiomuri romanice de est, de exemplu "gol", "lupată", "deal", "drag". Cele ulterioare sunt din macedoneană, unele mai vechi, folosite în tot Meglenul, precum "tšitšă" „unchi”, "matšcă
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
turcă, în general comune cu cele din macedoneană: "baftšă" „grădină”, "isap" „socoteală”, "itš" „deloc”. Cele mai multe sufixe sunt de origine latină, fiind aplicate la cuvinte comune cu celelalte idiomuri romanice de est, altele la cuvinte comune, dar fără derivatul respectiv în română, altele la împrumuturi ale meglenoromânei (exemplele sunt date în această ordine): Sufixele nelatine sunt preluate cu cuvinte împrumutate dintr-o anumită limbă, dar cele productive sunt aplicate și la cuvinte moștenite, și la împrumuturi din alte limbi (exemplele sunt în
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
(româna bisericească) este limba română folosită în vechile cărți de cult ale Bisericii creștine din Țările Române. Sinodul ecumenic de la Constantinopol din anul 1759 recunoștea drept limbă liturgică sacră doar greaca veche. Același lucru se întâmpla și în spațiul slav, acolo
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
de vorbitorii dialectului Afrikaans din Africa de Sud. Francezii o numesc "les Trois Rois" (în ), după cum se poate citi în cartea lui Alphonse Daudet, "Lettres de Mon Moulin" (1866). Tot în Franța, "Centura lui Orion" este denumită, pe alocuri, „le Râteau” (în română: „Grebla”). În secolele al XVII-lea - al VIII-lea, Centura lui Orion era cunoscută sub denumirea de "Driekoningen" („Cei Trei Regi”) de către navigatorii și cartografii olandezi. Peste tot, sintagma "Cei Trei Regi" face referire la Cei trei crai de la Răsărit
Orion (constelație) () [Corola-website/Science/298756_a_300085]
-
(nume complet Monica Octavia Muscă, nume de fată "Nicoară"; n. 4 mai 1949, Turda) este o politiciană română retrasă, fostă membră a Partidului Național Liberal și a Partidului Liberal Democrat. În vara anului 2006, a intrat în centrul unor dezbateri publice legate de colaborarea ei cu fosta Securitate, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității considerând că a făcut
Mona Muscă () [Corola-website/Science/298780_a_300109]
-
și centrale, ofițerul de caz fiind locotenentul (pe atunci) Olimpian Ungherea, care, printr-o ironie a sorții, va deveni la rândul sau scriitor după demisia din Securitate . Publică, după o lungă perioadă de interdicție, piese de teatru, povestiri și două române pentru copii, cu ecou de critică extrem de redus. După 1989 cărțile sale au provocat o adevarată emoție în rândul intelectualilor români și au constituit exemple de literatură de sertar. Un rol semnificativ în promovarea operei sale l-a avut soția
Ion D. Sîrbu () [Corola-website/Science/298910_a_300239]
-
acest timp, forțele sovietice și-au putut consolida pozițiile din jurul Stalingradului. În scurt timp, au început lupte violente pentru restrângerea pungii. Un atac (Operațiunea Wintergewitter - „furtuna de iarnă”) efectuat de o grupare germană ce a inclus și Divizia 1 Blindată Română și alte unități române ce scăpaseră din încercuire pentru străpungerea pozițiilor sovietice în zona de sud a pungii și eliberarea celor prinși captivi într-însa, a fost respinsă cu succes de sovietici în decembrie, forțele Axei ajungând la aproximativ 50
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
grija ta totul, tot ce ființează într-o patrie”, interviu de Aurel Sasu, (în) „Tribuna”, Cluj, anul XIX, 1975, nr.5 (945), 30 ianuarie, p.5) În 1958, după școala făcută în satul natal (unde l-a avut profesor de română pe Ilie Butoi, pe care-l menționează ca apropiindu-l de literatură, în special de Eminescu), devine elev la Școala Medie „G. Barițiu” din Cluj. Încă din perioada studiilor liceale este cunoscut în mediile literare clujene și citește la cenaclurile
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
mult ca o consecință a endogamiei colonia este mai predispusă la dispariție viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categori adeseori erau adaugate terebentină sau acid sulfuric hîj a salvat aceste familii de la a fi încolonate de către jandarmeria româna pentru a fi trimise spre deportare kabul rămâne unul dintre cele mai minate orașe ale lumii blocarea fluxului de aer se realizează de exemplu prin atingerea buzelor sau apropierea limbii de cerul gurii aceasta camera a fost localizata la sfarsitul
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
ar fi fost dată de bastarni, dar ea nu apare în documente decât în secolul XIV, odată cu sosirea în zonă a meșterilor mineri sași și cu apariția cetății Baia, prima capitală a voievodului Dragoș, cetate a cărui nume înseamnă în româna arhaică același lucru ca și "mulde" în germana veche. Potrivit Enciclopediei Cugetarea, sub denumirea de Moldova este cunoscută și de străini (Moldau, Moldavie, Moldavia...). Apare deasemenea sub numele de Ruso-Vlahia, adică "țara românească dinspre ruși", prin analogie cu Ungro-Vlahia, anume
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
a fost dat de observatorii din antichitate, care credeau că petele negre de pe suprafața Lunii sunt mări și oceane adevărate, iar părțile luminoase sunt continente), „văile” etc. Cea mai mare și mai cunoscută mare a Lunii este Mare Imbrium (în română: „Marea Ploilor”), care are o lungime de 1.200 km. Cei mai înalți munți se află lângă Polul Sud al Lunii și au o înălțime de aproximativ 6.100 m, înălțime comparabilă cu Himalaya pe Pământ. Partea vizibilă a Lunii
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată "limba dacoromână" sau "dialectul dacoromân". De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
din populație o consideră limbă maternă. este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă maternă . Din numărul total de vorbitori, peste 17 milioane se află în România, unde româna (dialectul dacoromân) este limbă oficială și, conform recensământului populației din 2011, este limbă maternă pentru peste 90% din populație). Limba română este una dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este limbă oficială sau administrativă
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
slavă a continuat în [[Evul Mediu]], în special prin folosirea [[Limba slavonă|limbii slavone bisericești]], în scop liturgic și ca limbă de cancelarie, până în [[secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au influențat româna. Influența slavă se simte atât la nivel fonetic cât și lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă ("a iubi", "glas", "nevoie", "prieten"). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
slavă se simte atât la nivel fonetic cât și lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă ("a iubi", "glas", "nevoie", "prieten"). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slavă. Până în [[secolul XIX|secolul al XIX-lea]], româna a intrat în contact cu câteva limbi apropriate geografic de aceasta: Începând cu secolul al XIX-lea multe neologisme împrumutate din alte limbi romanice, în special din
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
vocabularul limbii române este de origine slavă ("a iubi", "glas", "nevoie", "prieten"). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slavă. Până în [[secolul XIX|secolul al XIX-lea]], româna a intrat în contact cu câteva limbi apropriate geografic de aceasta: Începând cu secolul al XIX-lea multe neologisme împrumutate din alte limbi romanice, în special din [[limba franceză|franceză]] și [[limba italiană|italiană]], au pătruns în limba română (de
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
românești se declină în funcție de gen (feminin, masculin și neutru), număr (singular și plural) și caz (nominativ/acuzativ, dativ/genitiv și vocativ). Articolul, asemenea adjectivelor și pronumelor, se [[acord (lingvistică)|acordă]] în gen și număr cu substantivul pe care îl determină. Româna este singura limbă romanică în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
lingvistică)|acordă]] în gen și număr cu substantivul pe care îl determină. Româna este singura limbă romanică în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
origine străină, încă neasimilate. La sfârșitul cuvintelor, după consoane (rar în interiorul cuvintelor) poate apărea un scurt non-silabic, care se marchează în [[AFI]] cu și este pronunțat ca o [[palatalizare]] a consoanei precedente. Un sunet similar, terminația "u" surd, exista în româna veche, dar a dispărut cu timpul în limba standard. Există de asemenea 4 [[semivocale]] și 20 de [[consoane]]. Datorită izolării, evoluția fonetică a românei este diferită de a celorlalte limbi romanice, dar seamănă întrucâtva cu cea italiană, de exemplu prin
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
este pronunțat ca o [[palatalizare]] a consoanei precedente. Un sunet similar, terminația "u" surd, exista în româna veche, dar a dispărut cu timpul în limba standard. Există de asemenea 4 [[semivocale]] și 20 de [[consoane]]. Datorită izolării, evoluția fonetică a românei este diferită de a celorlalte limbi romanice, dar seamănă întrucâtva cu cea italiană, de exemplu prin evoluția grupării [kl] în (lat. clarus > rom. chiar, ital. chiaro) și cea [[limba dalmată|dalmată]], de exemplu prin evoluția grupării [gn] în [mn] (lat.
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
tastatura unui laptop]] La început, alfabetul latin folosit pentru limba română avea ca litere cu diacritice următoarele: â, é, ó, î și ç. În rest, regulile de citire erau destul de simple. Scrierile din acest timp, datorită rolului școlii ardelene, aveau [[Româna ardeleană|forme tipice ardelene]]: „acmu“, „tipu“, „resfaçu“, pentru „acum“, „chip“, „desfătare“. Principiul ortografic era cel folosit în [[limba neerlandeză]]: scriem toți la fel, dar fiecare pronunță ca în regiunea sa. Mai târziu s-au adăugat alte [[glife]] sau litere cu
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]