6,982 matches
-
cărți de pace") de cerșit pentru cei invalizi; supravegherea copiilor cerșetori prin plasarea lor ca ucenici pentru a învăța o meserie ajutorul social destinat săracilor bolnavi sau invalizi, cei care nu puteau presta o anumită muncă pentru a se întreține; săracii valizi (care puteau să muncească) primeau și ei ajutoare dacă dovedeau că muncesc, dar salariul obținut nu le era suficient pentru întreținerea familiei; organizarea funeraliilor celor săraci etc." (Buzducea, 2009, pp. 118-119.) Am putut vedea câteva aspecte importante legate de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unor călugărițe din mănăstiri" (cf. Mănoiu, Epureanu, 1996, p. 5). Conform Elenei Zamfir, anul 1775 reprezintă, odată cu apariția primei legi de protecție a copilului, începutul asistenței sociale moderne în spațiul românesc. De asemenea, "alături de breslele de calici și mănăstirile-spital pentru săraci, bolnavi și străini, apar Cutia Milei, Orfsnotrofia, Epitropia Sărmanilor Evgheniți. Funcționarea acestora din urmă a fost recunoscută și reglementată de Regulamentele Organice, astfel încât nu ni se pare deplasat să le considerăm embrionul asistenței sociale moderne românești" (Livadă-Cadeschi, 2001, pp. 236-237
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în cadrul unor instituții specializate. Pentru România actul de naștere al asistenței sociale moderne poate fi plasat încă din 1775, odată cu apariția primei legi de protecție pentru copil și a înființării unor instituții specializate de ocrotire pentru persoane în dificultate: fete-mame, săraci, bolnavi, persoane vârstnice fără sprijin, persoane handicapate fizic și psihic. Cu toate acestea, despre un sistem de asistență socială cât de cât structurat sprijinit de măsuri legislative, susținut și de instituții corespunzătoare, se poate vorbi de abia în 1831 odată cu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
funcționa pe lângă biserica cu același nume: "Manea Brutaru". În anul 1831, prin capitolul 8 al Regulamentului Organic al Valahiei, s-a stabilit o reglementare a unităților de asistență socială existente la acea dată: Institutul copiilor sărmani, Casa de ajutorare a săracilor etc., care erau sprijinite de Biserică prin logofătul bisericesc. În anul 1881 s-a creat un serviciu de asistență socială în cadrul Primăriei Bucureștiului, iar în 1894, prin Legea de reorganizare a comunelor urbane, s-a delegat județelor și comunelor responsabilitatea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
persoane au utilizat tehnologia de ultimă oră pentru a transporta sume mari de bani în orice punct de pe glob în câteva secunde și pentru a specula cu mai multă eficiență. Din păcate, tehnologia nu are niciun efect asupra vieții celor săraci. De fapt, globalizarea este un paradox: extrem de avantajoasă pentru cei puțini, ea marginalizează sau exclude două treimi din populația lumii" (Balls, Jenkins, 1996). Între problemele planetare pe care globalizarea le produce potrivit unor analiști sunt de reliefat cele care privesc
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din Figura 5, în anul 1996, spre exemplu, discrepanța între cei foarte bogați și cei foarte săraci era destul de mare. Un număr copleșitor, de 2,3 miliarde de oameni, însemnând 45 % din populația globului (pentru anul 1996), îi reprezenta pe săracii lumii, comparativ cu cei 358 de miliardari ale căror venituri erau egale cu cele ale unei jumătăți de glob din populația lumii. Cu toate acestea, pentru politicieni, globalizarea reprezintă un proces reușit. Dovezile că globalizarea promovează democrația sunt mai puternice
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dețin doar 1%. Această împărțire reprezintă o creștere relativă a inegalității, începând cu anul 1960, când partea constituită de venituri primite de cei mai bogați 20% a fost de 70% și cei mai săraci 20% de 2,3%. Proporția bogat/sărac în lume în toată această perioadă a crescut de la 30:1 la 61:1, astfel încât în 1991 85% din populația globului primeau 15% din veniturile mondiale (Pieterse 2004)." (Ray, 2007, pp.139-147). Problemele sociale europene și mondiale influențează și societatea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
1980, p. 288). "Sfântul Vasile a transpus în practică exortațiile la milostenie din predicile sale sociale, confirmând astfel prin fapte tăria convingerilor sale creștine. Stăpânit de un umanism rar întâlnit, imediat după botezul său, tânărul Vasile își împarte averea la săraci. Mai târziu, pe când se afla în fruntea Bisericii capadociene, în timpul secetei din anul 367, urmată de foametea din 368, când provinciile Asiei Mici, printre care și Cezareea, au fost bântuite de o îndelungată secetă care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
recolte, Vasile cel Mare nu s-a mulțumit să țină doar cuvântări fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de foame, ci el însuși a făcut o a doua împărțire a averii la săraci, hrănindu-i, fără a face deosebire între oameni, fie ei creștini, păgâni sau evrei" (Petcu, 2009, p. 165). În timpul păstoririi sale în Cezareea Capadociei a înființat instituții de asistență socială ca: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor decăzute, spital, chiar
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pentru a se îmbogăți. Cei care se îmbogățiseră sărăcindu-i pe frații lor nu se serveau de averea lor decât pentru a-și satisface mândria și poftele lor. Ei făceau caz de bogățiile lor și, la vederea luxului fără pudoare, săracii umiliți sufereau mai crud de sărăcia lor. Respectul proprietății era împins până la exagerare, fiind protejat de legea romană, care, la nevoie, nu făcea caz de libertatea și nici chiar de viața debitorului, pentru a menține inviolabile drepturile proprietarului. În mâinile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mâinile celor bogați era concentrat tot capitalul bunurilor" (Popa, 2009, p. 337). Paginile contra bogaților, contra avariției, contra lipsei de omenie abundă în opera Sfântului Vasile. El credea că normalizarea situației putea veni din milostenia și din mărinimia lor față de săraci. El se referă adesea la primii creștini care aveau totul în comun: viața, sufletul, inima, masa; era o fraternitate indivizibilă, o caritate sinceră care din mai multe trupuri nu făcea decât un singur tot, care grupa suflete diferite într-o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Așadar, în perioada Evului Mediu, forme de asistență socială au fost practicate în mare măsură de către Biserică. Acest aspect a avut loc și datorită înțelegerii profunde a creștinului față de semenul său: "Iubirea față de om, și în primul rând pentru cel sărac, în care Biserica îl vede pe Hristos, se traduce concret prin promovarea dreptății. Aceasta nu va putea niciodată să fie înfăptuită pe deplin dacă oamenii nu-l consideră pe cel aflat în nevoie, care cere un sprijin pentru a trăi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
puterii rivale: aceea militară; preotul îl ajută pe rege să-l supună pe războinic. Bineînțeles, pentru a face din rege instrumentul său, pentru a atribui regalității rolul esențial de protector al Bisericii, Biserica reală a ordinului sacerdotal, Biserica ideală a săracilor" (Le Goff, 1970, p. 357). Structura universală a unității creștine a Occidentului a ținut piept, în fața apariției unor entități politice diferite, puternicelor dispute teologice din viața creștină, mișcărilor pentru reînnoirea Bisericii și tensiunii dintre cele două puteri (temporală și spirituală
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Westphalia, în International Security, 20, nr. 3, 1995. Le Goff, J., Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970. Le Goff, J., Evul Mediu și nașterea Europei, Editura Polirom, Iași, 2005. Livadă-Cadeschi, L., De la milă la filantropie. Instituții de asistare a săracilor din Țara Românească și Moldova în sec. al VII-lea, Editura Nemira, București, 2001. Loughlin, J., Subnational democracy in the European Union. Challenges and Opportunities, Oxford University Press, 2001. Ludușan, M., "Strategii de aplicare a reformei în domeniul asistenței sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de asistență, educație și socializare care să răspundă nevoilor copilului dar și a comunității din care acesta face parte; 7. Implicarea participativă a comunității prin aplicarea și susținerea unor programe în beneficiul membrilor ei; 8. Evitarea discriminării celor mai puțini săraci în favoarea celor mai săraci; 9. Îmbunătățirea parteneriatului dintre comunitatea locală și instituțiile administrației publice de la nivel județean și național; 10. Promovarea mai susținută a parteneriatului dintre comunitatea locală și reprezentanți ai societății civile; 11. Participarea comunității locale la finanțări din
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de două decenii, coperți și poante memorabile, unice și de nedepășit. Partea de redacție ruptă și transferată la Kamikadze, la fel ca și toate încercările mai mult sau mai puțin poporane ale lui Mircea Dinescu (Plai cu boi și Aspirina săracului) nu a reușit să păstreze tensiunea creativă, tupeul asociativ și condimentul lingvistic inovativ de la revista de bază. Erau ani când Academia Cațavencu a fost singura nădejde și singura supapă împotriva tiraniei postcomuniste in statu nascendi. Trebuie totuși spus că Iliescu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
În acest caz, ca și în altele, până la epuizarea obiectelor de danie (moșii, sate), apare evident că sintagma, care vorbește de stă pânirea din veac, se referă la locuitorii satelor, în cazul nostru „la niște oameni din Vama”, numiți supuși, săraci, gloate sau, simplu, sat , la cei care, în decursul veacurilor, au stabilit hotarele, au dat nume apelor, pădurilor, dealurilor și munților și au stăpânit din veac, din moși strămoși moșia, stăpânirea trecând asupra mănăstirii Moldovița, care, prin danie, deține cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Umilindu-se În fața postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică”). În capitolul „Postelnicul Andronache Tuzluc”, cititorul descoperă ascensiunea acestui „vechi” ciocoi, dintr-un simplu grec sărac din mahalaua Fanarului, la starea lui de om foarte bogat și cu rang domnesc, pentru că a reușit să intre În grațiile prințului și domnitorului Caragea. De altfel și-a făcut loc În lumea aceea prin intrigile legate de femei, rolul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cadrul În care-și spune gândurile, sinceritatea si degajarea cu care cinstește În sănătatea celor oprimati, urarea lui Boroboață este egală cu o adevarată 137 gafă și evidențiază cinismul atât de potrivit pentru petrecerea organizată de Dinu Paturica. „In sănătatea săracilor țărani, cărora le dăm fum de ardei și le punem fierul roșu pe piept, ca să le luăm bănișorii din pungă! Să trăiască văduvele și copiii cei sărmani, cărora le luăm pânea din gură, ca să mâncăm noi, ăștia, pește de Țarigrad
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este povestit de doamna Ruxanda, domnitorului sub semnul unei agitații extreme. „Ai să dai samă doamnă !..... Că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații.... Uităte doamnă, acesta-i bărbatul meu, tatăl copiilor acestora care au rămas săraci”. Doamna Ruxanda are senzația că și „capul se uita la mine grozav!” din care pricina Îi este frică și nu se mai poate odihni, starea inducându-i un sentiment de spaimă În fața morții. Aflăm toată Întâmplarea din relatarea doamnei Ruxanda
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e complet străină. Oamenii din vechime gândeau altfel. Așa încât n-am făcut altceva decât să mă adâncesc în îndoieli și în ateism. Și am devenit un ateist militant, aveam adică competență, citisem Biblia!, ziceam: „creștinii ăștia sunt bătuți în cap, săracii. Dacă ar fi citit și ei măcar Biblia, ar fi văzut că nu-i mare brânză!“ (râde). Imediat după Revoluție (eu am terminat liceul în ’89) au început să apară în România, ca ciupercile după ploaie, tot felul de chestii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
douăzeci. Iar conversația este mereu la fel: „Fumezi?" „Da, însă ia de la mine". „Mulțumesc, o să încerc una de-ale tale mai încolo". își aprind țigările și trag adânc în piept, spunându-și: „Ce norocoși suntem! Avem mica noastră recompensă. Nefumătorul, săracul, n-are așa ceva". „Săracul" nefumător n-are nevoie de recompensă. Organismul nostru n-a fost conceput să viețuiască otrăvindu-se sistematic. Cel mai trist lucru este că, și atunci când fumează, fumătorul nu obține senzația de pace, de încredere și de
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
mereu la fel: „Fumezi?" „Da, însă ia de la mine". „Mulțumesc, o să încerc una de-ale tale mai încolo". își aprind țigările și trag adânc în piept, spunându-și: „Ce norocoși suntem! Avem mica noastră recompensă. Nefumătorul, săracul, n-are așa ceva". „Săracul" nefumător n-are nevoie de recompensă. Organismul nostru n-a fost conceput să viețuiască otrăvindu-se sistematic. Cel mai trist lucru este că, și atunci când fumează, fumătorul nu obține senzația de pace, de încredere și de seninătate pe care nefumătorul
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
generație anti-love. Renumita Factory 1 a lui Warhol era celula de bază a culturii pop moderne - o combinație de menaj comun, criminali mărunți, azil pentru cei fără adăpost, atelier pentru artiști, club swinger, studio de film și cantină comunală pentru săraci, o societate la nivel micro a inadaptaților și a indivizilor excedentari, a dandy-ilor și a celor avizi de glorie, a dependenților de droguri și a tinerelor talente. În Factory hippioții erau disprețuiți. Rivalitatea lui Warhol cu Bob Dylan, cealaltă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
pe platou. Și cam tot ce se întâmplă în jur are legătură cu tine. Și a apărut pe platou, la un moment dat, un tip într-un fâș portocaliu, cu niște ochelari mari și cu o servietă, dar caraghios rău săracu’. Și stătea cu mașiniștii, o zi, două trei, patru, o săptămână, două săptămâni, o lună, unde se instala echipa de filmare, în 20 de minute era și el. Lumea se obișnuise. Era de-al nostru. Întreba seara unde vor filmui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]